12,484 matches
-
naivitate ca și în vremea copilăriei. De această ființă timi-dă mai aproape de vârsta copilăriei se îndrăgosti acel pe care contimporani de ai săi îl considerară un ci-nic.” (Lucia Borș - „Doamna Elena Cuza”). Alexandru Ioan Cuza (fiu al lui Ioan Cuza - boier „de clasa I-a pe lista boierilor din Moldova” și al Soltanei - genoveză de origine) era sortitul... Stema Principatelor Unite Cu cinci ani mai în vârstă (născut la 1820) decât ea, plecat încă de tânăr la Paris, nu se întorsese
Elena Cuza, soția lui Alexandru Ioan Cuza: „Minunata Principesă” - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102198_a_103490]
-
această ființă timi-dă mai aproape de vârsta copilăriei se îndrăgosti acel pe care contimporani de ai săi îl considerară un ci-nic.” (Lucia Borș - „Doamna Elena Cuza”). Alexandru Ioan Cuza (fiu al lui Ioan Cuza - boier „de clasa I-a pe lista boierilor din Moldova” și al Soltanei - genoveză de origine) era sortitul... Stema Principatelor Unite Cu cinci ani mai în vârstă (născut la 1820) decât ea, plecat încă de tânăr la Paris, nu se întorsese în țară decât cu titlul de membru
Elena Cuza, soția lui Alexandru Ioan Cuza: „Minunata Principesă” - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102198_a_103490]
-
populare, ca un semn al legăturii dintre sufletul ei și al poporului român. Deja în cercu-ri-le înalte era numită „Minunata Principesă”. A căutat să-și impună soțul celor care nu-l priveau cu ochi buni. Trecea peste intrigi, răutăți și boieri in-vi-dioși cu obișnuita ei ținută dreaptă: strângea mâna tuturor și zâmbea. Deși via-ța sentimentală tumultu-oa-să a lui Cu-za a creat deseori mo-men-te „de-li-ca-te”, marcate de mai scurte sau mai lungi perioade de des---păr-ți-re, când Ele-na pleca în străinătate (la
Elena Cuza, soția lui Alexandru Ioan Cuza: „Minunata Principesă” - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102198_a_103490]
-
Tamisa a apărut abia după 1878. Vremelnic, în spațiul britanic, în cursul secolului al XIX-lea au trăit o serie de români. Astfel, în deceniile III și IV s-au aflat, între alții, acolo profesorul și învățatul Petrache Poenaru sau boierul revoluționar Ion Câmpineanu, despre care știm că a străbătut spațiul european după 1839 cu un pașaport englez. Oază a liberalismului, Anglia a constituit un adăpost și un loc de acțiune pentru o serie de reprezentanți ai generației pașoptiste precum Al.
Comunități românești în Europa – in Nordul Continentului () [Corola-website/Journalistic/296413_a_297742]
-
fost câte un regal actoricesc. Pentru cei care n-au mai fost în Capitală Romanatilor, îi putem încredința că orașul Caracal merită vizitat cel puțin o dată în viață. Este un oraș mic, cu o diversitate arhitectonică interesantă, se spune că boierii de pe vremuri, își construiau același tip de casă și la Paris, dar și la Caracal, după același tipar, ceea ce transformase urbea într-o localitate cochetă. Dar ceea ce este mai important decât tot sunt locuitorii care dau viață acestei urbe: calzi
Festivalul de Teatru "Ștefan Iordache". Caracal 2017: Opt zile de magie by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101035_a_102327]
-
Un amplu teren, proprietatea boierului Dinicu Golescu, se afla de-a lungul Căii Târgoviște (numită Calea Griviței din 1878), și care i-a fost dat de zestre fiicei sale căsătorită cu secretarul Legației Marii Britanii, Effigham Grant (nume ce-l va purta viitorul pod). Atunci când părți din
Gara de Nord, la un pas să fie demolată de Nicolae Ceaușescu by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105021_a_106313]
-
și Excel, în domeniul online, încercând să satisfacă cererile întreprinderilor dornice de a folosi software-ul pe internet, au anunțat reprezentanții companiei. Ficatul nu mai face față iar otrăvurile persistă mai mult în organism. Printre acuzațiile și nemulțumirile proferate de boieri la adresa lui Vasile Lupu s-au aflat și moravurile libere ale domnitorului și nepoților săi, care merseseră până la a atinge cinstea a multor case boierești. Și lucrul cel mai important, țiganii au continuat să-și afirme nevoile, specificul și năravurile. Acest
