1,166 matches
-
o serie de legende referitoare la simbolurile heraldice ale capului de bour, corbului, precum și "pretinsele armerii ale Daciei" (doi lei afrontați).. În secolele următoare, heraldica cunoaște o dezvoltare semnificativă, toate marile familii boerești, autohtone și străine, adoptând simboluri heraldice proprii (blazoane și steme de familie). Cel mai vechi sigiliu domnesc este cel din 1782 al lui Nicolae Caragea, domn al Țării Românești (1782-1783), pe care erau reprezentate în afara stemei principatului și stemele celor 17 județe. În Moldova, cea mai veche pecete
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
baza similarităților cu sigiliul lui Mircea cel Batrân de pe tratatul de alianță cu regele Vladislav al Poloniei, din 1390. Pornind de la elementele prezente în aceste sigilii, heraldistica română consideră că acel anonim „"Rex Valachorum"” prezent în Armorialul Wijnbergen care conține blazoane din perioada 1265 - 1288, este un inaintaș al Basarabilor, al căror armorial familial este identic. Stema sa personală - scut cu primul câmp fasciat în roșu și aur - precum și stema formațiunii statale pe care o conțin aceleași elemente heraldice majore (vultur
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
noi spunem că, până și papa actual și, în cele din urmă, orice papă are haruri mai mari la dispoziție: rațiunea, Evanghelia, puterile, darurile vindecării, etc., așa cum este scris în 1 Corinteni 12. 79. A spune că crucea, împodobită cu blazonul brațelor papei, care este ridicată [de predicatorii indulgențelor], are aceeași valoare ca și crucea lui Cristos, este o blasfemie. 80. Episcopii, preoții și teologii care îngăduie ca asemenea vorbe să fie răspândite printre oameni vor trebui să dea socoteală. 81
Cele 95 de teze () [Corola-website/Science/308691_a_310020]
-
continuă proiectele epice și dramatice. După ce Góngora publicase opera sa „"Polifemo"”, Lope compune o fabulă mitologică de largă întindere, ce conținea patru poeme : „"La Filomena"” (1621), „"La Andrómeda"” (1621), „"La Circe"” (1624) și „"La rosa blanca"” (1624; „trandafirul alb” era blazonul fiicei contelui-duce, iar Lope explică aici complicata sa origine mitică). Se întoarce la epica istorică în 1627 cu „"La corona trágica"”, 600 octave despre viața și moartea Mariei Stuart. În ultimii ani de viață Lope de Vega s-a îndrăgostit
Lope de Vega () [Corola-website/Science/307955_a_309284]
-
recucerirea Pământului Sfânt. În secolele care au urmat căderii Ierusalimului, până în zilele noastre, mai mulți monarhi europeni au utilizat titulatura de "Rege al Ierusalimului", așa cum e cazul lui Juan Carlos I al Spaniei, care folosește în mod oficial acest titlu. Blazonul Regatului Ierusalimului, care a suferit mai multe schimbări de-a lungul timpului, este reprezentat de cruci grecești "Or" (de aur) pe un câmp "Argent" (de argint). Acest blazon este considerat o violare a regulilor culorilor în heraldică, care interzic plasarea
Regatul Ierusalimului () [Corola-website/Science/306487_a_307816]
-
Juan Carlos I al Spaniei, care folosește în mod oficial acest titlu. Blazonul Regatului Ierusalimului, care a suferit mai multe schimbări de-a lungul timpului, este reprezentat de cruci grecești "Or" (de aur) pe un câmp "Argent" (de argint). Acest blazon este considerat o violare a regulilor culorilor în heraldică, care interzic plasarea unei culori-metal pe altă culoare-metal. Folosirea crucii grecești este doar una dintre numeroasele infleunțe exercitate de Imperiul Bizantin asupra Regatului Ierusalimului.
