1,067 matches
-
nervos, în care mi-am pierdut răbdarea să scriu și nici de altceva nu mă simt în stare. Cred că ceva trebuie schimbat și nu știu ce. Băltesc. Telefonul și-a revenit. M-am surprins pupându-i ecranul. Cum mă surprind făcând bezele laptop-ului sau mângâind cu mausul cățelușul care se mișcă pe ecran. Fiindcă mi-e dor până și de cele două potăi de acasă. 30 octombrie Încep să înțeleg furiile lui Dan și ale Mariei, precum și îngrijorarea celorlalți. Azi am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
sudoarea de pe frunte. OK. Și acum ? Deodată, îmi aduc aminte de albușurile de ou, care încă se mai amestecă în mixer. Apuc cartea de bucate și cobor cu degetul pe pagină. După ce am citit din întâmplare într-una dintre cărți „Bezelele sunt foarte ușor de făcut”, am schimbat desertul, optând pentru pavlova. Până acum, toate bune. Ce mai urmează ? „Turnați compoziția întărită de bezea în formă circulară pe pergamentul de copt.” Mă uit la castronul meu. Compoziția întărită de bezea? A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
de bucate și cobor cu degetul pe pagină. După ce am citit din întâmplare într-una dintre cărți „Bezelele sunt foarte ușor de făcut”, am schimbat desertul, optând pentru pavlova. Până acum, toate bune. Ce mai urmează ? „Turnați compoziția întărită de bezea în formă circulară pe pergamentul de copt.” Mă uit la castronul meu. Compoziția întărită de bezea? A mea e lichidă. N-are cum să nu fie bine, îmi spun înnebunită. Trebuie să fie. Am urmat instrucțiunile. Poate că e mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
cărți „Bezelele sunt foarte ușor de făcut”, am schimbat desertul, optând pentru pavlova. Până acum, toate bune. Ce mai urmează ? „Turnați compoziția întărită de bezea în formă circulară pe pergamentul de copt.” Mă uit la castronul meu. Compoziția întărită de bezea? A mea e lichidă. N-are cum să nu fie bine, îmi spun înnebunită. Trebuie să fie. Am urmat instrucțiunile. Poate că e mai solidă decât parte. Poate că în clipa în care o torn o să se întărească instantaneu, prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
că mă-năbușă furia : furie la adresa propriei mele incapacități, furie la vederea albușurilor care mi-au opus rezistență, furie față de cărțile de bucate, față de bucătari, față de mâncare... Și, mai presus de toate, față de cel sau cea care a scris că bezelele sunt „foarte ușor de făcut”. — Ba nu sunt ! mă trezesc spunând. Nu sunt deloc ușor de făcut ! Arunc cartea mânioasă, iar aceasta se izbește de ușa bucătăriei. Ce naiba... aud o voce mirată de bărbat. O clipă mai târziu, ușa se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
de fițe. — Știu. Mă străbate un nou val de râs, pe care mă străduiesc să-l stopez. Știu. Va trebui să... găsesc o soluție. În bucătărie se așterne tăcerea. Îl văd pe Nathaniel uitându-se curios la băltoacele albe de bezea de pe jos. — OK. Expir cu un mic tremurat din umeri și-mi dau spre spate părul umed. O să salvez situația. — O să salvezi situația. Pare extrem de sceptic. — De fapt, cred că asta o să rezolve situația pe placul tuturor. Mă ridic în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
ajut. Nathaniel se ridică în picioare. Trebuie s-o văd și pe-asta. Umăr la umăr, golim toate crățițele, tigăile și aruncăm toate pachetele la coșul de gunoi. Eu frec toate suprafețele murdărite în timp ce Nathaniel șterge cu mopul băltoacele de bezea. — De când lucrezi aici ? îl întreb în timp ce clătește mopul în chiuvetă. — De trei ani. Înainte de familia Geiger am lucrat pentru familia Ellise, foștii proprietari. Trish și Eddie s-au mutat aici acum vreo doi ani și m-au păstrat în serviciul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
plăcut să te bagi pentru câteva clipe în viața altora. Mă face să uit de a mea. — Au construit de la zero o companie de transport, după care au vândut-o. La pachet. Începe să șteargă cu mopul ultimele pete de bezea. — Și tu ? Înainte de a lucra pentru familia Ellise ce-ai făcut ? Apuc cu vârful degetelor caisele congelate și le arunc cu scârbă la coș. — Am lucrat la Marchant House, răspunde Nathaniel. E un conac-muzeu, de lângă Oxford. Și, înainte de asta, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