colectie de articole Editura DCNEWS citite () [Corola-website/Journalistic/92302_a_92797]
-
cu ghiara stângă pe un șarpe veninos, de argint, iar cu ghiara dreaptă ridicată. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Cocorul și șarpele sunt elemente ce fac parte din blazonul boierilor Cocorăști. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.5 Anexa 2.5 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Fulga, județul Prahova Descrierea stemei: Stema comunei Fulga, potrivit anexei nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167964_a_169293]
-
sa este trăiesc ca să muncesc. O sintagmă fără sens pentru orientali care trăiesc ca să chefuiască iar munca este corvoada cu care este plătit cheful. Din moși strămoși cel mai sărac ardelean avea un plug și boii de înjugat. Muncea pentru boier dar cultiva și propriul petic de pământ astfel era în situația de a se dezvolta strângând ceea ce prisosea. Sas-ul sau Maghiarul, oameni mai severi cu sine însăși, educați de vestul european se asociau spre a lucra în comun pământurile
DE CE NU! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1409218888.html [Corola-blog/BlogPost/371556_a_372885]
-
în limbile și realitățile sanscrite și turanice (boi-puternic,înalt). Timp de peste șase secole, de la cunoscută mențiune de maiores terae din Diplomă Cavalerilor Ioaniți(1242), găsită la Vatican, care reflectă realitățile politice și social-economice din Oltenia și o parte a Munteniei, boierii, ca expresie particulară a elitelor politice sud-est europene și rusești, au asigurat conducerea politică militară, precum și pe cea administrativă, culturală și spirituală a celor două țări române dând și susținând principalele dinaștii domnitoare românești: Basarabii și Mușatinii și garantând neîntrerupt
DR. MITE MĂNEANU, ELITA POLITICĂ ROMÂNEASCĂ ÎN SEC AL XIX-LEA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_elita_polit_varvara_magdalena_maneanu_1367907174.html [Corola-blog/BlogPost/353218_a_354547]
-
s-a întâmplat în Grecia, Bulgaria, Șerbia, Albania s. a. ), ci de a beneficia de un proces excepțional de transformare a acesteia într-o elită politică intelectuală și militară modernă , de tip european. Sub influența ideilor progresiste din apusul Europei fii boierilor olteni, munteni și moldoveni întorși în Patrie, pun în practică politică și socială marile reforme care au transformat radical statul și societatea românească în sec. al XIX -lea . Astfel întreaga elită politică boiereasca ajunge să susțină calea europeană a evoluției
DR. MITE MĂNEANU, ELITA POLITICĂ ROMÂNEASCĂ ÎN SEC AL XIX-LEA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_elita_polit_varvara_magdalena_maneanu_1367907174.html [Corola-blog/BlogPost/353218_a_354547]
-
bază ale elitelor cetățenești din societatea românească a sf. sec. XIX-lea, cele care au contribuit la înfăptuirea României Mari. Mai pe larg acest subiect vedeți la Mite Măneanu Boierimea din Oltenia în perioada 1821-1864 , editura MJM , Craiova , 2005 și Boierii din Oltenia în secolul XIX, Editura Tiporadical, Drobeta Tr Severin , 2008, Referință Bibliografica: Dr. Mite Măneanu, Elita politică românească în sec al XIX-lea / Varvară Magdalena Măneanu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 858, Anul III, 07 mai 2013. Drepturi
DR. MITE MĂNEANU, ELITA POLITICĂ ROMÂNEASCĂ ÎN SEC AL XIX-LEA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_elita_polit_varvara_magdalena_maneanu_1367907174.html [Corola-blog/BlogPost/353218_a_354547]
-
rusă. Între “reformatorii” limbii moldovenești se aflau ruși și ucraineni (nevorbitori de limba moldovenească), acreditați să facă din limba băștinașilor o limbă nouă, “ ... curățată de cuvinte românești în stil franțuzesc (sic!)”, divagau “lingviștii” inovatori, ca “ ... să fie înțeleasă nu numai boierilor, dar și muncitorilor și țăranilor moldoveni”. Interesant că, printre cei numiți în comisiile îndrituite cu crearea “noii” limbi moldovenești, unii aveau și “străluminări” în a vedea că demersul lor “științific” (tărăgănat până la a provoca intervenția personală a tovarășului Stalin) nu
