2,857 matches
-
autobiografic are un rol important. Sunt mai ales experiențele unor oameni de pe diferite șantiere, incitați la confesiune de un personaj-narator. E vorba de adaptarea țăranilor la noua viață industrială, despre relațiile între ei și cu șefii. Altă temă predilectă e birocrația din institutele de cercetare, urmărindu-se, în încercarea de radiografiere completă, și viața particulară a angajaților. Cel dintâi roman al lui T., Filosof de închiriat (1980), descrie, în registru factologic, viața de baracă a unor macaragii, în timpul ridicării unei linii
TURTURICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290315_a_291644]
-
socioeconomic particular al societății europene și românești de după 1829, care a generat procese fundamentale ale dezvoltării sociale: sciziunea clasei boierești în boierii mari și cei mici (boiernași) și emergența burgheziei române ca clasă stratificată în grupul agrarienilor comercializați, grupul cămătarilor, birocrația și oligarhia politică. Teza pe care o susține și o validează Zeletin se referă nu la aserțiunea marxistă a luptei de clasă dintre boierime și burghezie, ci la transformarea vechii clase stăpânitoare prin sciziunea acesteia și prefacerea micii boierimi comercializate
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
burghezie. În esență, este vorba despre legitimarea eforturilor de modernizare a societății românești de către burghezia încă minoră (ea își clădise doar baza economică cu sprijinul burgheziei apusene), nevoită să-și asocieze suporteri puternici în „forța centrală” - „oligarhie liberală”, centralizare administrativă, birocrație și militarism, în condițiile ruinării vechii clase stăpânitoare (Zeletin, 1925/1991, p. 94 și urm.). Veriga lipsă în mecanismul social al modernizării societății românești era clasa de mijloc puternică, independentă, suportul oricărui proces de raționalizare capitalistă (Popescu, 1995, pp. 18-30
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
care nu au fost intuite de Zeletin, ci de unii teoreticieni socialiști și liberali, ca, de exemplu, Constantin Dobrogeanu-Gherea (1955-1920), Ș. Voinea (1893-1969), H. Sanielevici (1875-1951). Este vorba despre poziția dependentă a clasei burgheze față de deciziile și resursele controlate de birocrație, o burghezie care nu interesată de câștigarea autonomiei afacerilor sale pe piața liberă, nici de descentralizarea administrativă, ce i-ar diminua accesul la resursele controlate central. După unii analiști, modelul neoliberal etatist se perpetuează și după 1989 (Tănase, 1995, p.
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ideea de învățare societală a avut un ecou efectiv? Peste tot în lume, în principiu guvernele sunt a priori preocupate de programele partidelor pe intervale scurte, instituțiile lucrează după reguli stricte și nu toate societățile sunt deschise spre asimilarea noului, birocrația și rutina fiind boli cronice. Ideea că subiacent la planul vizibil și evenimențial se desfășoară, conștient sau nu, un proces de învățare introducea însă o notă de flexibilitate. Autorii susțineau că până și adaptarea mult dorită de toți doctrinarii și
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
acest context este demonstrarea unor legături între diferite domenii sociale (de exemplu, economie și religie) care nu sunt vizibile de la nivel macrosocial. O altă contribuție a cercetătorilor de teren este și înțelegerea organizării, intereselor și strategiilor elitelor locale și a birocrațiilor de la diferite niveluri un aspect esențial pentru reușita proiectelor de dezvoltare. În fine, contactul direct cu comunitatea-țintă poate oferi un feedback rapid asupra desfășurării și impactului proiectului. „Așa nuă, așa daă”: suprainovație, reforma drepturilor de proprietate asupra pământului și schimbarea
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în contradicție directă cu practica proiectelor de dezvoltare, și anume integrarea comunităților locale în structuri politice (statul-națiune) și economice naționale și internaționale (piețe). O soluție intermediară este rolul de broker în numele comunității locale și lumea industriei de dezvoltare sau a birocrațiilor statului. Pe de altă parte, sugestia ca proiectele de dezvoltare să nu amenințe activitatea de subzistență și să nu suprainoveze sugerează că antropologii se identifică cu comunitățile pe care le studiază și le dezvoltă: ei doresc să beneficieze de oportunitățile
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
literatura revăzută mai sus, ca și analizele prezentate în text, rezultă câteva modalități de stimulare a eficienței capitalului social ca agent al dezvoltării în România. Le formulez în contextul obiectivelor volumului de față, menționând că se adresează deopotrivă societății civile, birocrației administrative și aleșilor locali și centrali: sprijin acordat categoriilor excluse în scopul organizării și stimulării participării acestora la viața asociativă (de exemplu, se pot acorda facilități fiscale pentru dezvoltarea unor ONG-uri în zonele defavorizate, regula putând fi extinsă în
