1,458 matches
-
La serviciu purta costum, iar în rest nu ieșea din blugi și din tricouri superlargi. Așa că e clar că nu prea arătam ca un cuplu. Nu aveam același stil, așa cum au acei îndrăgostiți pe care-i vezi peste tot - o blondă strălucitoare lângă un bărbat înalt, brunet, arătos, amândoi îmbrăcați în Gucci. Cine se uita la mine și la Patrick, n-ar fi gândit niciodată „Ce bine le stă împreună!“ Eu mă agitam toată pe lângă el, cu fuste scurte, pe tocuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
Pupici, pupici, pupici... De la: Finn Pentru: Rebecca; Jenny@penny.demon.co.uk; Ben Davidson 44@hotmail.com; charlotte gavan duffy@ virgin.net; jim.watts@argot.co.uk; Daisy Subiect: Re: Mai multe despre suferință, ce drăguț! Daisy e blondă, Rebecca. Domnii preferă blondele, știi tu... De la: BenDavidson 44@hotmail.com Pentru: Daisy; Rebecca; Finn; Jenny@penny.demon.co. uk; charlotte gavan duffy@virgin.net; jim.watts@argot. co. uk. Subiect: Re: Mai multe despre suferință, ce drăguț! Sunt de aceeași părere. De la: Daisy Pentru: Rebecca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
Rebecca; Finn; Jenny@penny.demon.co. uk; charlotte gavan duffy@virgin.net; jim.watts@argot. co. uk. Subiect: Re: Mai multe despre suferință, ce drăguț! Sunt de aceeași părere. De la: Daisy Pentru: Rebecca Subiect: Bărbații sunt niște porci. Păi, dacă domnii preferă blondele, ce tot plânge Finn în pumni după Vanessa (care e brunetă) și, mai mult, de ce tot cască Lewis ochii la vaca aia roșcată de la el din birou? Nici acum nu pot să cred că n-a sunat. Am petrecut o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
altfel nu s-ar încumeta. Deși e supărat că nu-și găsește prietena - mai ales că bănuiește cu cine ar putea fi - Barney este un bărbat tipic, pe care nu are cum să nu-l flateze atenția acordată de o blondă superbă. Așadar, tușește, ia o poziție tipic masculină și zice galant: —Mai dorești șampanie? — Da, te rog! se pisicește Daisy, bătând languros din gene și aruncându-i priviri admirative. Pieptul lui Barney se umflă ritmic, în timp ce ia o sticlă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
deloc pe Finn. Nimeni nu spune ceva pe față la birou despre cele întâmplate cu Vanessa și Finn, dar se bârfește pe rupte pe tema asta. Băieții au un respect deosebit pentru Barney fiindcă s-a iubit cu o asemenea blondă superbă - la urma urmei, după părerea lor, Barney avea dreptul la o ultimă distracție înainte de însurătoare - dar există amănuntul picant, care-i pune în încurcătură, că ea, blonda, era, din câte știau ei, iubita lui Finn. E foarte amețită toată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
un respect deosebit pentru Barney fiindcă s-a iubit cu o asemenea blondă superbă - la urma urmei, după părerea lor, Barney avea dreptul la o ultimă distracție înainte de însurătoare - dar există amănuntul picant, care-i pune în încurcătură, că ea, blonda, era, din câte știau ei, iubita lui Finn. E foarte amețită toată situația. Vijay și Stewart au încetat cu totul să se mai laude cu partida lor în trei - după comentariile lui Finn sunt prea speriați ca nu cumva să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
generos apă la șoareci. Davey e cu o idee mai scund decât Daisy, dar, din fericire, este genul de bărbat pe care nu-l deranjează să aibă o mireasă mai înaltă decât el. Mai ales că e vorba de o blondă superbă, slabă, care ar arăta splendid într-o rochie de satin alb care pe mine mă face să arăt scundă și lată ca un dop. —Ai bârfit bine? mă întreabă Finn, venind la biroul meu. — Nu știu ce vrei să spui, mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
invadară spațiul din fața altarului, Începând să se lase În voia pontos-urilor. Cea mai mare parte erau femei, iar Amparo făcu afirmații ironice cu privire la slăbiciunea sexului ei („suntem mai sensibile, nu?”). Printre femei erau și câteva europene. Agliè ne indică o blondă, o psiholoagă germană, care urmărea de ani de zile riturile. Încercase totul, dar dacă nu ești predispus, sau ales, e inutil: la ea transa nu se producea niciodată. Dansa cu ochii pierduți În gol, În timp ce atabacurile nu dădeau pas nervilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