spui. — Mazăre fină. N-o s-o uit niciodată. Ia o gură de pește, clătinând din cap cu maximă uimire. Apropo, e foarte bun. Îmi vine în minte imaginea acelor gloanțe minuscule și negre ; imaginea mea alergând bezmetic în debandada generală ; bezeaua făcând pleosc pe podea... și, fără să vreau, îmi vine să râd. Am făcut progrese enorme de atunci. — Dar sper că ești de acord că m-aș fi descurcat foarte bine, zic detașată, dacă n-ai fi insistat tu atâta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
a luat-o razna. O chelneriță agitată vine și aduce o tavă cu băuturi și mă grăbesc să apuc și eu una. Cocteilul este servit în pahare înalte, cu o spumă abundentă deasupra, care îți amintește de înghețată sau de bezele. —Daiquiri rece! exclamă Lewis în spatele nostru. Am procurat o mașinărie specială pentru asta! La început, membrii clubului s-au gândit că e cam de prost gust, dar până la urmă i-am convins, acum vor chiar s-o cumpere, iar noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
vă dea de mânare, servitorul dumneavoastră devotat? Cu ce bunătăți ale pământului să vă desfete papilele gustative? Vreți pești la proțap? Supă de nucă de cocos? Mușuroi de furnici, stropit cu sos de usturoi? Tort de frăguțe, cu blat de bezea? Kawabata râde. Un râs stins, chinuit, care-i luminează numai ochii. Barba pe care Antoniu i-a aranjat-o, i-a tuns-o de câteva zile, i-a albit de tot, și pare barba lipită Într-o cabină de machiaj
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
aduși în fața lui Cymbeline.Dan aștepta să-și primească osândirea la moarte. In același timp sosiră Polydore,Cadwal și Bellarius pentru a fi răsplătiți. De față era și aghiotantul regelui Pisano.Hera îl recunoscu pe Dan și-i trimise o bezea.Il recunoscu și pe Ioachimo și văzu inelul cu diamante.Pisano o recunoscu pe prințesă. «Este stăpâna mea - își zise - și de vreme ce se află în viață,voi lăsa ca soarta s-o poarte spre bine sau spre rău». Bellarius îl
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
în vizită, nu mai contează unde. Se taie panglica, se gustă pâinea cu sare, se iau copiii mici în brațe și ni se face semn nouă, publicului din toată țara. Mama din pat întoarce salutul și adaugă de la ea o bezea trimisă cu singura mână pe care o mai putea mișca. Din vârful pernelor, își smulge fesul din cap și mi-l aruncă în față: „Ai văzut că m-a recunoscut?“. În prima perioadă a bolii sale, mama comunica cu Ceaușescu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
privi, ci și pentru a le ocroti. E uimitor cât de minunat este atunci când apele curgătoare îți vorbesc. Sunt trist că doresc să fac multe și practic nu pot face nimic. Florile pădurilor, ale câmpului din împărăția pământului, îmi fac bezele, în timp ce eu sunt decepționat că nu le înțeleg limbajul și mă întreb dacă voi reuși vreodată ... Da ... îmi răspund, doar atunci când pe om nu-l va interesa decât o singură întrebare: „Cum să viețuim? ... Când ... totu-i distrus.” În orice
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
unei femei. Pipița echipată cu halat și-a petrecut degetele prin părul meu și a spus cu vocea ei prostească: „Se împuținează“. „Cu toții ne împuținăm“, am răspuns eu. Cu toții, fluturând batiste sau făcând semne cu mâna, sau doar trimițând o bezea, cu toții ne ofilim, ne împuținăm, pălim. Viața e o pierdere, noi toți o pierdem, pierdem mame, tați, tinerețea, părul, frumusețea, dinții, prietenii, iubitele, forma, motivația, viața. Pierdem, pierdem, pierdem. Să ne luăm viața. E prea greu, prea dificil. Nu suntem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
podeaua mașinii, ca mașinii, ca Shadow. — E-n regulă, am spus eu. În taxiul alăturat stătea zâmbitoare Doris Arthur. Lorne s-a ridicat, venindu-și în fire. Privi în stradă: o fată frumoasă se uita la el. Îi trimise o bezea zâmbitor, apoi se întoarse spre mine cu o expresie de mulțumire timidă, fluturându-și absent mâna spre Doris, care îmi aruncă o privire în care se citea ceva teribil și, pe când taxiul ei se punea iar în mișcare, fața îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
care zâmbesc, tropăie și dau din cap. Femeile fac parte din categoria păpușilor care spun Mamaaa și fac pipi dacă le întorci cu capul în jos, cu fețe drăguțe, rotunde și pofticioase sub părul ca salata de icre sau ca bezeaua. Acești consumatori eroici au câte o felie din aproape toate lucrurile și acum vor o felie și din marfa asta, din artă. Par să creadă că e toată acolo doar pentru a fi luată. Poate că așa e. Dar eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