Regatul Ierusalimului () [Corola-website/Science/306487_a_307816]
-
mecena al artelor, Cranach pleacă în primăvara anului 1505 la Wittenberg, unde devine pictorul curții princiare, îndeplinind această funcție până la sfârșitul vieții sale. Vreme de peste cincizeci de ani va picta tablouri sau va proiecta cartoane pentru gobelinuri, veșminte de curte, blazoane. Va schița, de asemenea, scene de vânătoare, va proiecta ceea ce numim astăzi "design"-ul interior al saloanelor în diferite reședințe princiare. În anul 1508, Cranach face o călătorie în Olanda unde descoperă bogăția picturii flamande. Activitatea sa creatoare nu se
Lucas Cranach cel Bătrân () [Corola-website/Science/306577_a_307906]
-
nobiliare Pruncul: Michael Bogdan von Prunkul, Warteres Garabeth von Prunkul (1848-1901) și Sofie Walerian von Prunkul, a fost construită o capelă în cimitirul armenesc din Suceava. Construcția efectivă a fost coordonată de inginerul W. Klika. Pe frontonul capelei se află blazonul nobiliar al familiei. Pe o placă de marmură neagră din interiorul capelei se află un text în limbile armeană și germană. Textul în limba germană este următorul: "“Diese Kapelle wurde als Ruhestätte ihrer Angehörigen Michael Bogdan Ritter von Prunkul, Warteres
Capela Pruncul () [Corola-website/Science/308391_a_309720]
-
au fost demontați datorită unei tentative eșuate de furt. Intrarea în castel avea și o punte suspendată,veche, care era ridicată în timpul nopții sau în caz de pericol, poartă încadrată de inorogi paraleli cu intrarea, inorogi care apar și pe blazonul familiei Kornis. Protectoarea castelului era Maica Domnului, pe care inorogii se considera că o vegheau. La intersecția diagonalelor incintei se află o fântână octogonală, înconjurată de stâlpi circulari și arcade. În partea nord-estică a domeniului există un pavilion ridicat în
Castelul Kornis () [Corola-website/Science/307401_a_308730]
-
cu o valoare artistică aparte, în secolul XX fiind expusă la o expoziție de la Paris. Salonul, tipic renascentist, are pereții îmbrăcați în lemn, cu tavan din lemn casetat. Casetele din tavan sunt sculptate în stilul Renașterii germane, fiind imprimate forma blazonului și genealogiei familiei Bánffy, precum și numele celor mai reprezentative personalități din istoria Ungariei și Transilvaniei. Deasupra unei uși este sculptată inscripția ""Salus intratibus pax exeuntibus"". O altă piesă interesantă ca valoare artistică în încăpere este soba din teracotă verde. Se
Castelul Bánffy din Răscruci () [Corola-website/Science/307414_a_308743]
-
imortalizează pierderea bătăliei din 1526 de la Mohács. La etaj se ajunge prin scara cu balustradă din lemn masiv, după trecerea prin foaierul cu lambriuri renascentiste. Sunt dispuse aici nouă coloane cu capiteluri care zugrăvesc motive vegetale, ușile din lemn masiv, blazonul familiei și diverse alte motive sulpturale. Din balconul castelului se poate vedea întreg domeniul Banffy. Terenul de 4,5 ha, din care 881 metri pătrați construiți, stă nefolosit. Domeniul împreună cu castelul, urmează a fi scos spre valorificare, Școala Specială care
Castelul Bánffy din Răscruci () [Corola-website/Science/307414_a_308743]
-
intrarea principală oficială este din piața aflată în fața clădirii. În interiorul și în afara clădirii sunt 242 sculpturi pe pereți. Pe fațadă se află statui ale conducătorilor maghiari, ai conducătorilor din Transilvania, precum și ale unor faimoși lideri militari. Deasupra ferestrelor sunt reprezentate blazoanele regilor și ducilor. Intrarea principala este pe scările situate pe latura de est, mărginită de doi lei. Când intră în Parlament, vizitatorii pot merge până la marile scări ornamentale, pot vedea frescele de pe tavan și bustul arhitectului Imre Steindl, aflat într-
Parlamentul din Budapesta () [Corola-website/Science/303136_a_304465]
-