cu aerul unui impresar de vedete maneliste. Obținusem postul după cinșpe zile de stat la coadă pe holurile Inspectoratului de Limbi Străine. Inspector era un profesor de educație fizică. Ăsta îi lua la rând pe cei cu trei sacoșe, pe blonde și pe delegații unor babaci sus-puși. Drept era că rămâneau blonde și printre noi, blonde anti-compromis. Unele aveau fundul exagerat, dar era totuși o consolare. Dimineața, la 6, ne încolonam în fața clădirii. La 8.30 veneau femeile de serviciu și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
povești, citeam despre Winettou și Old Shatterhand, păzeam poșeta roșie în care se găseau ultimii bani ai casei. La școală nu mergeam de frică să nu vină taică-meu, să mă răpească în Banat. Aveam două surori, una brunetă, alta blondă. Sălbatice. Le duceam mâncare cu furca în livadă, să nu mă muște. Astăzi n-a mai rămas nimic. Decât blocuri de șobolani gri. Cum să mai găsească străbunica drumul înapoi în cimitir când ăștia au demolat totul? Sabina zâmbește. În spatele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
intensitate variabilă în zone aleatorii. Chiar eu mi-am înfipt vârful unui cuțit de bucătărie în fund. La început nu m-a durut, apoi am sărit pe fereastră... La capitolul păr, pielea mea nu va pune probleme insolubile. Fiind o blondă patinată, vă dați seama că pilozitatea nu este punctul meu forte. Adesea, spre sfârșitul verii, renunțam să mă epilez; după două săptămâni puteam să-mi vopsesc părul de pe picioare într-un negru-cărămiziu, care dădea foarte bine cu minijupele ecossez, alea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
nu adorm și să nu mă prăbușesc spre frângerea gâtului, am început să mă gândesc la Adelina. În ultima vreme figura ei sălbatică, ciufulită, îmi venea tot mai des în minte. Mai precis ea reprezenta tot ce nu era Sabina: blondă sau roșcată, îmbrăcată aiurea, dezordonată, pătimașă în dragoste. O hippioată cu capul în nori, decisă când era vorba de dorințele ei. Sabina devenise prea corectă, prea conformistă. Îi simțeam forța, determinarea. Dar mai simțeam și că își dorea din ce în ce mai mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
Pe de o parte voiam să cuibăresc și eu, pe de altă parte îmi doream să fiu liber, să mă îndrăgostesc din nou. Pe de o parte Sabina, pe de o parte Adelina. Totuși, simțeam că înclin din ce în ce mai mult spre blonda care stătea acolo, undeva printre blocuri, și mă așteapta cu jind. C V Se răsuci pe călcâie și o luă cu pas vânjos spre blocul de la Nițu Vasile, unde închiriase un apartament de două camere. Nu avea nevoie să muncească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
hai să vedeți o puicuță, le abate atenția Tinctură, agățat de geamul cu gratii groase, ruginite al sălii. Ca prin farmec toți uită de înjurături și se reped buluc să vadă minunea. - Fiuuu! ce bucatăă! paișpe copii aș face cu blonda asta! - He, he, băi sulică, du-te-n vestiar și freacă-ți-o puțin. tu o să faci direct nepoți până se uită o așa tigroaică la tine. - Ia da-ți-vă, bă, la o parte, să văd și eu sclava
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
o să faci direct nepoți până se uită o așa tigroaică la tine. - Ia da-ți-vă, bă, la o parte, să văd și eu sclava, să-i arăt un mascul teroare, râgâie Baronul. Da, mă, e sclavă de sclavă! Hei, blonda, ce buci, ăăă, ce blugi trăsnet ai! Crezi că ne încap pe amândoi? Blonda privește mirată spre gaura din care se zgâiesc la ea hălcile de carne transpirată. Nu se sperie. Vine mai aproape și-l privește pe Baronul între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
-ți-vă, bă, la o parte, să văd și eu sclava, să-i arăt un mascul teroare, râgâie Baronul. Da, mă, e sclavă de sclavă! Hei, blonda, ce buci, ăăă, ce blugi trăsnet ai! Crezi că ne încap pe amândoi? Blonda privește mirată spre gaura din care se zgâiesc la ea hălcile de carne transpirată. Nu se sperie. Vine mai aproape și-l privește pe Baronul între ochi: ce spui tu, păsărel? Auzi, păsărel! chicotește sala. Spun că ai niște bulane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
colivie și mai are și tupeul să se rățoiască la mine! hai, taci cu mămica, fazan durduliu și pocit ce ești! Făă, ce-ți fac! te omor fă...mama mă-tii de sclavă...! de-abia mai poate să țipe la blonda care se îndepărtează dând muzical din fese. Sala se prăpădește de râs. Baronul se răsucește cu ochii-n sânge: la o parte căcănarilor! vreau liberă banca de împins la înclinat. mucea! și tu, valea de la helcometru! Păi de ce? ai zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
