5,311 matches
-
Patrihoți! Și de putere ca schismă Cuie în cizmă Spurcată charismă Dracul plural Răstignitul pe om Precum în atom Orb cromozom. PECETEA Îngândurată Oarba revine tot mai des Ai semănat iubire, în schimb ce ai cules? Orb timpul mare-n bobul mărgăritar sfințit Își răsucește semnul de nimenea primit Mileniu-n spicul minții, iar unora ciorchine, Îngândurata moarte, fecioara lumii? Cine? TRISTIH PENTRU FIUL MEU REMUS SARGEȚIUÎN EXIL LA LONDRA Cel mai departe fiind, cel mai aproape Singurătatea tatălui, (pe ape
ROCADE de EUGEN EVU în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348167_a_349496]
-
culege mult material. Tot aici a avut slujba de psalt la Biserica Sf.Barbara, mai târziu a devenit profesor și prefect de studii la seminarul din Blaj, în anul 1787.Datorită faptului că a intrat în conflict cu episcopul Ioan Bob,( consacrat pe această funcție de bunul său prieten Grigore Maior), renunță de a fi hirotonosit preot. În aceste condiții se stabilește la Liov, unde ocupă, prin concurs, postul de secretar juridic al tribunalului provincial.În anul 1796 este avansat judecător la
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348143_a_349472]
-
când întâmpiându-mă toate împotrivelele, fui silit iarăși a mă înstrăina. Ba cum ași zice, a merge de voie în urgie. Fui sâlit în urmă a mă așeza în țară străină, întru care nemernicie mă aflu până acum“. Referindu-se la Bob și la mediocritățile oficiale ale Blajului, Ion Budai-Deleanu îi scrie de la Lemberg lui Petru Maior, într-o limbă literară de remarcat:”Scrisu-v`am eu foarte bine toate acele urgii purced din culcușul nevrednicilor de numele românesc ce s`au încuibat
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348143_a_349472]
-
iar merele noastre de Voinești 4,5 lei), salam cu dioxină adus(ă) din Irlanda, murături bulgărești murate direct la Kozlodui. În bucătărie tot așa: drojdie turcească, Delikat importat și distribuit de o firmă din Rep. Moldova, fasole albă cu bobul mic din China, usturoi tot din China, melcișori fusilli (Italia), o cutie de Whiskas, pe care scrie în românește, în sîrbește, în bulgărește, în polonă, în turcește, în slovenă, în macedoneană, probabil produs fabricat pentru amărăștenii din Est. De cînd
O DIMINEAŢĂ COSMOPOLITĂ de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348217_a_349546]
-
O non-existență haotică și lipsită de formă, se transformă devenind UNU, care conține în sine întreaga energie necesară pentru a da naștere Universului. Acest principiu Unic, sau oul cosmic, este principiul “singularității”, un punct privilegiat în spațiu, de mărimea unui bob de mazăre din a cărui explozie, cunoscută generic sub numele de Big Bang, s-a născut întregul univers. Acest paradis este o împletitură de perle dispuse în așa fel încât dacă o privești pe una dintre ele le vezi pe
FIZICA IUBIRII de DAN BORBEI în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347456_a_348785]
-
umană, de ieri și de azi, dar mai ales la cea națională, din prezent și de mâine. Doamna de Fier a reuniunii, energica publicistă Mariana Cristescu, a reușit transformarea unui eveniment aparent previzibil, într-unul în care s-a ales bobul de neghină, iluzia de certitudine, convingerea fermă de palida afirmare a unor convingeri puerile, fără viitor. Partenerul de proiect al distinsei domnițe, tocmai nominalizate, a fost și rămâne uluitorul personaj Lazăr Lădariu, care conduce redacția cotidianului mureșean „Cuvântul liber”, cel
DRAPELUL CARE NU FLUTURĂ, ÎNCĂ, ÎN TRANSILVANIA- PĂMÂNT ROMÂNESC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347664_a_348993]
-
