1,126 matches
-
-l fi iertat pentru mârlănia de a o fi lăsat căzută În noroi, ca un mizerabil, ca toți ceilalți. — Mi se pare că băiatul ăsta scrie bine, a spart tăcerea bătrânul Tronaru. Dar nu trebuia, Vasile, să fii vulgar cu biata Violeta și să o urci cu curul pe faianță. Ha! Ha! Ha! Îți reproșez, deci, excesul de real, care Într-o ficțiune e ca un upercut la arbitru. Da, și mie mi se pare că am auzit altceva decât de
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
lege. Alături de numele ei se aflau numele unor importante familii de senatori, cu toții populares, prieteni de-ai noștri. Atunci ne-am adus aminte de cuvintele pe care Maștera le rostise în grădină, și casa noastră a fost cuprinsă de spaimă. Biata mama a înțeles că începuse o persecuție fără scăpare. A fost condusă pe Palatinus. N-am mai văzut-o niciodată. Pentru prima oară în scurta lui viață, Gajus avu senzația fizică a unei primejdii de moarte. Agrippina spuse că, pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
de patria potestate, care îi concedea tatălui, pater familias, putere de viață și de moarte asupra tuturor membrilor familiei sale. Prin urmare, Augustus își putea judeca fiica în taină, fără martori și fără apărători. — Ce și-au spus Augustus și biata mama în timpul unei asemenea judecăți barbare, n-am aflat niciodată. Împotriva celorlalți acuzați s-a aplicat în schimb o lege pe care Augustus o născocise pentru a-și consolida puterea absolută și pe care o majoritate distrată, speriată sau complice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
Drusus adnota: „Povestea Variliei ni s-a părut o veche intrigă libertină, pentru că de atunci au trecut șaizeci de ani. Însă continuă să fie și azi o poveste primejdioasă, căci bătrâna poreclită Maștera e vie, sănătoasă și e mama împăratului. Biata Varilia nu știa că, printre cei care râdeau auzind povestea ei, se prefăcea că râde și un spion al Mașterei. Am aflat-o ieri, când a fost târâtă într-un proces pentru ofensarea maiestății imperiale“. Jurnalul tremură în mâinile lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
să nu se piardă“, începea, „povestea lui Scribonius Libo, un tânăr de douăzeci și doi de ani. Și, pentru cei care mă vor citi peste un secol sau două, adaug că este nepotul Scriboniei, prima soție a lui Augustus, mama bietei Julia, pe care a urmat-o în exil. Nefericitul băiat a fost acuzat de complot împotriva Republicii. Procesul a fost instruit cu mare zarvă, dar acuzația era anonimă, slabă și confuză; era pe punctul să fie achitat. Atunci au apărut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
facă așa ceva? Cum de nu s-a descoperit că moartea lui George a fost o crimă? De ce nu au fost urme să se constate crima? În mintea lui se derulau fel de fel de întrebări și scenarii, ca în filme. Biata Frusina, dacă ar ști că a fost măritată cu criminalul iubitului ei! Doamne, prin câte a trecut! Îl luă de umeri și îl scutură de câteva ori: - Nebunule, ce te-a determinat să faci crima? - De Frusina m-am îndrăgostit
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
acasă, urmând să revină în ziua următoare. Îmi vine să mă las păgubaș și să nu mai plec nicăieri, îi mărturisi Iorgu fratelui său între patru ochi, după ce intrară într-un mic dormitor de la etaj. Dar mi-e milă de biata Amalia... Stelian găsi câteva vorbe de încurajare pentru fratele său și, după ce rămase singur, se grăbi să se întindă în pat, fiindcă se simțea foarte obosit. Noaptea trecu în liniște și pace, ca pe vremea când Bucureștiul era un mic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
ființa era tristă, De la Pământ până la cer. Îmbujorata porumbiță, Plutind spre nori neîncetat, O gheară, ca o cange-a sfârtecat-o, Frângându-i zborul avântat. Povestea ei se-oprește aici, Că zborul ei de-acum se curmă. Acesta a fost bietei ființe, Jocul șăgalnic cel din urmă. Dezastrul Un dezastru neașteptat, În Japonia, s-a-ntâmplat. Valuri mari i-au nimicit, Fără-a presimți nimic. Locuințe dărâmate, Străzi înghițite de ape, Câmpurile destrămate De ocean înghițite toate. Oamenii speriați țipau, Cât
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
