1,026 matches
-
Biserica mănăstirii este una dintre bisericile medievale din nordul Moldovei pictate în exterior, fiind singura pictată în stil bizantin. Aici se ajunge de pe Drumul Național Roman-Fălticeni, urmând drumul din partea stângă din dreptul comunei Vadu Moldovei și trecând apoi prin satele Bogdănești și Râșca. Mănăstirea se află la baza unui deal împădurit de pe pitoreasca vale a pârăului Râșca, afluent al râului Moldova. Ansamblul Mănăstirii Râșca a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015, având codul de clasificare
Mănăstirea Râșca () [Corola-website/Science/308496_a_309825]
-
Râșca a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015, având codul de clasificare SV-II-a-A-05630 și fiind alcătuit din următoarele 4 obiective: este rezultatul mai multor etape succesive de construcții. Ea își trage originea în Mănăstirea Bogdănești, care fusese zidită în jurul anului 1363 de către domnitorul Bogdan I al Moldovei (1359-1365), ca să slujească ca biserică domnească în vecinătatea târgului Baia atunci întemeiat. Distrusă din temelie și pustiită de către tătari în 1510 și 1512 și apoi în 1538 de către
Mănăstirea Râșca () [Corola-website/Science/308496_a_309825]
-
Revenit pe tronul Moldovei în anul 1541, voievodul Petru Rareș (1527-1538, 1541-1546) a luat hotărârea, la îndemnul mitropolitului Grigorie Roșca, să construiască în apropiere, pe un deal aflat dincolo de râul Râșca o altă mănăstire, unde să mute întreaga obște de la Bogdănești. Domnitorul a dat bani episcopului de Roman, Macarie (cronicarul), după cum reiese dintr-o traducere târzie a pisaniei, ca să zidească o nouă biserică în stilul obișnuit al epocii. În construirea bisericii, episcopul Macarie a fost ajutat de logofeții Ioan și Teodor
Mănăstirea Râșca () [Corola-website/Science/308496_a_309825]
-
inginerul constructor și istoricul de artă veche Gheorghe Balș (1868-1934). A funcționat ca schit de călugări până la începutul celui de-al doilea război mondial, când prin decizia mitropolitană nr. 37 din 31 decembrie 1941, schitul a fost dezlipit de Parohia Bogdănești și făcut de sine stătător, dar decizia nu a intrat în vigoare ca urmare a faptului că schitul ducea lipsă de mijloace proprii de existență. Biserica a fost bombardată în perioada celui de-al doilea război mondial, rămânând numai cu
Mănăstirea Stavnic () [Corola-website/Science/308572_a_309901]
-
Bacău și Vrancea. A fost devastat sediul cultului din orașul Târgu Neamț, au fost confiscate arhiva și însemnele legale de persoană juridică, fără a se întocmi vreun proces-verbal. În aceeași noapte a avut loc arestarea părintelui Teofan de la parohia din Bogdănești, a secretarului cultului Onofrei Onofrei (viitorul Mitropolit Silvestru) de la Târgu Neamț și a preoților Gheorghe Nichita și Nicolae Onofrei din Rădășeni. Persoanele mai tinere au fost duse la muncă silnică la Canalul Dunăre-Marea Neagră, care se construia cu deținuți, pe când
Silvestru Onofrei () [Corola-website/Science/308736_a_310065]
-
(n. 30 mai 1924, satul Râșca, comuna Bogdănești, județul Suceava, atunci județul Baia - d. 6 decembrie 2004, Mănăstirea Cămârzani) a fost un cleric ortodox român, care a deținut mai multe funcții de arhiereu și episcop-vicar (al Episcopiei Aradului, al Episcopiei Buzăului și apoi al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților
Gherasim Cucoșel () [Corola-website/Science/308456_a_309785]
-
