2,653 matches
-
tulburat de cele scrise în cartea lui vodă. Cu voce domoală, m-a îndemnat. „Poate te înduri și îmi citești și mie, fiule.” Citesc cu înfiorare: „Carte de volnicie dumisale vel agă, să dea poruncă cu tărie tuturor aparilor domnești, boierești, mănăstirești, ca de s-ar întâmpla a să aprinde foc în oraș undeva, care să ferească Dumnezău, fieștecare apar, cum o vedea foc, îndată să alerge cu apă. Ca să știe că acolo, la foc, să va face căutare și care
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
de laturi școale... de vreme ce sânt dovedite a fi de stricăciunea și risipa școalei cei mari domnești...de tot să lipsească, și numai la școala cea mare să fie adunarea și învățătura ucenicilor tuturor. Însă dascălii ce se află la casele boierești să învețe numai fii dumilorsale... Iar dascălul cel mare, Nicola...au socotit ca să rămâie iarăși dascal la școala cea mare...Asemenea și dascalul al doile și pentru dascalul al treile de la școala cea grecească, tot cu alegerea dascalului celui mare
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
grecească, tot cu alegerea dascalului celui mare să fie... Însă pentru dascalii ce vor cuteza a mai face osăbite școale și a mai strânge ucenici...să se pedepsească cu grea pedeapsă, cum și pentru dascalii ce vor merge pe la casăle boierești...dascalul cel mare să le ispitească vredniciia și învățătura lor.
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Linei o strîm-bătură sentimentală comică. Ai fi zis că vrea să plângă. Totuși Lică nu pleca încă. Rămăsese printre cei din urmă. Așa orânduise șefii și el le sprijinea bucuros dispozițiile. Pe la Prundeni venea din ce in ce mai des, dar JIU la conacul boieresc, unde femeile vorbeau prea mult de război, ci la cel logofețesc. Pe Hallipa însă îl vedea și-i era mereu binevoitor. Hallipa era foarte îngrijorat de plecarea succesivă a tuturor oamenilor de serviciu. Firește, se duceau la datoria lor, iar
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
legionarii, și-au plecat legionarii. Ia te uită la el : o dată nu s-a sfădit cu baba, nu bea, nu fumează. Cu toată vădita admirație pentru această lipsă de vicii, finul scoase o țigară. - O țigară mărășască dup-o masă boierească, făcu el. Hai, nașule, ia zi-i și dumnealui ceva, s-audă și dânsul ce știm noi. La plată mușteriul ezită o clipă cui să dea banii. Dar finul întinse mâna hotărât, înșfăcă hârtiile și le trecu prin barbă cu
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
de șese lați, nu scurtă ca acuma. Și toți se mulțămeau cu puțin : fitecine făcea un bordei pe căpriori, îl acoperea cu gunoaie, mai trântea ș-un mal de cuptor. Nu-i păsa de nimică. Bag sama acum ce case boierești sunt pornite, cu patru odăi și cerdac ! Iar fetele n-au rușine, se uită peste umăr la bărbat. ’Arracan de mine ! ’Nainte ferea fumeia în șanț când trecea omul pe drum !... După tăcerea care se lăsase între noi, unul din
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
de vreme ce, într-un alt document, din 1678, se spune că pe așa-numiții "boieri liberi" principesa "i-a lăsat să-și zică boieri", dar, dacă nu-și plăteau dările, puteau fi bătuți cu vergile, ceea ce nu prea sugerează un statut boieresc. Ca elev la "Spiru Haret" am avut mulți colegi din protipendada Bucureștiului. Puțini proveneau din clasa de mijloc. Și a trebuit să mă decid repede dacă mă rușinam de originea mea țărănească sau, dimpotrivă, mă mândream cu ea. Mai e
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
mă rușinam de originea mea țărănească sau, dimpotrivă, mă mândream cu ea. Mai e nevoie oare să precizez că am ales ultima variantă? Asta m-a făcut imun la fumuri aristocratice. Dacă aș fi luat, însă, în serios ascendența mea boierească, aș fi avut în bunicul meu dinspre mamă, Ion Matei Șerban, o confirmare. Îl cunosc doar din fotografii, dar rar mi-a fost dat să văd pe cineva care să pară un aristocrat îmbrăcat țărănește, înalt, cum îl arata un
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
de ceilalți patru bursieri de la "Spiru Haret". Între timp, "unchiul George" devenise director al liceului. În această calitate, avea dreptul să ocupe clădirea rezervată funcției, situată în imediată apropiere, la întretăierea străzilor Italiană și Vasile Lascăr. Era o casă veche, boierească, fără etaj, de pe la începutul secolului, cred, sau chiar dinainte, având o intrare principală, acoperită de o galerie cu geamlâc, invadată de iederă, și una de serviciu, dând tot în curte, dar în capătul celălalt. Cum numărul încăperilor depășea nevoile familiei
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
