971 matches
-
bucovinence care voiesc să fie "căutate, iubite și jucate de feciori" aduc apă neîncepută de la fântână, pun în ea câteva fire de busuioc, apoi o așază într-un loc unde să bată soarele dimineața, când va răsări. În ziua de Bobotează, se descântă apa aceasta "bătută de soare": "Dimineață m-am sculat, / Pe obraz m-a spălat, / La biserică m-am gătat, / La icoane m-am închinat, / Lui Dumnezeu m-am rugat, / La biserică-am plecat / Pân` nu era popa-n
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
oi încinge, / Coroană de aur în cap ți-oi pune, / Mândru mi te voi clăti, / Mândru te voi limpezi, / Ca argintul strecurat, / Ca maica ce te-a dat, / Ca soarele când răsare, / Ca busuiocul cu floare..."368 În ziua de Bobotează, când se sfințește apa, "toate apele, atât cele curgătoare, cât și cele stătătoare, atât izvoarele, cât și fântânele, rămân sfințite, după unii, în decurs de două săptămâni, iar după alții, chiar șase săptămâni."369 În cele mai multe părți ale Bucovinei, în
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pun în oală și o așază la căpătâi pentru ca, peste noapte, să-și viseze ursitul.423 În unele părți ale Bucovinei, exista o sărbătoare numită "Ardeasca" (de la arderea focului, de la verbul "a arde" și substantivul "iască"), ce se ținea de Bobotează. După sfințirea apei, fetele și flăcăii luau cărbunii rămași de la focul făcut pentru aprinderea "săcălușelor", mergeau pe un deal și făceau un foc, aruncând peste cărbuni paie și frunze uscate. Apoi, se prindeau în joc, în jurul focului, iar când flăcările
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
focul este venerat ca ființă mitologică care sălășluiește în vatra casei și care povestește sau mijlocește norocul pentru anul care va veni. Astfel, în ajunul Crăciunului, femeile pun o piatră în cuptor pe care o iau abia în noaptea de Bobotează, zicând: "Cum dorm toți oamenii și nimeni nu vede, așa să nu vadă uliul puii mei, ci să stea împietrit și încremenit."441 În ziua de Crăciun, la meglenoromâni, de pildă, se arde în vatră un pom din pădure, adus
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
stea împietrit și încremenit."441 În ziua de Crăciun, la meglenoromâni, de pildă, se arde în vatră un pom din pădure, adus special și tăiat din rădăcină. Acest copac trebuie să ardă în vatră, câte puțin, în fiecare 442seară, până la Bobotează, iar cenușa care se strânge se păstrează și se aruncă la rădăcina pomilor pentru a fi roditori. Element activ și purificator, supus normelor ritualice, focul iese din canonul magicului, devenind tabu, pentru a menține în stare manifestă formele existențiale, făcând
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
dezvăluie mișcarea ciclică a universului, macrocosmosul în care se deapănă "firul vieții", iar firul de cânepă, din care este făcut ghemul, se obține în urma unui adevărat ritual: Pentru a se face cânepă (...), se pune sămânță sub fața mesei, de ajunul Bobotezei, se toarce câte un fir pe fiecare fus, să nu fie pe a doua zi fusele goale"190; sămânța de cânepă se seamănă când este "lună nouă", iar drumul până la fir este în deplină armonie cu fenomenele naturii după cules
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Răsai pe statul meu / Și fă frumos trupul meu, / Să vadă, să știe lumea și norodu; / Să stai în gura mea / Cum stă lumea și ascultă cucu / Când cântă în mijlocul codrului / Și telegarii din fundul grajdului."157 În ziua de Bobotează, se descântă "apa", adusă de seara, în care s-a pus busuioc, și care a fost "bătută" de razele soarelui, descântecul fiind rostit de fetele care vor să fie "căutate, iubite" și "jucate de feciori": "Maica Domnului i-a răspuns