bucătăresele, valetul, subretele, guvernan tele, nimeni nu scăpa de sub controlul ei. Cum era când aveați musafiri? — Noi, copiii, nu luam parte prea des la mesele lor. Aveam un etaj al nostru unde stătea și guvernanta. La masă, frișcă, ciocolată și bezea! Nebunie, natural toate erau făcute în casă! — Ia spune-mi, am iscodit-o mai departe pe Ioana, îi aveați des ca musafiri pe bunicii mei? Legăturile dintre tata și Marie, sora lui cea mai iubită, erau foarte strânse. Tante Marie
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
se preface că se roagă, trăgând cu ochiul în lături, pe fereastră; tocul pistolului e deschis, cu arma încărcată și pregătită pentru o partidă de tir la țintă mobilă. După ce a terminat de scris pe cer, Fecioara Zburătoare a făcut bezele spre mulțime. A făcut semnul păcii cu două degete. A planat până deasupra copacilor, strângându-și fusta în pumn, și-a smucit pe spate șuvițele roșcate și negre, a făcut cu mâna - și amin. A dispărut peste munți, dincolo de linia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
de curent, eterna boală a românului, era diminuat. Prin urmare, continui să fac același gest mecanic, iar gările și lumea îmi par aproape neschimbate, mai cu seamă gările mici, cu miros de gudron, pline de navetiști, fumători și multe, multe bezele. Și, de fapt, peronul e plin cu oameni care nu călătoresc, stau și-și așteaptă rudele sau le petrec la gară în același alai zgomotos. Șansa de-a fi petrecut într-o gară mică este mai mare. N-aș putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
o îmbrățișare strânsă și plântându-ne câte-un sărut umed pe fiecare obraz. Lucille era cea mai bronzată și mai subțire femeie pe care o văzusem vreodată. Era îmbrăcată impecabil, iar ansamblul se finaliza cu un păr decolorat până la nuanța unei bezele. — Randall, dragul meu! Iar tu trebuie să fii Claire. Abia am așteptat să te cunoaștem, draga mea. Randall vorbește doar la superlativ despre tine. Mi s-a încălzit inima instantaneu. Randall se lăudase cu mine? Tatăl lui Randall, care, până
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
nu se șifoneze. — Ești așa de palidă! a cotcodăcit Jacques, care se vârâse prin ușa deschisă, ca să-mi mai înțepe o dată obrajii cu un aplicator de fard de obraz. Așa, ajum e mai bine, a concluzionat el, trimițându-ne niște bezele prin aer, pentru ca apoi să se îndepărteze de mașină. Tuturor mireselor li se face frică, mi-am spus, în vreme ce Bea mai turna trei pahare de șampanie, pentru călătoria până la biserică. Mama mea, care nu bea aproape niciodată, l-a dat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
mutării era să-și Împacheteze lucrurile. Apoi să le Încarce Într-un vagon. Mâine va da ordin să fie tras la peron. Altfel te muți când totul e pregătit. Nevastă-sa scutura energic o pătură la geamul dormitorului. Îi trimise bezele și Își continuă marșul triumfal spre ușa pe care scria „Șeful stației”. Pe masă Îl aștepta un plic. Îl deschise fără emoții. Acum, răspunderea sa față de Gara Veche era doar un act de bunăvoință. Alte zări Îl chemau. Într-adevăr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
am zărit cu coada ochiului pe Blanchard odihnindu-se pe scăunel și uitându-se cu atenție la noi. — Unde ți-e caietul de schițe? am întrebat-o. Kay îi făcu semn cu mâna lui Blanchard, iar el îi trimise o bezea cu pumnii înmănușați. Se auzi gongul, iar el și partenerul lui se apropiară unul de altul și începură să-și care pumni. M-am lăsat de asta, îmi răspunse Kay. Nu eram grozavă, așa că mi-am schimbat specializarea. — Cu ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
-mi treacă și năuceala. Arbitrul a revenit lângă mine și a început să mă numere, iar atunci când a ajuns la șase, am încercat să mă ridic. Genunchii îmi tremurau ușor, dar am reușit să rămân în picioare. Blanchard le trimitea bezele suporterilor. Am început să respir atât de sacadat, de era să-mi sară proteza din gură. La opt arbitrul mi-a controlat garda, ca să vadă dacă pot continua, și i-a făcut semn lui Blanchard că poate relua lupta. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]