ăia la școli înalte. — Trăbuie să vorbim cu ea negreșit. O așteptăm când iasă. Acțiunea operei se petrece în Turcia, în palatului lui Selim Pașa. În actul I se arată că aici se găsesc închise Constanța (soprană) și camerista ei Blonda (soprană). Curând apare Belmonte, un tânăr nobil spaniol, iubitul Constanței pentru a o elibera, fiind ajutat și de Pedrillo, valetul său, prizonier și el. Intrarea în palat îi este interzisă de Osman, căpetenia ienicerilor. Pentru că Pașa Selim este un mare
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
pierdută. În actul II, Constanța deprimată și înspăimântată de amenințările lui Selim își exprimă gândurile triste. Apare Pedrillo care anunță celor două femei sosirea lui Belmonte și planul lor de a fugi în aceeași nopate. Cei patru îndrăgostiți Constanța, Belmonte, Blonda și Pedrillo se regăsesc fericiți. Una dintre impresionantele scene ale acestui act a fost aceea a întâlnirii Constanței cu Belmonte care-i spune îmbrățișând-o: „Te strâng în brațe după atâtea zile amare”, la care Constanța îi răspunde: „Lacrimile-mi
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
m-a șocat extrem de tare bannerul acesta, de aceea ți-am și zis să pui screen shot-ul pe blog pentru că merită. E ceva revoltător. Ok, să fie reclame, la monumente funebre, coroane, chiar și la electrocasnice... dar să pui o blondă în sutien și în tanga pe un site de anunțuri de deces mi se pare de-a dreptul deplasat. Foamea de bani nu are limite ! Dincolo de aceste revolte, site-ul pare să meargă însă bine mersi, avînd un trafic foarte
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
de tradiții inautentice : sentimentul profund al creatorului care se simte ca și cum ar fi creator de tradiții, sentiment ce nu poate fi egalat decît de bucuria unui public care se simte ca și cum ar fi beneficiarul acestora. Restul e comerț... Post-folclorul O blondă cu ie strînsă pe trup îi cîntă, cît se poate de popular, polițistului care se face că o controlează : Dă-o-ncolo de lege Că poate ne-om înțelege ! Decăderea folclorului ? Da, se poate spune și așa, cu un zîmbet
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
prea multe variante. Trebuia să elimine de la început blugii și raiații, care nu mergeau cu ideea de feminitate maximă și cu șoldurile strâmte și ciolănoase. Avea nevoie de ceva romanțios, vaporos, trebuia să semene cu tipa visurilor tuturor, ceva gen blonda visătoare din reclamele de la tv. Încercă mai mult o bluziță de cașmir stacojiu, cu mânecile bufante și încheiată la spate cu doi nasturi frumoși de sidef. Dar asta mergea bine cu blugii, era o ținută disco în care nu trebuia
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
muncitoare, iar altele destul de frumoase și binecrescute ca să nu se lipească nici o bârfă de ele. Dar nici unele nu mă interesau prea mult, iar azi efectiv nu mi le mai amintesc decât cu destul efort. Mai erau două colege noi, una blondă și cu o coadă de cal la spate, răspunzând la numele grațios de Plecoiu, iar alta, micuță și subțire, "o divă în miniatură", cum a numit-o cineva în pauză, venită de la "Iulia Hașdeu". Și figura ei, cu ochi gălbui
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
Vica ? Pare o femeie harnică... Ia mai dă-o dracu ! Dacă nu se înțelege cu Moapsa, măcar se înțelege cu Reli, vecina de dincolo de gardul maro. Anii trec peste vecina Reli fără să o atingă, uite-o și-acum, tot blondă oxigenată. Tot cu fața albă, cu cele trei riduri din colțul ochilor, lucind de alifie, cu sprâncenele îngrijit pensate și gura veștedă, rujată în formă de inimioară, și moațele ascunse cochet sub basmaua legată sus în două colțuri. Și ochii
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Ștef. Pentru mama, asta se numea improvizație. Pentru mine însă, lucrurile se vedeau pe atunci cu totul altfel. Pentru copii nu există improvizație, totul e definitiv. Doamna Ștef avea o fată, Roxana, cu câțiva ani mai mare ca mine, o blondă destul de zvăpăiată. Trebuie că făcuse o trăsnaie Roxana, motiv pentru care doamna Ștef s-a pus într-o seară cu bătaia pe ea. Se întâmpla pentru prima oară de când închiriaserăm acea mică locuință din casa lor și avea să fie
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]