pe front pentru a-i ajuta pe bieții răniți de acolo. Vorba ceea: „omul bun îi ca pita caldă”. Așa o fost și bietul bărbatuso Mărioarei, om bun, bun om, dar la omul sărac nici boii nu-i trag și biata Mărioara singura și-a petrecut anii, singură cu feciorii mamei, căci îi erau dragi ca lumina ochilor. Ar fi fost în stare să facă și crimă, dacă cineva ar fi îndrăznit a-i smulge și măcar un singur fir de
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
să se înfrupte din carnea proaspătă. În timp ce mârșavul pregătea măcelul, capra, nebănuind nimic din toate acestea, s-a întors de la piață chiuind și râzând, bucuroasă fiind că a găsit toate bucatele și le va face o surpriză iezilor. Nu știa biata de ea, că cea cuprinsă va fi chiar ea și într-un mod total neașteptat. Ajunsă acasă, a văzut că iezii nu sunt, deși trebuia să ajungă de la școală acum o oră. Merge și-i caută în tot satul, pe la
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
o ajută să se așeze. Cu voce slabă ca un firicel, i se adresă Yvonnei: - Cine n-ar fi trebuit să vină să-mi povestească totul? - Despre ce vorbești? Yvonne dădu din cap cu compătimire. - Trebuie să te odihnești, fetițo... Biata de ea, după tot ce a Îndurat: moartea lui Gildas, cea a lui Nicolas... VÎrîse adînc cuțitul În rană, cu cruzime, nu exista o mai bună strategie pentru a evita să răspundă Întrebării tinerei femei. Lucas simți o străfulgerare de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
numele de Le Bihan scris cu litere mari pe cele două laturi, se așeză cu bună știință de-a curmezișul drumului. Avu o mișcare de enervare văzîndu-și soțul coborînd, cu ziarul În mînă. - Hotărît lucru, nu e ziua ta norocoasă, biata de tine, decretă Philippe, cu un aer fals compătimitor. După amantul găsit Într-un năvod, e rîndul maică-tii să cadă În plasă. - Nu știam că te interesează bîrfele. Îi smulse ziarul din mîini și-l azvîrli pe scaunul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
SÎnt sigură că Yves e cel care ți-a strecurat istoria asta, replică ea pe un ton acru, iar tu te-ai folosit de ea ca să mă distrugi la viitoarele alegeri. - De parcă aș avea nevoie de așa ceva ca să te Înving, biata de tine... Își apucă crosa cu ambele mîini, se repoziționă pe covorul sintetic și Îndoi ușor genunchii. - Dă-te la o parte, Îmi strici peisajul. Gwen Înșfăcă la iuțeală mingea din suport și se proțăpi În fața lui, roșie de mînie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
nici o Întrebare? Yvonne Îl privi pe Lucas cu stupoare și păru atunci sub șocul unei amintiri Îndepărtate. Ochii ei se Încețoșară. - O, Doamne, ba da... firește că da, murmură ea cu voce surdă. Dar eram departe de a bănui că... Biata mea Gwen! Și eu care i-am tras o mamă de bătaie pentru că s-a dus să piardă vremea pe afară În timp ce eu Îmi făceam sînge rău din pricina ei! CÎnd mă gîndesc că a ținut pentru ea atîta amar de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
aducea eliberarea, din păcate tardivă. - O noapte oribilă, da... Era aproape ora cinci dimineața cînd a venit să mă scoale, eu dormeam ca un animal de povară abrutizat de muncă, n-am priceput nimic, mi-am pălmuit fata... Tremura toată, biata de ea, tremura de frig și de frică, spunea că făcuseră o prostie mare, că trebuia să mă duc În golf, că se Întîmplase o nenorocire... Avea hainele Într-un hal fără de hal, ude, pline de noroi, atunci am țipat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
crezut, nici ce a știut ea din toate astea, dar a devenit foarte depresivă, iar la cîtva timp mai apoi, cînd Arthus a anunțat că fiul lor a fost ucis În războiul din Algeria, ea s-a aruncat de pe faleză. Biata Gaïdick... Bietul PM... Se lăsă din nou dusă de gînduri, de data asta interveni Lucas. - De ce bietul PM? - Își adora mama. A crescut singur În acest castel, fără dragoste, mi-aduc aminte că l-am auzit plîngînd ore În șir
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
marea tapiserie de pe culoar se ridică brusc la doar cîțiva metri de ea, scoase un urlet și se ghemui Într-un colț. Două fantome tocmai Își făcuseră apariția. Marie și Lucas ieșeau din subteran. Fură nevoiți s-o ducă pe biata Armelle În salon, unde Îi serviră o porție dublă de coniac pe care-l sorbi pînă la fundul paharului Înainte de a se simți În stare să-și revină din spaimă. În timp ce chema Întăriri pentru o cercetare sistematică a castelului, Lucas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
