11,153 matches
-
preajma gării, unde o aștepta personalul de Iași. Mama a mai apucat să-i dea în mare grabă o ultimă povață: Vasilica fata mamei cea cuminte! Să ai mare grijă de comoara ta cea mai de preț, de marea ta bogăție, Vasilico! Să nu te lași ademenită de nimeni, dragul mamei! Că lumea-i rea și pătimașă! Și când fata, cu mica ei bocceluță în mână, pășea pe treapta autobuzului, mamă-sa i-a mai șoptit la ureche ceva ce câțiva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
de pe pajiști însorite și a floare de cireș de pe versanții gazde ale arborilor înveșmântați în straie de mireasă. Spectacolul naturii este completat de simfonia albinelor culegătoare, de trilurile privighetorilor și de chemările insistente la nuntire ale păsărilor fără cuib. Și bogăția asta de mireasmă și culoare durează câteva săptămâni că, odată cu încheierea stadiului de maturizare, încep ninsorile cu petale dalbe ale florilor de cireș ce albesc zările și cărările. Cu îndreptățită mândrie oamenii locului amintesc oaspeților ori de câte ori au ocazia că aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
ales, certitudinea în ivirea unei noi Vârste de Aur, fertile pentru toate domeniile vieții. Mult timp după aceea, Anglia a continuat să fie la fel de coruptă și de slab dezvoltată din punct de vedere socio-economic, în pofida mesajului pseudovizionar al poetului oficial. Bogăția reală a Albionului (trâmbițată de patricienii insulari ca expresie a eficienței unui imperiu luminat) a rămas, cam până în secolul al XX-lea, adică până în perioada în care până și cei mai umili supuși ai Coroanei au început să simtă cu
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
nevoia o cere, prozatorul, ca orice mascul grobian, nu ezită să sublinieze în chip implicit superioritatea sexului tare (care devine, în astfel de momente, absolut flasc): "Inima femeii, chiar de se poate ameți uneori de ambițioase aspirațiuni la mărire, la bogăție și la alte vanități atât de plăcute, dar însă (pleonasmele sunt specialitatea sa, n. m.) ea se deșteaptă apoi cu pasiuni mai tari, mai nenfrânate". Falia uriașă dintre cele două scrieri transpare mai ales în episoadele cu încărcătură poetică. În timp ce
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
putea fi reprezentată pe axa verticală: un traiect biunivoc între instanța transcendentă și arcanele sinelui în căutarea realizării spirituale. În replică, dezvoltarea individului din societatea de tip pragmatic s-ar înscrie pe axa orizontală: un traiect linear, țintind acumularea de bogăție materială, menită, la rându-i, să aducă o salvare provizorie, sub un cer devorat de vid. În perioada contemporană, statele islamice îmi par a incarna primul model, în vreme de Europa și America de Nord sunt emblematice pentru cel de-al doilea
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
crai și când au ajuns în fața acestuia s-au aliniat frumos, au nechezat odată toți, apoi s-au ridicat în două picioare și imediat le-au lăsat la loc s-au închinat stăpânului și musafirei lui. Bătrânul crai, mândru de bogăția lui, a trecut pe la fiecare în parte, i-a îmbrățișat, iar ei și-au lăsat pe umărul lui gâtul. În timp ce el îi mângâia cu mâinile pe corp, ei își mângâiau stăpânul pe spate. După aceea bătrânul s-a uitat către
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
pe care o închin copacilor, acestor copii neajutorați ai pădurilor, și care întotdeauna m-au impresionat până la lacrimi. Multitudinea întâmplărilor din trecutul vieții leagănului natal nu l-a schimbat, a rămas cu același peisaj diferit, cu o strălucire aparte și bogăție rară, de o valoare inestimabilă. Dintotdeauna m-am uitat în urmă, deși energia ochilor cuplată cu a gândurilor a fost direcționată în vâltoarea necunoscută a viitorului. Nu am uitat aluatul din care am fost plămădit, cu modelarea ce continuă și
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
mijloacele cercetării calitative, cât și una explicativă, rezultată din analizele statistice complexe. Dintre numeroasele calități ale lucrării menționez: varietatea abordărilor teoretice dar și a designurilor de cercetare empirică; profunzimea analizei calitative, dar și a celei de statistică descriptivă și inferențială; bogăția documentării, a analizei teoretice și a definirii conceptelor; corectitudinea utilizării instrumentarului de lucru și valoarea practică a rezultatelor scoase în evidență. Profesor univ. dr. MARIA ROTH Cluj, 08.11.2010 PARTEA I FUNDAMENTARE TEORETICĂ Capitolul 1 Adopția copiilor de-a
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