fost un cleric ortodox român, care a deținut mai multe funcții de arhiereu și episcop-vicar (al Episcopiei Aradului, al Episcopiei Buzăului și apoi al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților). Episcopul s-a născut la data de 30 mai 1924 în satul Bogdănești din comuna Râșca (județul Baia), într-o familie de credincioși, primind la botez numele de Ioan Cucoșel. În anul 1938, a intrat la Schitul Boureni, cu intenția de a învăța muzica bisericească pentru ca, mai apoi, să urmeze studii teologice. La
Gherasim Cucoșel () [Corola-website/Science/308456_a_309785]
-
este o mănăstire ortodoxă amplasată în satul Bogdănești (din județul Suceava), la o distanță de circa 5 kilometri de orașul Fălticeni. Aici a fost construită o biserică, în jurul anului 1363, de către voievodul Bogdan I al Moldovei (1359-1365). Distrusă din temelii de tătari, obștea monahală a fost strămutată în
Mănăstirea Bogdănești () [Corola-website/Science/308484_a_309813]
-
început reconstrucția Mănăstirii pe un nou amplasament. Astăzi aici ființează un cămin pentru bătrânii fără posibilități materiale. Decorul în care se află mănăstirea este creat de valea râului Moldova și de pădurea care se întinde la nord de mănăstire. Satul Bogdănești este o așezare de vechi răzeși, aflată în apropierea primei capitale, Baia. În această localitate, în jurul anului 1363, voievodul Bogdan I al Moldovei (1359-1365), împreună cu doamna Maria, a zidit o mănăstire denumită Schitul Bogdănești (sau Bogoslovul), pentru a servi drept
Mănăstirea Bogdănești () [Corola-website/Science/308484_a_309813]
-
întinde la nord de mănăstire. Satul Bogdănești este o așezare de vechi răzeși, aflată în apropierea primei capitale, Baia. În această localitate, în jurul anului 1363, voievodul Bogdan I al Moldovei (1359-1365), împreună cu doamna Maria, a zidit o mănăstire denumită Schitul Bogdănești (sau Bogoslovul), pentru a servi drept biserică domnească și loc de rugăciune. În lucrarea "Istoria Sfintei Mănăstiri Râșca" (1901), arhimandritul Narcis Crețulescu precizează următoarele lucruri în legătură cu întemeierea ei: ""Pe la anii 1343 - 1365, un Bogdan-Vodă, poate cel dintâi cu acest nume
Mănăstirea Bogdănești () [Corola-website/Science/308484_a_309813]
-
următoarele lucruri în legătură cu întemeierea ei: ""Pe la anii 1343 - 1365, un Bogdan-Vodă, poate cel dintâi cu acest nume, se întoarce din bejenie de la Maramureș, înconjurat de moldoveni și cler, se stabilește în târgul Baia, se face proprietar pe moșia cu satul Bogdănești și în memoria descălecării lui clădește biserica Mănăstirii Bogdănești, pe numele lui, biserica cu hramul Sfântul Neculai"". Fiind construită din lemn, biserica a rezistat curgerii timpului și atacatorilor timp de 150 ani, până în anul 1510, când a fost distrusă din
Mănăstirea Bogdănești () [Corola-website/Science/308484_a_309813]
-
un Bogdan-Vodă, poate cel dintâi cu acest nume, se întoarce din bejenie de la Maramureș, înconjurat de moldoveni și cler, se stabilește în târgul Baia, se face proprietar pe moșia cu satul Bogdănești și în memoria descălecării lui clădește biserica Mănăstirii Bogdănești, pe numele lui, biserica cu hramul Sfântul Neculai"". Fiind construită din lemn, biserica a rezistat curgerii timpului și atacatorilor timp de 150 ani, până în anul 1510, când a fost distrusă din temelii de tătari. Între anii 1511 și 1512, câțiva
Mănăstirea Bogdănești () [Corola-website/Science/308484_a_309813]
-