O CARTE CÂT (ŞI CA) O BIBLIE: “TEROAREA COMUNISTĂ ÎN RASSM (1924-1940) ŞI ÎN RSSM (1940-1947)” DE ALEXEI MEMEI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 484 din 28 aprilie 2012 by http://confluente.ro/O_carte_cat_si_ca_o_biblie_teroa_gheorghe_parlea_1335618183.html [Corola-blog/BlogPost/354383_a_355712]
-
jud. Vâlcea). Ctitorie a importantei familii boierești a Craioveștilor, mănăstirea Bistrița a fost construită în anul 1494 și rezidită după anul 1512, întrucât în anul 1509 a fost grav avariată de domnul Mihnea cel Rău (1508-1509) aflat în conflict cu boierii Craiovești. Rolul decisiv în restaurare l-a avut Barbu Craiovescu, cel mai important reprezentant al acestei familii, care a deținut vreme de decenii a doua poziție în stat, fiind extrem de influent sub domnia culturală a principelui isihast Neagoe Basarab (1512-1521
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_schimbarea_la_fata_in_traditia_ortodoxa_p_i_.html [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
privirea mea parcă întrebătoare și m-a abordat direct: - Ce este tinere? Ți se pare că mă cunoști? - Da! Dar nu-mi amintesc ocazia întâlnirii noastre. - Apoi Doamne nici nu ai cum. Sunt ceva mai mult de 150 ani de când boierul m-a pus să mut marele bolovan la Iași. Cu ajutorul altor iobagi am reușit. Dar boierul nu a pus mâna deși ne-a lămurit că unindu-ne toți putem răzbi. - Și ce cauți acum la Alba Iulia? - Tedeumul Sfintei Uniri
MOŞ IOAN ROATĂ ŞI TEDEUM-UL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1417422536.html [Corola-blog/BlogPost/371964_a_373293]
-
mă cunoști? - Da! Dar nu-mi amintesc ocazia întâlnirii noastre. - Apoi Doamne nici nu ai cum. Sunt ceva mai mult de 150 ani de când boierul m-a pus să mut marele bolovan la Iași. Cu ajutorul altor iobagi am reușit. Dar boierul nu a pus mâna deși ne-a lămurit că unindu-ne toți putem răzbi. - Și ce cauți acum la Alba Iulia? - Tedeumul Sfintei Uniri într-o Românie cât roata carului. Am participat și în 1918 când însăși Majestatea Sa Regele
MOŞ IOAN ROATĂ ŞI TEDEUM-UL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1417422536.html [Corola-blog/BlogPost/371964_a_373293]
-
sabia cu care a cucerit independența neamului spre ași pune pe cap coroana turnată din tunul turcesc cucerit la Plevna. Ieri am fost la București să revăd coroana. O respect îndeosebi deoarece Majestatea Sa nu a dat din gură ca boierul ci, alături de noi pălmașii, a luptat pentru unirea tuturor românilor. - Sărbătorești deci Ziua Națională a României? - Nu, ferească-mă Sfântul. Cum să fie zi națională dacă Majestatea Sa Regele Mihai este ținut în colivie? O colivie aurită, dar tot colivie
MOŞ IOAN ROATĂ ŞI TEDEUM-UL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1417422536.html [Corola-blog/BlogPost/371964_a_373293]
-
Huși, pe timpul lui Alexandru Lăpușneanu. 6. Ivănești - este poziționat geografic pe valea pârâului Sărata, pe o parte și cealaltă a acestuia, între două dealuri. Pe coama dealului din dreapta (vest) tronează o clădire mare, impetuoasă, fost conac boieresc ce a aparținut boierului Jean Atanasiu (azi Mircescu). Clădirea conacului este realizată pe fundații și zidărie din cărămidă, construcția datând din 1912. Urmează a intra într-un proces de renovare și restaurare, având valoare de monument istoric, declarat ca atare. Fațada a fost realizată
VATRĂ DE ISTORIE ŞI CULTURĂ – de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1433791342.html [Corola-blog/BlogPost/352722_a_354051]
-