am mai putut opri. Iar acuma, să-ți spui drept, parcă mă simt mai bine acolo: casa-i casă, nu ți-e bine-n ea, c-adevărat, da’ nu te plouă, nu te ninge, dă mâncare-ți dă, nu ca să boierești, da’ nici să mori dă foame nu te lasă. La anii mei, nu ți dai seama?, ce mai poci face eu? Nimic, sunt un om terminat.” 7. Parcă-i un făcut! De la o vreme, nu dau decât peste chipuri de
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
numite moșii; uneori deținea și o dregătorie, mai mare sau mai mică, la curtea domnească. Brâncoveanu - familie de mari boieri, care a dat Țării Românești pe domnitorul Constantin Brâncoveanu (vezi Constantin Brâncoveanu). Brâncoveanu Constantin - vezi Constantin Brâncoveanu. Brătianu - veche familie boierească din Țara Românească, care a dat țării mai mulți oameni politici (miniștri, prim miniștri) și intelectuali (unii academicieni) care au contribuit la construirea României moderne (vezi Brătianu Ion I. C., Brătianu Gheorghe I.). S-a vorbit de o dinastie a Brătenilor
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
Academiei Române (vezi Academia Română). A scris Istoria românilor, Istoria Bucureștilor ș.a. Giurescu Dinu C. (1927-) - istoric român și profesor universitar, membru al Academiei Române (vezi Academia Română), fiul lui Constantin C. Giurescu (vezi Giurescu Constantin C.). Golescu Constantin (Dinicu) (1777-1830) - membru al familiei boierești Golescu din Țara Românească. Foarte instruit, a făcut între 1824-1826 o călătorie în Austria și Italia și a scris memoriile de călătorie, pe care le-a publicat în 1826 cu titlul Însemnare a călătoriei mele. greci - locuitori ai orașelor cetăți
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
au construit aici numeroase biserici (cea mai veche este biserica Sf. Nicolae Domnesc, ctitoria lui Ștefan cel Mare) și mănăstiri (m-rea Frumoasa, Golia, Galata, Cetățuia, vezi mănăstirea Trei Ierarhi), școli (vezi Academia Vasiliană, Academia Domnească din Iași) și case boierești. Unele s-au păstrat și sunt considerate monumente istorice. Au existat mai multe tipografii. Între 1859-1862 a fost capitala Principatelor Unite. Aici a funcționat Academia Mihăileană (vezi Academia Mihăileană) și prima Universitate din Principate. Aici au trăit și au activat
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
lor de dinainte de cucerirea romană. Pe parcursul mai multor secole, s-a format un popor nou, care vorbea o limbă latină populară, cu multe cuvinte din limba dacă și din alte limbi. Rosetti C. A. (1816-1885) - descendent al unei vechi familii boierești din Țara Românească, om politic și publicist. A participat la Revoluția din 1848 și la realizarea Unirii (vezi Unirea Mică). Rovine - bătălie istorică, la 17 mai 1395, terminată prin înfrângerea sultanului Baiazid I. Mircea cel Bătrân (vezi Mircea cel Bătrân
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
cărții în rândul cursanților. Deci, neascultând de povața binevoitoare ce primisem, singur mă aruncasem în gura lupului... în vizitele repetate ce făcusem am observat mulțimea de slugi care huzureau de bine pe lângă acest mare demnitar comunist - într-o mare casă boierească în care ar fi putut fi găzduite cel puțin 10 familii. Toți cei care-l slujeau erau plătiți din fonduri speciale cu salarii cât mai substanțiale. Eram tovarăși (chiar se dăduse ordin să nu se mai folosească apelativul de domn
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
pitoresc-etnografic și sentimental. Prezența masivă a evreilor ca agenți ai modernizării și revendicările lor emancipatoare vor redimensiona cultural, religios și politic antisemitismul preponderent economic din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, iar francofonia unei părți însemnate a clasei boierești conducătoare va stimula xenofobia francofobă și antipașoptistă a studenților naționaliști. „Lupta pentru limba românească” și manifestația din fața Teatrului Național bucureștean, din 13 martie 1906, cînd tinerii adepți ai lui N. Iorga au protestat (provocînd cîteva victime) față de reprezentațiile unor piese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
lui se afla spătarul, așezat pe scaunul din strană. În noaptea aceea, după ce venise de la denie, stătuse un timp în grădină, trăgând în plămâni mirosul de zarzăr înflorit. Apoi urcase tiptil scările numeroase care duceau spre prispa mare a casei boierești. De cele mai multe ori intra prin dos, pe la bucătărie, și de-acolo o lua pe scările de lemn care duceau direct spre odăile cele mari. Acum urcase prin față, pe treptele neregulate din lespede întărită cu piatră roșie, până în cerdac. Ușile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