achiziționa întreg cvartalul și pentru a construi magazinul universal actual. Magazinului i se acordase privilegiul de furnizor al Reginei Elisabeta II, al prințului Philip, ducele de Edinburgh și al prințului Charles de Wales. Aceasta îndreptățea firma să prezinte pe fațadă blazoanele celor trei persoane regale. Magazinul Harrods a fost achiziționat în 1985 de magnatul egiptean Mohamed Al-Fayed. În urma disputei dintre casa regală și Al-Fayed după accidentul de automobil în care au murit pricipesa Diana de Wales și Dodi Al-Fayed, fiul proprietarului
Centru comercial () [Corola-website/Science/303178_a_304507]
-
achiziționat în 1985 de magnatul egiptean Mohamed Al-Fayed. În urma disputei dintre casa regală și Al-Fayed după accidentul de automobil în care au murit pricipesa Diana de Wales și Dodi Al-Fayed, fiul proprietarului magazinului, casele regale au retras privigiile acordate și blazoanele au trebuit demontate de pe fațadă. Piața exista înca din secolul al X-lea, când este menționat un loc unde se comercializau alimente în zona în care acum se află halele. Se consideră însă că anul inființării este 1183, atunci cănd
Centru comercial () [Corola-website/Science/303178_a_304507]
-
priți" sau "conți". Toți ceilalți șleahtici se adresau unul altuia folosind numele de botez sau formula de politețe "Panie bracie" ("Domnule Frate") sau echinalentul feminin al acesteia. Funcție de starea financiară, șleahta era împărțită în următoarele categorii: "Articol principal:" Heraldica poloneză Blazoanele erau foarte importante pentru șleahta poloneză. Trebuie subliniat că sistemul heraldic polonez a evoluat separat de cel din Europa Occidentală și că regulile heraldice poloneze difereau mult de cele occidentale. Cea mai importantă diferență este aceea că, spre deosebire de sistemul heraldic
Șleahtă () [Corola-website/Science/302169_a_303498]
-
foarte importante pentru șleahta poloneză. Trebuie subliniat că sistemul heraldic polonez a evoluat separat de cel din Europa Occidentală și că regulile heraldice poloneze difereau mult de cele occidentale. Cea mai importantă diferență este aceea că, spre deosebire de sistemul heraldic european, blazonul nu "aparținea" unei familii sau unei clan, ci însemnele erau găsite pe blazoanele mai multor familii șleahtice, de cele mai multe ori, neînrudite. Ca o consecință, multe familii distincte, neînrudite, uneori până la 600 de clanuri, împărțeau același blazon. Datorită acestui fapt, numărul
Șleahtă () [Corola-website/Science/302169_a_303498]
-
separat de cel din Europa Occidentală și că regulile heraldice poloneze difereau mult de cele occidentale. Cea mai importantă diferență este aceea că, spre deosebire de sistemul heraldic european, blazonul nu "aparținea" unei familii sau unei clan, ci însemnele erau găsite pe blazoanele mai multor familii șleahtice, de cele mai multe ori, neînrudite. Ca o consecință, multe familii distincte, neînrudite, uneori până la 600 de clanuri, împărțeau același blazon. Datorită acestui fapt, numărul de blazoane era redus și nu depășea 200 la sfârșitul Evului Mediu. De
Șleahtă () [Corola-website/Science/302169_a_303498]
-
spre deosebire de sistemul heraldic european, blazonul nu "aparținea" unei familii sau unei clan, ci însemnele erau găsite pe blazoanele mai multor familii șleahtice, de cele mai multe ori, neînrudite. Ca o consecință, multe familii distincte, neînrudite, uneori până la 600 de clanuri, împărțeau același blazon. Datorită acestui fapt, numărul de blazoane era redus și nu depășea 200 la sfârșitul Evului Mediu. De asemenea, obiceiul occidental al diferențierii blazoanele bărbaților și cele ale femeilor, (folosind "rombul heraldic"), nu era specific Poloniei. De obicei, bărbatul moștenea blazonul
Șleahtă () [Corola-website/Science/302169_a_303498]
-
aparținea" unei familii sau unei clan, ci însemnele erau găsite pe blazoanele mai multor familii șleahtice, de cele mai multe ori, neînrudite. Ca o consecință, multe familii distincte, neînrudite, uneori până la 600 de clanuri, împărțeau același blazon. Datorită acestui fapt, numărul de blazoane era redus și nu depășea 200 la sfârșitul Evului Mediu. De asemenea, obiceiul occidental al diferențierii blazoanele bărbaților și cele ale femeilor, (folosind "rombul heraldic"), nu era specific Poloniei. De obicei, bărbatul moștenea blazonul de la tatăl său, sau de la membrul