clericilor vremii, într-o comparație a discordanței dintre învățăturile Mântuitorului și exemplul său personal și apucăturile total greșite ale majorității preoților și ierarhilor vremii: Iisus a fost sărac, predica mergând pe jos, clericii vremurilor sale își făceau un ideal din bogăție și utilizau toate mijloacele de transport pe care inițial le consideraseră invenții inspirate de Satana; Iisus se recrea prin rugăciune, clericii contemporanii lui prin fumat, discuții sterile, lectura ziarelor și implicare politică, alături de comoditatea și lipsa de responsabilitate asumată, prin
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
expresie ideea de fericire. O definea ca fiind armonia între indivizi, însă constata cu amărăciune că în acele vremuri conceptul de fericire era greșit înțeles, indivizii căutând să fie satisfăcuți și deplin liniștiți căutând lucruri mărunte și lumești: banii, desfrâul, bogăția, uneltirea pentru propria ascensiune sau conservatorismul ca motiv al interesului individual. Însă cea mai mare frică i-o producea ceea ce numea, în mod extrem de sugestiv, fericirea mulțimii, adică a acelora "care aprind lumânări deodată și lui Dumnezeu și Dracului; [...] care
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
dacă cineva te va întreba ceva sau va tăia carne din tine, tu n-ai să sufli nimic, căci atunci ești pierdut. Tu știi, ce putere am eu!... De-și îndeplinești rolul bine, eu își voi da aur și orice bogăție, cât vei voi, iar de nu, cu moarte te voi pierde. Ciobanul s-a supus, iar Primul Ministru a dat sfoară în țară, că pe pământul Indiei s-a ivit un sfânt proroc. Auzind împăratul de aceasta, s-a hotărât
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
și nu altfel; că Iisus a fost așa și nu altfel etc. etc.", dar absolut niciunul nu merge pe urmele lui. Voiți dovezi? Sunt sute de mii! Iisus a fost lipit pământului. Clericii noștri însă își fac un ideal din bogăție. Iisus mergea pe jos. Clericii noștri umblă cu trenul, cu automobilele și cu avioanele, contra cărora au luptat, ca fiind născociri diavolești. Iisus, Își recrea trupul în rugăciune și sub măslinii de la Ghetsimani, aspirând aerul dătător de viață. Clericii noștri
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
fac ei, căci ei zic dar nu fac". Anul Nou ca și tot ciclul creștineștilor sărbători nu va fi priceput niciodată de cei ce și-au pus speranța numai în tina acestui pământ, în vârful săbiilor, în cuceririle nedrepte, în bogății nemuncite ori în vrajba dintre frați, ci de acei săraci și bogați credincioși pentru care Dumnezeu și iubirea de oameni este totul: pentru care pacea este puntea sigura ce duce spre eterna cetate a lui Dumnezeu; pentru care zisa și
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
nu înseamnă niciodată altceva decât a intra în posesie de sine, în măsura în care actul corporal sau intelectual pe care se pune de fiecare dată problema a-l reproduce devine, în această reproducere și prin ea, actul propriu al celui care "înțelege". Bogăția infinită, pe de-o parte, a modelelor de cultură care i se propun astăzi oricărui om care are acces la ele face ca acest proces de repetiție să nu aibă sfârșit. Chiar și pentru cel care se limitează la un
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
miră de nenorociri, ci se mângâie cu nădejdea unei Îndreptări grabnice a situației...“. Sau de o franțuzoaică, Madame d’Aulnoy, când spune: „Îi vezi expuși vremii rele, mizeriei; și, În pofida acestora, mai curajoși, mai semeți și mai orgolioși decât În bogăție și belșug“... Pe cuvânt că toate astea sunt adevărate; iar eu, care am cunoscut vremurile acelea, ba Încă și pe cele mai rele de după, pot depune mărturie. În ce-l privește pe Diego Alatriste, semeția și orgoliul le avea pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
Ea a fost, cu alte cuvinte, vindecată de fixația ei - în fond, dușmană vieții - asupra gândurilor despre sfinți și sfințenie. într-un fel, a fost purificată. Relațiile umane reduse atât de strict și, într-o oarecare măsură, frigul arctic și bogăția zăpezii au curățat-o de ceea ce era de prisos. întreaga întâmplare nu era de fapt ieșită din comun, ci mai curând trivială sau de o banalitate nesfârșită. Hotărâtoare a fost, poate, chiar lipsa ei de ciudățenie. Scriitoarea simțea o recunoștință
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