vrednici au vrut să o refacă tot pe vechiul amplasament, cu sprijinul domnitorului Bogdan al III-lea (cel Orb), fiul lui Ștefan cel Mare. După cum afirmă Narcis Crețulescu în lucrarea sa, ""Bogdan o înzestrează cu obiecte de gospodărie, cu moșia Bogdănești, înconjurătoare mănăstirii... îi dă zestre alte pământuri domnești, luate din trupul pământurilor mănăstirii Neamț"". Încercarea de reconstruire a mănăstirii nu reușește, astfel că în anul 1542 domnitorul Petru Rareș a strămutat vechiul așezământ monahal mai la deal, întemeind Mănăstirea Râșca
Mănăstirea Bogdănești () [Corola-website/Science/308484_a_309813]
-
cele viitoare. Ca urmare, în jurul său s-a adunat peste 15 călugări, cu care a întemeiat în pădure o mică sihăstrie, cunoscută multă vreme sub numele de Sihăstria lui Iov, iar mai târziu Poiana Iova. În anul 1993, credincioșii din Bogdănești au marcat locul vechiului lăcaș de rugăciune printr-o troiță. La 20 iulie 1994, din inițiativa preotului Gheorghe Loghinoaia , s-a pus piatra de temelie la rezidirea Mănăstirii Bogdănești, în prezența PS Gherasim Putneanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților
Mănăstirea Bogdănești () [Corola-website/Science/308484_a_309813]
-
Iov, iar mai târziu Poiana Iova. În anul 1993, credincioșii din Bogdănești au marcat locul vechiului lăcaș de rugăciune printr-o troiță. La 20 iulie 1994, din inițiativa preotului Gheorghe Loghinoaia , s-a pus piatra de temelie la rezidirea Mănăstirii Bogdănești, în prezența PS Gherasim Putneanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților și fiu al satului. Începând din anul 1994, s-a început rezidirea Mănăstirii Bogdănești pe un nou amplasament. Elementele componente ale ansamblului mănăstiresc sunt următoarele: Biserica a fost construită
Mănăstirea Bogdănești () [Corola-website/Science/308484_a_309813]
-
1994, din inițiativa preotului Gheorghe Loghinoaia , s-a pus piatra de temelie la rezidirea Mănăstirii Bogdănești, în prezența PS Gherasim Putneanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților și fiu al satului. Începând din anul 1994, s-a început rezidirea Mănăstirii Bogdănești pe un nou amplasament. Elementele componente ale ansamblului mănăstiresc sunt următoarele: Biserica a fost construită din piatră, dorindu-se ca aceasta să fie un altar închinat voievodului descălecat din Maramureș. În interiorul bisericii, s-a amplasat mobilier sculptat de către meșteri din
Mănăstirea Bogdănești () [Corola-website/Science/308484_a_309813]
-
Voievodul, totul împrejmuit cu zid temeinic, de piatră. Deasupra intrării în biserică se află o placă de marmură cu următoarea inscripție: ""Biserica actuală și clădirile dimprejur s-au construit numai în scop filantropic, din jertfa și contribuția credincioșilor din com. Bogdănești, din localități învecinate și din alte părți. Primul slujitor și ctitor al Mănăstirii Bogdănești a fost Preotul Gheorghe Loghinoaia și prezbitera Aurica ajutat de Nistor Ion și mulți binevoitori creștini."" La 7 mai 2006 a avut loc slujba de sfințire
Mănăstirea Bogdănești () [Corola-website/Science/308484_a_309813]
-
o placă de marmură cu următoarea inscripție: ""Biserica actuală și clădirile dimprejur s-au construit numai în scop filantropic, din jertfa și contribuția credincioșilor din com. Bogdănești, din localități învecinate și din alte părți. Primul slujitor și ctitor al Mănăstirii Bogdănești a fost Preotul Gheorghe Loghinoaia și prezbitera Aurica ajutat de Nistor Ion și mulți binevoitori creștini."" La 7 mai 2006 a avut loc slujba de sfințire a bisericii, care a fost celebrată de către un sobor de arhierei și preoți, în
Mănăstirea Bogdănești () [Corola-website/Science/308484_a_309813]
-