STUPARU Autor: Ioana Stuparu Publicat în: Ediția nr. 1083 din 18 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Rugă Mângâie-mi, Doamne, clipa Și nu-mi ascunde sufletul În trup de țărână Ademenitor de păcate! Îmbracă-mi sufletul În trup stăveziu Ca bobul de rouă Ce strălucește sub raza de soare! Din flori de Albăstrele Fă-mi ochii, Doamne, Iar gura, te rog să mi-o faci Din floare de Mac! Din florile câmpului Fă-mi plete lungi, unduitoare Și umple-mi sufletul
RUGĂ , DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347706_a_349035]
-
Publicat în: Ediția nr. 1192 din 06 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Nisipul tot părea că se-adunase Pe trupul meu, inert și-nvinețit. Din ochi lumina mi se răsturnase, Cerul mi-era de umbre îmbâcsit... Tot ce voiam era un bob de aer. Sub duna albă-abia mai respiram Dar n-așteptam minuni și niciun vaier Din pieptul meu zdrobit nu mai scoteam Îmi așteptam sfârșitul prinsă-n lațul Acestui cuarț cu irizări de rai. N-aveam habar că îți rupsesei lanțul
DIN VIS ÎN VIS de AURA POPA în ediţia nr. 1192 din 06 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347756_a_349085]
-
îmi lipsește puterea, Credința-i prea slabă în sufletul meu, Deși resimt mângâierea Divină, ce-n viață simțit-am mereu... ... și-atunci..., rămân aici și... Mă plec degrabă să-ți admir Privirea-n roua dimineții, Ce sfântă-i ca un bob de mir Pe frunte la-nceputul vieții. Deși te știu în cimitir Trecută-n pârgul tinereții, Mă plec degrabă să-ți admir Privirea-n roua dimineții. Te-admir cu ochii bătrâneții În bluza-ți fină, de cașmir. Îți simt parfumul
DIALOG... MUT de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350083_a_351412]
-
cu trecutul indian al strămoșilor mei, am dorit să aud din nou predica despre Calea cu opt brațe a Preafericitului Gautama din clanul Shakya, cel ce era regele asceților, cel care a reușit performanța să se hrănească doar cu un bob de orez pe zi. Mintea-mi medita prin ținutul preafericiților, iar pe nori de tămâie înmiresmați pluteau Boddhisattva-și plini de milă pentru lumea Mayei în care noi, muritorii ne dormim somnul Samsaric. Îl vedeam pe marele ascet cum rezista tentației
FROID ȘI BUDDHA LA MUZEUL DE ISTORIE PLOIEȘTI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2323 din 11 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/350170_a_351499]
-
În lumea trăirii-efemere, carări șerpuiesc printre stânci, Cu cât avansez înspre ținta ce-mi este un far, văd că eu, Găsesc noi puteri căci alături, îmi este mereu Dumnezeu! Adeseori tremură pasul când colțuri de piatră rănesc, Căzut din înalt, bob de rouă îmi dă un elan tineresc, Cu haina în zdrențe și-o traistă ce n-are nimic de-oferit, Înfing talpa-n praful uitării și tind spre un plus infinit, Când arșița-mi taie din aripi și zborul devine
CÂND SPERANȚELE MOR de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350257_a_351586]
-
de pământ agricol, deținea și jumătate de hectar cultivat cu viță de vie, la vreo patru kilometri distanță de localitatea noastră. Din acest hectar, cam un ar era ocupat cu un soi de viță de vie aromat. Strugurele avea un bob mare alb, acoperit cu un puf fin, care atunci când ți se spărgea în gură, îți împrăștia în cerul gurii o aromă deosebit de plăcută. Acest strugure era greu de cules, deoarece se scutura foarte ușor. La prima atingere neatentă, boabele se
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
știut să rămână demnă în orice situație, iar cuvintele ei pentru noi, întotdeauna au fost strașnice gărzi ale adevărului, în spiritul căruia ne-a crescut și ne-a educat și ea și tatăl nostru. Mereu a fost blândă ca un bob de rouă, ce niciodată nu îndoaie nici o petală, și sensibilă precum un câmp cu mii de fire de iarbă ce vibrează la atingerea unui fluture, dar mai cu seamă a fost răbdătoare precum o sămânță care așteaptă să devină arbore