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Atunci bursucă / Când a face / Laur-balaur / Cuib în crucea bradului / Și în vârfu molidului. / Atunci și nici atunci. Pfui, pfui, pfui. Descântecu-i al meu, / Leacu-i de la Dumnezeu."376 Desăvârșirea gnoseologică,prin intermediul unor rituri nocturne, oficiate de Anul Nou sau de Bobotează, este posibilă prin prezența șarpelui ca metaforă a existențialului: "Brâu, brâușorul meu, / Fă-te un șearpe, un balaur, / Cu solzii de aur / Și te du la ursitorul meu, / care de Dumnezeu e lăsat / Și de oameni buni îndemnat.../ Să-i
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
din cauza colicilor, se usucă iarbă mare, se duce la biserică, unde stă 40 de zile, cu care apoi se afumă pruncii. Pe tălpile bolnavului se pun cataplasme cu cenușă și se bea apă cu tămâie, În special tămâie sfințită la Bobotează amestecată cu praf de pușcă și sămânță de busuioc. Colicile se mai tratează mestecând tămâie pur și simplu. Se bea ceai de coada șoricelului sau cu mentă și tămâie pisată ori cu semințe de busuioc. Se consumă vin fiert cu
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
există în satul lor tradiții și obiceiuri din strămoși, pe care oamenii le păstrează în continuare, amintind: * obiceiul de Sf. Ion 54,6% * cetele de feciori 15,7% * colindele de Crăciun 11,4% * dansul și cântecul popular 5% * obiceiurile de Bobotează 4,3% * portul popular 1,3% Cea mai cunoscută sărbătoare a Tălmăcelului (Udatul Ionilor) se păstrează și astăzi, dar locuitorii evocă nostalgic și tradiții, obiceiuri care astăzi nu mai există în sat. Astfel, din cei 29,2% respondenți care sunt
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
frecvent desacralizate și vulgar mercantilizate. Secularizarea lor sparge deseori canoanele tradiționale și omoară ,,duhul sărbătorii" încă bine păstrat la invocatul Muzeu al Țăranului Român. Iată câteva exemple. În afara muzeului, trăim frenetic intervalul sacru al celor 12 zile, de la Crăciun la Bobotează. Având mai multe clipe de răgaz e firesc să ne întrebăm: ce (mai) reprezintă astăzi Crăciunul, Anul Nou sau Boboteaza? Știm cu toții că acum este momentul morții unui an și cel al nașterii Noului An. De obicei, noi toți, reuniți
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
Muzeu al Țăranului Român. Iată câteva exemple. În afara muzeului, trăim frenetic intervalul sacru al celor 12 zile, de la Crăciun la Bobotează. Având mai multe clipe de răgaz e firesc să ne întrebăm: ce (mai) reprezintă astăzi Crăciunul, Anul Nou sau Boboteaza? Știm cu toții că acum este momentul morții unui an și cel al nașterii Noului An. De obicei, noi toți, reuniți în jurul mesei familiale, facem bilanțuri, evaluăm anul vechi și-l investim cu speranțe pe cel nou. Cred că cel mai
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
concret românesc (cum ar fi de exemplu Legenda Mureșului și a Oltului, Legenda orașului București etc.). Referindu-ne la sărbători specifice românești, majoritatea tinerilor au precizat sărbători cum ar fi: 1 Decembrie, Sânzâienele, Dragobetele, Noaptea Sfântului Andrei sau Floriile, Rusaliile, Boboteaza, care de fapt au un substrat mai mult religios. O posibilă explicație a faptului că subiecții nu știu să menționeze alte sărbători specifice ar fi faptul că acestea sunt într-o mare proporție legate de muncile agricole, iar "migrarea la
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Nu de calicie. Pentru că era medic și avea o clientelă teribilă. Deși părea mai tot timpul plecat după fluturi, profesional mulțumea pe toată lumea. Nu numai pe-un timp ca ăsta Babele cînd el murea, probabil, de căldură, dar și pe la Bobotează era văzut în cămașă cu mîneci scurte, bătînd trotuarele cu mersul lui de gheișă, mărunt-mărunt, cu gentuța lui roșie, cu părul-perie pe zi ce trecea tot mai grizonat. Într-o dimineață cu promoroacă, mi-a intrat în atelier și nu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