peste 5.000 de credincioși din comună și din localitățile învecinate. În curtea bisericii se află statuia voievodului Bogdan I al Moldovei, executată de către arh. ing. Cătălin Batâr. Statuia a fost sfințită în anul 2001 de către arhiepiscopul Pimen. Hramul Mănăstirii Bogdănești este sărbătoarea Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul, prăznuit aici în prima duminică după 20 iulie. De asemenea, o altă importantă zi de pelerinaj este și sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului (8 septembrie), al doilea hram al bisericii. An de an, de hramul
Mănăstirea Bogdănești () [Corola-website/Science/308484_a_309813]
-
Oteșani este o comună în județul Vâlcea, Oltenia, România, formată din satele Bogdănești, Cârstănești, Cucești, Oteșani (reședința) și Sub Deal. Este situată în partea centrală a județului, în extremitatea sudică a depresiunii Horezu, la aproximativ 10 km sud de orașul Horezu, fiind accesibilă pe drumul național DN 65C, Craiova-Horezu. Are un relief deluros
Comuna Oteșani, Vâlcea () [Corola-website/Science/302037_a_303366]
-
Horezu, la aproximativ 10 km sud de orașul Horezu, fiind accesibilă pe drumul național DN 65C, Craiova-Horezu. Are un relief deluros, specific Subcarpaților Getici. Este străbătută de râul Luncavăț, de la nord la sud. Comuna Oteșani are în componență următoarele sate: Bogdănești, Cârstănești, Cucești, Oteșani și Sub-Deal. Oteșani este a treia cea mai mare comună din zona Horezu după Popești și Șirineasa. Comunele învecinate sunt Măldărești la nord, Popești la sud, Cernișoara la vest și Tomșani și Frâncești la est. Personalități: Spații
Comuna Oteșani, Vâlcea () [Corola-website/Science/302037_a_303366]
-
(n. 1954, satul Bogdănești, comuna Râșca, județul Suceava) este un cleric ortodox de stil vechi din România, care îndeplinește în prezent funcția de episcop-vicar al Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România. s-a născut în anul 1954, în satul Bogdănești din comuna Râșca
Flavian Bârgăoanu () [Corola-website/Science/311693_a_313022]
-
n. 1954, satul Bogdănești, comuna Râșca, județul Suceava) este un cleric ortodox de stil vechi din România, care îndeplinește în prezent funcția de episcop-vicar al Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România. s-a născut în anul 1954, în satul Bogdănești din comuna Râșca (județul Suceava), aflat în apropierea Mănăstirii Slătioara, într-o familie numeroasă, de oameni gospodari, în care exista deja o bogată tradiție monahală. A primit la botez numele de Pavel Bârgăoanu, în cinstea Sfântului Apostol Pavel. Și-a
Flavian Bârgăoanu () [Corola-website/Science/311693_a_313022]
-
(n. 27 martie 1917, Bogdănești, fostul județ Tutova, astăzi județul Vaslui) este un publicist român. Tatăl, Panaite Stamatin, originar din satul Banca, același județ, își are rădăcinile într-o familie de vechi răzeși, posibil înrudită cu familia domnitorilor Movilești, conform lui G. Sion, Arhondologie moldovenească
Horia Stamatin () [Corola-website/Science/310986_a_312315]
-
român. Tatăl, Panaite Stamatin, originar din satul Banca, același județ, își are rădăcinile într-o familie de vechi răzeși, posibil înrudită cu familia domnitorilor Movilești, conform lui G. Sion, Arhondologie moldovenească. Timp de 40 ani a fost învățător în satul Bogdănești, încât la o vreme a putut constata că toți locuitorii satului au învățat carte prin strădania sa. Este autorul "Monografia comunei Bogdănești din județul Tutova". Mama, Ecaterina, originară din Valeni, își are obârșia tot într-un neam de răzeși. Soții
Horia Stamatin () [Corola-website/Science/310986_a_312315]