să se prindă cu nici un chip de vreo ramură, căci ciotul în care stătea agățat era destul de lung și depărtat de trunchi. De aceea se bucurase sincer când apăruseră în cărare tâlharii. Era o ceată mică de derbedei, foste slugi boierești alungate ori urmărite pentru cine știe ce mic furtișag. Trăiau de azi pe mâine, jumulind câte un trecător ori coborând în satele din jur, pe la gospodăriile mai înstărite, pe unde puteau să mai intre prin vreun hambar. Stătuseră ascunși cât Zogru risipise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
făcută de Iscru. Și apoi voia să vadă cu ochii lui groaza de pe chipul acestuia. Până vineri a plecat spre Târgoviște cu o femeie venită la mănăstire pentru spovedanie. Cum a ajuns în cetate, a și intrat într-o slugă boierească și pe urmă într-un căpitan chefliu, din care era cât pe-aici să nu mai scape. A jucat cărți într-o cârciumă din Răscrucea lui Cirtă și a pierdut toți banii căpitanului. Dar cum omul era beat, Zogru intrase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
Gligore, în semn de mulțumire. În el intrase Zogru când a văzut-o prima oară pe Zoe. Se pregătea să-i caute și pe urmașii lui Iscru, pe care însă știa bine că o să-i găsească după cum îi lăsase: slugi boierești de mare încredere. În acest scop, o luase pe Podul Mogoșoaiei, pe lângă casa Văcăreștilor, când a auzit trăsurile domnești și vacarmul. Dinspre palat venea echipajul străjuit de arnăuți, iar din susul podului se vedea un călăreț cu cârpa neagră a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
buzunarele goale. Există o fantomatică paralelă a acestei situații și de partea noastră a Atlanticului. Ca evreu ești totodată și american, dar În același timp nu ești. Imaginați‑vă Însă că‑ți vâri mâna În buzunar ca să lași un bacșiș boieresc și nu dai decât de scame pe cusătura căptușelii. Dar În seara aceasta, Ravelstein, cu mâna lui tremurătoare, a completat cecul, Într‑o stare extatică. Chelnerul adusese o dată cu nota de plată un platou cu trufe de ciocolată, iar Ravelstein părea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
și-a făcut studiile în Polonia, unde a dobândit o cultură vastă și sistematică de profil clasic și umanist. Revenit în Moldova, agitată de desele schimbări de domnie, Miron Costin va fi preocupat de problemele politice și rivalitățile între grupările boierești, de menținerea controlului marii boierimi asupra domniei. Între 1657 si 1683 ocupă numeroase funcții, dar întreține și strânse legături cu Polonia, care-i vor atrage conflictul cu domnul Constantin Cantemir, conflict adâncit de uneltirile grupării adverse, Ruseteștii. Complotul împotriva domnului
MIRON COSTIN PATRONUL SPIRITUAL AL LICEULUI. In: ARC PESTE TIMP 40 ANI 1972 – 2012 by Argentina Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/288_a_576]
-
Întâmpla În nopțile foarte reci și senine, când afară era liniște și bolta Înstelată a cerului trăgea parcă lumea În sus. Atunci se putea auzi trecerea Șaman 75 timpului. Timpul trecea pe Calea Victoriei, ștergând aerul dulceag de migdale al caselor boierești de odinioară cu mirosul patise- riei Pani-Pat. Stăteam Întinsă cu ochii larg deschiși și ascultam sunetul acela prelung de iiii al stomacului orb și nesățios de căpcăun, care Înghite lumea de la Începuturi. milioane de frânturi de voci și de sunete
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
Asta se întâmpla în nopțile foarte reci și senine, când afară era liniște și bolta înstelată a cerului trăgea parcă lumea în sus. Atunci se putea auzi trecerea timpului. Timpul trecea pe Calea Victoriei, ștergând aerul dulceag de migdale al caselor boierești de odinioară cu mirosul patiseriei Pani- Pat. Stăteam întinsă cu ochii larg deschiși și ascultam sunetul acela prelung de iiii al stomacului orb și nesățios de căpcăun, care înghite lumea de la începuturi. Milioane de frânturi de voci și de sunete
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
ajuns eu la București, tînăr poet și student, la jumătatea anilor ’80 ai secolului trecut, „restaurantul Uniunii” a devenit imediat o citadelă pe care am făcut tot posibilul pentru a o cuceri. restaurantul era situat la parterul unui vechi palat boieresc de pe una din străzile mitice ale capitalei române, Calea Victoriei. Pentru București, Calea Victoriei este ceea ce reprezintă la Paris rue de Rivoli, altfel spus o axă istorică a orașului. Undeva, la numărul 115, cred, se afla acest minunat mic palat învăluit într-
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]