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a sectorului nonguvernamental (inclusiv alocarea unui buget minim fiecărui ONG sau acordarea unor spații din fondul public pentru desfășurarea activității) 26 Reducerea fiscalității pentru ONG-uri (reduceri/scutiri de TVA, de taxe și impozite pe salarii, cladiri etc.) 23 Reducerea birocrației pentru ONG-uri 10 Îmbunătățirea O.U.G. nr. 68/2003 și simplificarea legislației prin crearea unui cod unic 9 Îmbunătățirea legislației privind ONG-urile 8 Instituirea obligației angajării de personal de specialitate 7 Acordarea unor spații din fondul public
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Ritmul în care crește sărăcia lumii este însă mult mai rapid decât ritmul în care organizațiile internaționale reușesc să implementeze programele pentru reducerea ei. Aceste structurile internaționale care promovează politici de dezvoltarea rurală impun uneori proceduri greoaie, întârziate de propria birocrație sau ierarhie multinivel. Diferiții actori implicați sunt mai mult sau mai puțin cooperanți, mai mult sau mai puțin interesați. Din această cauză, există o tendință evidentă de a muta accentul dinspre politicile de centru spre politicile care apar la nivel
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
stress ( deși par a nu-l resimți în mod obișnuit), dezvoltând mai frecvent boli cu substrat psihosomatice că boli cardiace , ulcer etc. 1.3.2..Factori de stres organizațional Au fost identificați mai mulți factori de stress în organizații precum birocrația, structura ierarhică a organizației , competiția interindividuala, caracteristicile de rol, caracteristicile fizice ale muncii etc. a. Factori de stres la nivel executiv și managerial supraîncărcarea rolului - are loc atunci când o persoană trebuie să execute mai multe sarcini într-o perioadă scurtă
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
stoic sui-generis. Altfel, monasticismul și-a avut propria evoluție. Curând, în jurul câte unui monas celebru, s-au strâns adepți și s-a constituit o comuniune: monastirea. Aceasta era deja o instituție care avea nevoie de reguli de organizare și funcționare. Birocrația s-a impus repede, anarhia a fost abolită și înlocuită cu o ierarhie riguroasă care a rezistat veacurilor. Istoria ecleziastică a consemnat o evoluție semnificativă. Înființarea mănăstirilor a fost un proces exploziv între veacurile al IV-lea și al VI
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
segmentelor sociale tradiționale - lucrătorii industriali, de pildă-, formarea unei noi elite intelectuale - recrutată, esențialmente, din zonele rurale și dintre membrii așa-numitelor „clase mijlocii inferioare”, care au beneficiat de oportunitățile deschise de lărgirea dirijată a accesului la educație -, dezvoltarea unei birocrații, de asemenea, noi ș.a.m.d.), nu mai puțin însemnate au fost și cele înregistrate în modul de viață al oamenilor. Trecerea de la casă la bloc și de la micul cartier rezidențial (sau profesional) la aglomerația nediferențiată a locuințelor a năruit
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
lipsa unei informări științifice corespunzătoare. Continuitatea concentrării asupra unor probleme științifice dificile era mereu întreruptă de obligativitatea unor ședințe sterile, lipsite de orice legătură cu preocupările noastre majore, ori de necesitatea întocmirii de situații și tabele lipsite de orice valoare (birocrația a înflorit peste măsură). La toate acestea se adăugau și privațiunile pe care le îndura întreaga populație: marile probleme legate de aprovizionarea cu cele necesare traiului zilnic și frigul din iernile ce păreau fără sfârșit - frig acasă, frig în amfiteatre
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
și funcționarea acesteia au fost și sunt intens analizate de către istorici, economiști, sociologi, politologi, literați, dar mai puțin de către psihologi, interesați mai mult de chestiuni abstracte și de comportamente nonsituate. Au fost examinate, de către colegi din disciplinele învecinate, mecanismele puterii, birocrația organizațională, stilul comunicării, miturile comuniste și funcționarea lor, ritualurile și practicile cotidiene, aniversările și comemorările etc. Cele mai multe lucrări cercetează fenomenele printr-o abordare directă, explicită: ceea ce e vizibil, faptele, evenimentele. Rareori au fost abordate și efectele asupra actorilor sociali implicați
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
l-a constituit penuria. Literatura consistentă ce tratează socialismul (Verdery, 1991; Kornai, 1992) a accentuat centralitatea penuriei în dinamica acestor sisteme. Astfel, Katherine Verdery a accentuat caracterul redistributiv al statului socialist, dar și importanța articulării relațiilor informale orizontale asupra acestor birocrații pentru dinamica vieții cotidiene (Verdery, 1991, 2000). Practicile informale, reunite în jurul conceptului de economie secundară, au fost tratate pe larg în multe lucrări de antropologie despre Europa de Est. Pe lângă literatura produsă de sociologii maghiari și antropologii occidentali despre economia secundară, un
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