pe Sfîntul Petru de întîmplare, Dar, în ochi, Domnul, citindu-i adînca mirare, L-ancredințat că nu e loc de minunare: Avînd doar o proastă pătură conducătoare! Aceasta a fost pacostea, navigînd prin vremuri Conduși arareori neprinși de rele vîrtejuri, Cu boieri stînd în genunchi, pe dușmane preșuri, Pentru domnie licitînd tot mai mari peșcheșuri, Și-au stors poporul, pînă la ultima picătură De lacrimi, pentru sărăcia din bătătură, Ce spera să vină Țepeș sau Cuza la domnie, Alean s-aducă pe
LA RĂSCRUCE DE VÂNTURI (VERSURI) de MIRCEA GORDAN în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 by http://confluente.ro/Mircea_gordan_la_rascruce_d_mircea_gordan_1371472600.html [Corola-blog/BlogPost/346080_a_347409]
-
Va stârni chiolhan de furt pentru-n colț de pâine. Fie timpul cât de bun, fie numai soare Se vor naște din cenușă smârc de flagelari... Ce vor duce mai departe scumpa lor trădare De a vinde glia mamă la boieri mai mari. Vor prosti poporul neam să le plimbe fapte Și să urle peste uliți că va fi mai bine, Strânși grămadă-n adunări iscăli-vor acte Ce vor lănțui poporul până-n fund de vine. Se vor afișa pe tronuri
CIPRIAN ANTOCHE by http://confluente.ro/articole/ciprian_antoche/canal [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
felu-i de mișelVa stârni chiolhan de furt pentru-n colț de pâine.Fie timpul cât de bun, fie numai soareSe vor naște din cenușă smârc de flagelari...Ce vor duce mai departe scumpa lor trădareDe a vinde glia mamă la boieri mai mari.Vor prosti poporul neam să le plimbe fapteși să urle peste uliți că va fi mai bine,Strânși grămadă-n adunări iscăli-vor acteCe vor lănțui poporul până-n fund de vine. Se vor afișa pe tronuri ca drepți
CIPRIAN ANTOCHE by http://confluente.ro/articole/ciprian_antoche/canal [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
una dintre ele în această scrisoare a lui către nea Mitică: «De Crăciun cu Colindu’» Coborât-a Dumnezeu la curtea Bogatului/ În mijlocul satului, la curtea Bogatului:/ Gata-i prânzu’ să prânzâm / Prânzu-i gata, nu-i de voi/ Că-i de boieri ca și noi./ Dumnezeu s-a supărat / Și de-acolo a plecat / La marginea satului,/ Într-o căsuță a intrat/ Și din nou a întrebat:/ Gata-i prânzu’ să prânzâm?/ Ar fi gata, da’ n-avem, / Dar mergem și-mprumutăm
“AM FOST PRIETENI O VIAŢĂ, DAR N-AM ŞTIUT CĂ E ŢIGAN!” ( CAPITOLUL XXIV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/_am_fost_prieteni_o_viata_dar_n_am_stiut_ca_e_tigan_capitolul_xxiv_.html [Corola-blog/BlogPost/357349_a_358678]
-
cineva) și am început să strig cât mă ținea gura : „Bună ziua la Ajun! Mâine, la Crăciun! Patru, patru! Pe urmă, cântam. De fapt, urlam: „C-am venit și noi, odată!/ La mulți ani, cu sănătate! Și la anul să venim!/ Boieri mari să vă găsim! Ne dați, ne dați? Ori nu ne dați?” Mi-a turuit gura până seara, târziu. Și a doua zi am continuat urăturile. Seara, am adormit cu traista și cu bățul la cap. În ziua de Ajun
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1482509663.html [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
coșurile caselor ieșea liniștit. Casele rămâneau mute, cu ușile nepăsătoare la urletele noastre. După ce repetam de câteva ori strigătura urlată, o dădeam pe colinda țipată : „Am venit și noi odată! La mulți ani cu sănătate! Și la anul să venim! Boieri mari să vă găsim! Ne dați, ne dați ori nu ne dați?” Ultimele cuvinte le țipam și mai tare. Ca o somație, ca o amenințare (un fel de : „Vă luăm la poceală dacă nu ne dați!). Dar...”nesimțitelor” de gospodine
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1482509663.html [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
nimic. Îmi spusei enervat : -Ce se întâmplă, mă? Ia să spun și partea a doua! Dar așa... adaptată la „unu”, ca să înțeleagă. Și încep : „am venit și eu odată! La mulți ani cu sănătate! Și la anul să...mai vin, boieri mari să vă găsesc!” Repet răspicat : Unu! Unu! De dincolo... câinele lătra mai înfuriat. Înciudat și îndârjit, strig din răsputeri, dând cu bățul în poartă : -N-auziți, băăă! Sunt unu! Unuuu! După un timp, iese gospodarul înfuriat : -Care ești, mă, acela
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1482509663.html [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]