Șleahtă () [Corola-website/Science/302169_a_303498]
-
cele mai multe ori, neînrudite. Ca o consecință, multe familii distincte, neînrudite, uneori până la 600 de clanuri, împărțeau același blazon. Datorită acestui fapt, numărul de blazoane era redus și nu depășea 200 la sfârșitul Evului Mediu. De asemenea, obiceiul occidental al diferențierii blazoanele bărbaților și cele ale femeilor, (folosind "rombul heraldic"), nu era specific Poloniei. De obicei, bărbatul moștenea blazonul de la tatăl său, sau de la membrul clanului care l-a "adoptat", în vreme ce femeia moștenea blazonul de la mama ei, sau îl adopta pe cel
Șleahtă () [Corola-website/Science/302169_a_303498]
-
blazon. Datorită acestui fapt, numărul de blazoane era redus și nu depășea 200 la sfârșitul Evului Mediu. De asemenea, obiceiul occidental al diferențierii blazoanele bărbaților și cele ale femeilor, (folosind "rombul heraldic"), nu era specific Poloniei. De obicei, bărbatul moștenea blazonul de la tatăl său, sau de la membrul clanului care l-a "adoptat", în vreme ce femeia moștenea blazonul de la mama ei, sau îl adopta pe cel al familiei soțului. De asemenea, nu se făceau deosebiri între blazoanele fraților. Ideologia predominantă a șleahtei era
Șleahtă () [Corola-website/Science/302169_a_303498]
-
Evului Mediu. De asemenea, obiceiul occidental al diferențierii blazoanele bărbaților și cele ale femeilor, (folosind "rombul heraldic"), nu era specific Poloniei. De obicei, bărbatul moștenea blazonul de la tatăl său, sau de la membrul clanului care l-a "adoptat", în vreme ce femeia moștenea blazonul de la mama ei, sau îl adopta pe cel al familiei soțului. De asemenea, nu se făceau deosebiri între blazoanele fraților. Ideologia predominantă a șleahtei era manifestată prin "Sarmatism", al cărui nume care deriva din cel al strămoșilor presupuși ai șleahticilor
Șleahtă () [Corola-website/Science/302169_a_303498]
-
specific Poloniei. De obicei, bărbatul moștenea blazonul de la tatăl său, sau de la membrul clanului care l-a "adoptat", în vreme ce femeia moștenea blazonul de la mama ei, sau îl adopta pe cel al familiei soțului. De asemenea, nu se făceau deosebiri între blazoanele fraților. Ideologia predominantă a șleahtei era manifestată prin "Sarmatism", al cărui nume care deriva din cel al strămoșilor presupuși ai șleahticilor, sarmații. Acest sistem de credințe a devenit o parte importantă a culturii nobililior polonezi, afectând toate aspectele vieții lor
Șleahtă () [Corola-website/Science/302169_a_303498]
-
aparatul auditiv), gustul (papilele gustative aflate pe limbă), mirosul (neuronii specializați aflați în interiorul foselor nazale). În anatomia umană, capul este partea superioară a corpului. El include fața, scalpul, craniul și sinusurile. ul uman dar și cel animal apar ca și blazoane în heraldică. Acesta este înfățișat ca și cum capul ar fi fost tăiat din corp, ca și cum ar fi fost rupt cu brutalitate sau este afișat din față, fără a se observa gâtul. Capurile umane sunt înfățișate mai detaliat decât cele animale.
Cap () [Corola-website/Science/302190_a_303519]
-
inspirație bizantină: pe unul este gravată în aur stema mică României, iar pe celălalt stema Casei de Edinburgh, din care provenea regina Maria. Coroana a costat circa 65 000 de franci, asigurați de la bugetul de stat printr-o lege specială. Blazonul Ca descendentă în linie masculină a suveranului britanic, Maria avea dreptul să poarte armele Regatului Unit, peste care era suprapus un ecuson de argint reprezentând Saxonia, având cinci compartimente: o pereche exterioară cu ancore albastre, o pereche interioară cu cercuri
Regina Maria a României () [Corola-website/Science/302772_a_304101]