promenade la patru ace, carosabile cu bizarele, dar frapant-elegantele pe-atunci Forduri. Alte imagini au valoare documentară: un incendiu lîngă clădirea CEC (premoniție la scandaloasele matrapazlîcuri ale CEC-ului de azi?), un simpozion al Societății Scriitorilor, Regele Mihai aruncînd de Bobotează crucea în Dîmbovița, o demonstrație stradală a PNL, cortegii regale, multe alte festivități consumate în vitala arteră. Dar imaginile pe care, cu obstinație, le tot derulează visătorul anticar Mitică Grumăzescu în vitrina sa din Lăpușneanu? Dar cu voia dumneavoastră și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
străjuit de rugăciunile maicilor și ale călugărilor, odinioară viețuitori aici, Biserica "Schimbarea la Față Socola" oferă credincioșilor un program liturgic complet, într-o atmosferă duhovnicească binecuvântată: în ajunul duminicilor și sărbătorilor, se săvârșește slujba Vecerniei, uneori completată cu rugăciunile Litiei; în afară de Sărbătoarea Bobotezei, când se sfințește agheasma mare, la fiecare început de lună se face agheasma mică; Deniile din perioada Postului Mare sunt adevărate prilejuri de meditație și de curățire sufletească; pentru taina Sf. Spovedanii, credincioșii sunt așteptați după slujba Vecerniei, dar și
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
cele patru colțuri ale camerei. La sfârșitul urării, fata cu sorcova sorcovea pe cei din casă. Pentru urări se primește bani. Sărbătorile de iarnă la provițeni continuă până la Sf. Ion, când în fiecare casă există cel puțin un sărbătorit. Înainte de Bobotează (6 ianuarie) fiecare familie primește în casă preotul pentru a boteza (a sfinți) casa. Se povestește că acum fetele nemăritate își puneau sub preșul de la pragul ușii mărgelele. Cereau de la preot un fir de busuioc. Seara așezau sub pernă
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
în fața voinței lui Dumnezeu și iubirea. O altă problemă morală abordată în paginele revistei a fost "cumpătarea și echilibrul în toate". Articolul " Toate cu măsură"600 făcea referire la ce se întâmpla mai ales la sate iarna, în perioada dintre Bobotează și Postul Mare, când gospodarii stăteau mai mult pe lângă casele lor și aveau loc numeroase petreceri (în special nunți): "aceste petreceri în unele împrejurări trec granițele bunului simț creștin"601. Îndemnările făcute de autorul materialului erau următoarele: "să ne gândim
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
până la Regele Carol, 40.000 de moldoveni, mai toți țărani. Armata turcească de 120.000. Locul luptelor a fost județul Vaslui. Ziua luptei, după unele izvoare, ar fi fost 6 ianuarie 1475. Ștefan nu o precizează, ci o scrie, lângă Bobotează.” Aici a fost cea mai mare biruință a lui Ștefan cel Mare... Totuși n-a fost luptă prin surprindere, nici câștigată fără pierderi mari, când turcii s-au întors contra lui Ștefan care a pierdut mulți moldoveni. Ba, într-un
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
care a sărit însuși în mijlocul turcilor și le-a sfărâmat aripile prin minunata putere a lui Dumnezeu. În ziua de 25 ianuarie, scrie Ștefan tuturor prinților că a fost atacat de 120.000 de turci, ajutați de Basarab, dar pe la Bobotează, «i-am biruit și i am călcat în picioare și pe toți i-am trecut prin ascuțișul sabiei mele». Ștefan a fost fără milă, ca destinul a tăiat, a tăiat, a tras în țeapă, a respins răscumpărarea oricât de mare
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
se putea căsători cu ea, ca să pună mâna pe avere. Această discuție a fost auzită de către George, ascuns pe undeva pe aproape. Capitolul al cincilea, numit „Rușinea”, Începe cu fixarea logodnei dintre Laura si Pintea, adică a doua duminică de după Bobotează. Timpul a trecut repede și logodna s-a făcut fără mare ceremonie, cu puțini invitați. Dar vestea că Ana e Însărcinată s-a răspândit repede prin sat. Timpul trecea și Ana nu mai putea să-si ascundă sarcina. Tatăl ei
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]