MĂICUŢA MEA, AMINTIRE VIE A JERTFEI SALE de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1352 din 13 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361979_a_363308]
-
Nu știu ce ițe să desfac... Să fiu pe plac... Din nou adorm cu gânduri rele... Mă seacă-un dor de mângâiere... Și mă cuprinde-un vis de stele... Tocmai când inima-mi vrea doar să zbiere... Aș vrea să fiu un bob de soare... Să ard și-apoi să-aștept răcoare... Și să m-ascund prin razele ușoare... Zâmbind din nou ..dulce candoare... Să cânt și să dansez aș vrea... Să nu mai știu de mine-aș vrea... Să uit și să m-
AŞ VREA... de MIRELA STANCU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362027_a_363356]
-
nu se vede și, nici măcar nu trebuie amintită. Și dacă nici pe alții nu îi interesează, înseamnă că ea nici nu există. Supărarea mea nu există! Trebuie să îmi bag în cap această aserțiune, ca să înfrunt mai ușor viitorul. Un bob de nisip mai mult sau mai puțin, nu contează. Și totuși viața, această candelă plăpândă de sorginte divină, primită ca să o transmit la rândul meu, înainte de a pleca de pe această planetă a suferinței, care este Pământul, mă înfricoșează la rândul
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET (28) de ION UNTARU în ediţia nr. 637 din 28 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365803_a_367132]
-
aș fi vrut, // Dar aripile mele sunt lujeri de rouă; // Să fi fost un fluture, mi-aș fi dorit, // dar aripile mele sunt petale // străvezii // de roze; se ofilesc la căderea zilelor... // se risipesc odată cu visele... Să fi fost un bob de tămâie, // mi-ar fi plăcut; // Să mă strecor în colțul drept al mănăstirii, // dar, m-aș fi topit de dorul soarelui... // să fi fost un fir de iarbă, aș fi ales // să mă asculte timpul cum cresc... // dar.... dar
RECENZIE. VOLUMUL DE POEZIE „VIAŢA LA IMPERFECT”(BILINGV – ÎN ROMÂNĂ ŞI ENGLEZĂ), AUTOR ELEONORA STAMATE de VALENTINA BECART în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365813_a_367142]
-
citi cartea aceasta este un fel de împărtășanie din tainele care te înconjoară. Trebuie să ai urechi să auzi, minte care să perceapă albul din negru, și mai presus de toate, se cade să ai Credință fie și numai cât bobul de mac, pentru a înțelege esența. Viorela Codreanu Tiron este poetul care excelează în lucrarea sa literară, nu se abate de la drumul său și fiecare literă din poem, este o certitudine. Autoarea nu bâjbâie prin întunericul neștiinței, ea ne spune
VIORELA CODREANU TIRON, VRAJ(B)A CLIPEI de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366059_a_367388]
-
un fenomen ludic își face loc printr-un arc II în catalogul ăsta e rost de pâine alpiniștii fotografiază cerul la kilometrul excentric din manuscrisele cu praf dulce răsar poduri dansul prolific s-a ales cu un diagnostic neutru un bob de neghină plagiază arii celebre câteva zerouri dau fuga la râu să se înece am aflat că vinzi anestezice prin orașe-fantomă nu era trecător să nu sublinieze pacea pe care o zideai îți trebuie tone de alb pentru asta tu
DARK de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365313_a_366642]
-
ardeau tălpile la doi milimetri de flux somniferele au devenit un lux îmi brodează visul (ingenioase cuburi alb-reci) port un citat pe inimă spre zori l-am creat e legat cu majuscule de fiecare dimineață de fiecare sabie de fiecare bob de rugină are și un joc sec dar fără el ar fumega continuu știu ce zic nu toate scările au aceleași rezerve de bine unele se rotesc în jurul unui ochi de ceară un vas le adună precum poruncile cu săgeți