toate Întrebările celor doi polițiști. O disculpă pe Armella, a cărei singură vină fusese aceea de a vrea să-l acopere pe PM. - Dar cea mai mare eroare a ei a fost, Înainte de toate, să se mărite cu fratele meu. Biata de ea a intrat Într-o familie teribilă, care n-a știut să-i pună inteligența decît În slujba nenorocirii. Lucas se ridică brusc și, spre marea surpriză a Mariei, chemă un jandarm care să-l conducă pe Ryan acasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
nu vrea să mă asculte, să-mi răspundă, să mă ajute să le dau de urmă! Căprioara înțelese. Numai un suflet de mamă putea rezona cu suferința acestui copil mare! Își imagină pe dată chinul prin care trebuie că trecea biata mamă-lup, rămasă fără pui; dificultatea supraviețuirii, temerile, neliniștea, nesiguranța... Puiul de căprioară terminase de supt și, extenuat, adormise acolo, lipit de ugerul mamei, gata s-o ia de la capăt de îndată ce avea să deschidă ochii. Precaut, căpriorul înaintase și el, încercînd
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
una dintre păturile din petice făcute chiar de mama. — Mamă, nu crezi că ar cam fi timpul s-o schimbi pe Nellie? Pe Nellie - mașina - o aveam de când eram eu mică. Își făcuse mai mult decât datoria. — Să renunț la biata Nellie? Niciodată! știi că n-aș putea niciodată să fac asta. De ce mă mai obosisem? Mama avea un sentiment ridicol de loialitate față de obiecte. Puloverele vechi nu erau niciodată destul de vechi ca să nu mai poată fi cârpite, iar farfuriile ciobite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
nu vrei să vii la New York într-unul din week-end-urile astea? am întrebat-o. Mama lui Randall mă tot bate la cap când mai vii în vizită. — Mă tem că nu ești singura pe care-a bătut-o la cap. Biata Lucille m-a sunat în fiecare zi, de câte patru-cinci ori, mi-a răspuns mama. Probabil că e teribil de singură. Mi-ar fi plăcut să aibă ceva cu ce să-și ocupe timpul. știu că e în consiliul mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
narațiuni alerte. și totul trebuia terminat în patru săptămâni. Vivian voia să scoată cartea pe piață înainte de aniversarea morții soțului lui Rice - ceea ce, din punct de vedere comercial, era absolut logic, dar care avea potențialul de a o băga pe biata Dawn în mormânt. O carte în patru culori, din care nu fusese scris nici un singur cuvânt - care trebuia publicată într-un timp record. Sigur că Dawn avea să găsească o modalitate supraomenească de a duce totul la bun sfârșit. Așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
stagiarilor. Nu avea vreo preferință pentru un profil anume. Licențiați să fie. Se Îmbrăca cu gust și dansa frumos, cu stil chiar. La votcă nu prea rezista ori, e bine știut faptul, stagiarii plecau din oraș atât de repede, Încât biata Sușu nu apuca să se obișnuiască cu băutura asta pe care, ea personal, o găsea mai puțin grozavă decât se zicea. În altă companie Însă nu obișnuia „să servească”. Șușu avea răbdare și Încredere nemărginită În procesul de privatizare care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
imposibilă. Zilpa a dus-o apoi pe Rahela sus, pe pășunea cea mai înaltă, acolo unde băieții își făceau de cap cu oile, iar ele behăiau jalnic și sângerau. Sora mai mare o compătimea pe sora mai mică, șoptindu-i „Biata de tine” în timp ce o mângâia pe păr, „Ești doar o biată femelă”. E de înțeles de ce în ziua nunții Rahela a fost cuprinsă de panică. Adorația castă a lui Iacob fusese foarte plăcută, dar acum el va cere totul de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
vedea fiecare frunzuliță a unui pom în lumina ei diferită, nu putea fi păcălită de cei doi. Iar ei se iubeau între ei cu o armonie deplină și tăcută, un sentiment ce nu mai exista între alți frați ai mei. Biata Bilha. După Dan, ceilalți copii ai ei - un băiat și două fete - au murit înainte de a fi înțărcați. Dar n-a lăsat tristețea să-i amărască sufletul. Ne-a iubit pe noi toți în locul lor. Iacob era acum un bărbat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]