să devină o "știință pozitivă", o știință a producției. Miza este aceea de a administra oamenii mai bine decît administrăm lucrurile. Critici ai proprietății private, deci și ai moștenirii, discipolii săi vor preconiza crearea unui fond de producție alimentat din bogățiile acumulate și girat de Stat. b) O altă teorie organică a Statului va fi lansată de Școala germană. Potrivit tezei lui F. Hegel, esența Statului este aceea de a încarna Rațiunea în istorie. Statul are o natură specifică, fiind purtătorul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Regimurile politice actuale de tip occidental nu mai sunt nici democrații absolute, nici pure plutocrații. Ele apar mai curînd ca ceea ce am putea numi ca "pluto-democrații", adică regimuri în care puterea este conferită atît de popor (demos), cît și de bogăție (plutos), care permite cumpărarea de lucruri, de oameni, de influență. Astfel, deciziile politice sunt luate prin combinarea forțelor acestor factori. 1.1.2.2. Școala "Public Choice" Independent de curentul marxist, chiar opus acestuia, a apărut în ultimii ani o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
sens, în ideea "echitații sociale", a atingerii "optimului social" de parcă s-ar putea cunoaște și realiza asemenea abstracțiuni, ca să nu le spunem utopii; ca și cum Statul ar fi un personaj binevoitor, omniscient și omnipotent atrage după sine nedorite efecte perverse: reduce bogăția, încurajează nemunca, viciile de tot felul 7 etc. Problema "optimului social", un fel de "fata morgana" a lumii moderne deși tratată pe larg de autori importanți (Kant, Arrow, Lange, Bergson, Hayek, Samuelson ș.a.) nu și-a aflat rezolvarea căci, așa cum
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
econo-mia publică, din punct de vedere politic privind lucrurile. Din punct de vedere economic, tot criteriile economice, de eficiență și rentabilitate, ar trebui să guverneze, măcar într-o anumită măsură și sectorul public. Necazul cel mare îl reprezintă însă acumularea bogăției prin intermediul puterii politice, prin corupție, trafic de influență etc. Guvernul trebuie să slujească cetățenii în mod egal. Tratamentul egal, indiferent de poziție sau vreun alt factor, este considerat un criteriu al acțiunii guvernamentale. Guvernul trebuie să opereze pe o bază
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
putea el fi adaptat și la spațiul regional? Din amonte în aval putem acoperi aproape întrea-ga paletă de produse și servicii necesare, în condițiile unei inteligente abordări a fenomenului de integrare. Suntem o zonă bogată în sărăcie și săracă în bogăție. Resursele noastre principale sunt repet factorul uman, poziția geo-strategică și potențialul științific. Ele ne pot hrăni dezvoltarea. Să ne valorificăm șansele în competiția globală, în mod cât mai inteligent și să gândim în perspectivă. Să proiectăm dezvoltarea zonei peste 10
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
ale salariaților ei, trebuie să recunoaștem faptul că profitul nu reprezintă neapărat un semn al exploatării, ci mai curînd unul al sănătății economice. Dimpotrivă, o firmă cu deficit este o organizație ce nu furnizează mare lucru colectivității, eventual mai puțină bogăție decît primește. De aceea, nu e nimic surprinzător în a cere întreprinderilor publice sau private să aibă beneficii. Aceasta nu semnifică altceva decît bunele rezultate ce trebuie obținute cu orice preț, dar acest lucru ne indică faptul că ideea de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
are din contra avantajul de a oferi marje de manevră în materie de repartiție, lăsînd mai multe grade de libertate indivizilor. Dar aceasta necesită, în contrapartidă, mutații permanente în structura ocupării, care au un serios impact asupra repartiției regionale a bogăției naționale. Ocuparea într-o ramură de activitate evoluează într-adevăr, durata de muncă menținîndu-se constantă, după cum evoluează pro-ducția și productivitatea. Toate activitățile în care productivitatea crește mai repede decît cererea sunt condamnate la pierderi în termeni de locuri de muncă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
plecat nu doar pentru bani. Nu ți-am plăcut, ți-am fost urât. Pentru asta m-am dus, sunt trei ani. Să uit, o vreme, și să aflu, poate, și câștig după necazul cu focul. N-am uitat și nici bogăție n-am strâns. N-am uitat fiindcă orice am făcut, gândul mi s-a dus, fără voie, tot la tine, iar câștig n-am avut pentru că ghinionul a făcut să mă îmbolnăvesc rău. M-a lăsat plămânul beteag, apoi celălalt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
ediții vechi, pe stative, și spre interior, în rafturi, cărți înșiruite pe teme. Știind, de bine de rău, ce pot să ofere anticariatele și cît sînt de descoperite la capitolul instrumente de lucru - cele mai cerute, de altfel, cercetez îndelung bogăția de istorii literare, de istorii ale limbii, de dicționare, de titluri de literatură modernă și contemporană (nu din acelea proaspăt scoase din comerț și vîndute cu un minim rabat, lucru pe care, ca pretutindeni, l-ar putea face librăria, nu
Manuale și manifeste by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8071_a_9396]