ŞI AZI ŞI EU de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365374_a_366703]
-
foșnetul lor verde, aruncându-și umbrele pe cer ca niște chipuri de îngeri. Sub streașina nucului, Omul frumos simte Fiorul tainic al legăturii cu Dumnezeu, al împletirii cu Neamul, al regăsirii cu întreaga Creație: în ciripitul îmbobocit al Rândunelelor, în bobul de grâu încolțit în azurul Martirilor, în mugurul înflorit al Eroilor, în Ciorchinele Jertfei, plin de lumină ca un candelabru de aur, în care ard Sfinții cerului, în mărgăritarul de rouă divin din care țâșnește mireasma de trandafir a Strămoșilor
POEMUL FRUMUSEŢII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365380_a_366709]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > SĂ NU MĂ CAUȚI Autor: Georgeta Zecheru Publicat în: Ediția nr. 1255 din 08 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Să nu mă cauți prin firele de păpădii Decît în zori cînd bob de rouă sunt și te aștept să vii Să nu mă cauți printre stele decît în nopțile albastre Sunt Luna prinsă între ele ce luminează zări sihastre Să nu mă cauți, dacă bate vîntul ai să găsești în locul meu numai
SĂ NU MĂ CAUŢI de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 1255 din 08 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365447_a_366776]
-
bordeiului și nu puteam căra albia plină cu apă la acea vârstă. Tizic pentru foc aducea tata. Seara când venea tata să stea cu noi ne aducea de mâncare și ce ne mai era necesar. Cum începea să se formeze bobul pe știuletele de porumb, mergeam mai ales în loturile ceapeului și luam porumb pe care îl coceam pe jar sau îl fierbeam pe pirostrii într-o oală de cinci litri în care mai gătea bunica câte o ciorbă din diferite
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
o lacrimă crescută sau poate o mirare... eu sunt petala albă deschisă în adierea serii, ca o iubire interzisă... ... mi-e inima fântână părăsită, fără izvoare, fără stele azvârlite de mâna ta... iubite... Să nu strivești lumina cuibărită într-un bob de fericire... eu sunt firul de iarbă ivit sub razele de lună, ca o promisiune într-o flacără neîmblânzită... ... mi-e sufletul o peșteră uitată, sunt umbre lungi, sunt șoapte - suicidară noapte - și ușa-i ferecată de mâna ta iubite
SUICIDARĂ NOAPTE de VALENTINA BECART în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365572_a_366901]
-
o destinație necunoscută ca și scopul drumului meu? Îi părăsesc pe tinerii prinși în hora deznădejdii și îmi continui periplul fără țintă. Ies din poieniță, trec de ultimii copaci și dau de întinderea nemărginită a unui lan de grâu cu bobul zbârcit în spic. S-a uscat, săracul, de sete. Soarele nemilos și-a înfipt sulițele în crăpăturile pământului, secătuindu-l și de ultima picătură de umezeală. Nimeni nu a venit să-i dea măcar un strop cu apă. Cândva, aici
DRUMUL CĂTRE NICĂIERI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1002 din 28 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365102_a_366431]
-
crăpăturile pământului, secătuindu-l și de ultima picătură de umezeală. Nimeni nu a venit să-i dea măcar un strop cu apă. Cândva, aici, totul era vesel și verde crud. Stropitorile împrăștiau din zori și până-n seară picături de viață. Bobul creștea, iar spicul ajungea ca în poveste, cât vrabia de mare. Acum stropitorile sunt undeva, prin curțile cu depozite de fier vechi, măcelărite fără de milă. Nimeni nu le jeluiește, nimeni nu le cântă prohodul. Toți sunt mulțumiți. Măcelarii de bruma
DRUMUL CĂTRE NICĂIERI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1002 din 28 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365102_a_366431]