profesioniștilor în prevenirea riscurilor și identificarea unor soluții eficace și eficiente pentru dezvoltarea și evoluția normală a copilului. Chiar și așa, mai sunt încă multe de făcut pentru schimbarea radicală a calității serviciilor, principalele obstacole și cele mai rezistente fiind birocrația excesivă și mentalitatea angajaților sistemului public în ceea ce privește atitudinea și conduita în relațiile directe cu copiii aflați în dificultate. Cazul copiilor abandonați de familie și instituționalizarea mascată în diferite categorii de instituții sanitare (maternități, secții de recuperare neuropsihică, sanatorii, preventorii, cămine
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
o explicație completă este nevoie să luăm în considerare și alți factori. În fine, autorii argumentează teza că una dintre sursele puterii în organizații o reprezintă pozițiile a căror funcție o constituie reducerea incertitudinii. Teoria lui Michel Crozier (1964) a birocrației se fundează tocmai pe invocarea unui asemenea factor de tip cognitiv. Pentru a explica caracteristicile tipice ale modelului birocratic (rigiditatea și ritualul, printre altele), Crozier recurge laexaminarea tipului de raționalitate ca una dintre sursele cele mai importante. Când problemele de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
puține lucruri în legătură cu mecanismele și legile evoluției. Există însă o serie de limite ale utilizării unui asemenea criteriu. Putem invoca o serie de exemple, ce nu sunt deloc cazuri izolate, în care creșterea în complexitate nu este semnul unei evoluții. Birocrațiile sunt un exemplu tipic. Fenomenul birocratizării reprezintă o creștere a complexității însoțită, totodată, de o scădere a eficienței. Birocratizarea reprezintă o încercare „vicioasă”, ineficace de a soluționa o serie de probleme. Al doilea caz se referă la tehnică. Revoluția tranzistorului
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
oarecare, de exemplu ceva publicat într-un ziar, care-mi trezește interesul și apoi continuu cu problemele mai ample. Zilnic citesc în ziare articole despre războaie, revoluții, democrație, stabilitate a regimurilor politice, tensiuni etnice, sărăcie, dezvoltare economică, corupție, alianțe militare, birocrație etc. Lista de subiecte importante nu are sfârșit, invitându-ne mereu la o reconsiderare mai atentă și la o examinare mai detaliată. Găsirea unui subiect este, probabil, partea cea mai interesantă a unui proiect de cercetare, dar nu există nici o
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
Variabilele statale se axează pe structura guvernului, afectându-i dorința și capacitatea de răspuns la nevoile și cerințele societale. Cheltuielile totale ale guvernului pot fi diferite între țări datorită diferențelor la nivelul autorității statale centrale, la nivelul puterii politice a birocrației sau armatei, la nivelul fragmentării puterii instituțiilor de decizie sau împărțirii acesteia între guvernul central și regiuni. Cercetătorii nu reușesc să cadă de acord cu privire la care dintre aceste serii de factori sunt mai influente și pot dovedi comparativ mărimea guvernelor
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
unui studiu de teren asupra plăților de ajutor social și a efortului depus pentru a munci, în diferite orașe din S.U.A., la începutul anilor ’70. La momentul respectiv creștea deziluzia cu privire la sistemul de ajutor social dominant, sistem caracterizat de o birocrație complicată și de o acoperire inegală, care includea mamele sărace necăsătorite cu copii mici, dar excludea gospodăriile la fel de sărace cu doi părinți. Un grup de experți au susținut un program alternativ care stabilea un venit minim garantat pentru toate gospodăriile
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
națiuni foste comuniste care se ocupă de politicile de investiție străină, este îndoielnic faptul că acesta va ajunge în posesia a câte unui exemplu pentru fiecare dintre cele trei scenarii anticipate. Dacă un cercetător va selecta în mod aleatoriu două birocrații guvernamentale dintr-un set care consultă experți în mod regulat, va ajunge doar printr-o întâmplare fericită să găsească una care să se folosească de experți interni și alta de cei externi. Alternativa este aceea de a selecta observațiile în
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
bucurat” mai ales studiile sociologice consistente sau inovatoare, fiind Îngropate - atunci, dar și acum (oare de ce?) - sub apăsarea de plumb a conspirației tăcerii. Una dintre explicațiile posibile ar fi că În acest domeniu s-a impus, cu sprijinul larg al birocrației de partid, mediocritatea. O mediocritate atât de puternic Înrădăcinată În subconștientul cercetătorilor sau al criticilor colaterali, Încât chiar și studiile originale sunt minimalizate sub prezumția de mediocritate. În acest fel, sociologii pot fi absolviți de orice responsabilitate pentru că nimeni nu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
viziunii dihotomice a „peisajului de tranziție”, acela care presupune două categorii socioprofesionale concurente, implicate Într-un joc cu sumă nulă: „redistributorii” și „producătorii” sau, cu alte cuvinte, indivizii plasați În apropierea centrelor de decizie politică din perioada comunistă (managerii și birocrații companiilor de stat, membrii de partid ș.a.m.d.) versus actorii sociali aflați În relație directă și strânsă cu piața (Întreprinzători, mici meseriași ș.a.m.d.). Tranziția nu poate fi interpretată și Înțeleasă, afirmă autorii, În termenii simpliști ai acestei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]