5,885 matches
-
și pasiune, prin dorință de afirmare. Și care, oricare ar fi traseul în viață al discipolilor, luminează destinele chiar și după încheierea frumoșilor ani de studiu, exemplul profesorului nu încetează să îndrume, întocmai ca steaua polară mândră și neclintită pe bolta magică a cerului. Așa l-am văzut noi, elevii de liceu, la Moldovița, pe unul dintre cei mai îndrăgiți profesori, pe Dan Bortă, cel care ne-a fost pentru câțiva ani mai mult decât un profesor, ne-a fost ca
AGONIA MAESTRULUI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363656_a_364985]
-
consacrarea absolută și încununarea viitoare ca interpretă aparte între aurorarele glasuri ale anilor ’70, ’80 care au încărcat muzica ușoară românească cu o constelație de stele, va fi făcut la întâlnirea cu maeștrii George Grigoriu și Fromi Moreno. Urcarea spre bolta cu stele ale universului sonor românesc nu e pas, e zbor, pașii sunt numai cei făcuți în călătorii fără sfârșit, pe ruta Reșița-București-Cluj. Ajungerea providențială la compozitorul George Grigoriu se datorează unchiului Stelei Enache, scriitorul Ion Hobana, care l-a
STELA ENACHE. VOCEA, CA O LIRĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363678_a_365007]
-
Articolele Autorului Dor de iarnă Mi-e dor să-ți prind în palmă fulgii Să îi topesc într-un sărut Și să-i adun prin taina rugii La amintiri ce n-au trecut. Mi-e dor de-aleile ascunse De bolta crengilor sub nea, De băncile în alb cuprinse Pe care dragostea zbucnea. Mi-e dor de pletele din sălcii Plecate alb pe albul lac Rămas cu amintirea bărcii Și-a singuratecului bac. Mi-e dor de țurțuri, de troiene, De
DE IARNĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363739_a_365068]
-
din urmă poet pe care-l rostesc toți cei vorbitori de limba română și nu numai. Poezia ta este rostită, atunci când pomenim cuvântul țară, când pomenim cuvântul mamă, când pomenim cuvântul iubire. Poezia ta, cântă frumusețea naturii, a apelor și bolții stelare, al cântecelor de păsări ce urcă la ceruri. Prin poeziata, oprești dorul pripeag fiindcă prin sufletul tău a ars lacrima plină de emoții și recunoștință față de Maica Domnului pentru harul primit . Tu, ești ca o frunză de laur ce
GÂNDURI PENTRU EMINESCU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363750_a_365079]
-
cicoare, lăsându-l în urma sa. Mai târziu la întoarcerea din capătul lotului, va aduna snopii în căpițe, să-i vină mai ușor la aruncarea lor în car când îi va duce la batoză. Noaptea era senină și stelele străluceau pe bolta cerului. Carul mare și rarița se distingeau răsfirate ca niște mărgele la gâtul unei codane prinsă în horă satului de pe maidanul din fața lui Safta Toader, zis și chiorul. Zorii spărgeau liniștea nopții prin zborul ciocârliilor ascunse printre brazdele de grâu
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > EMINEACU Autor: Constantin Enescu Publicat în: Ediția nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Nemuritor și rece. Pe bolta albastrà și seninà Prin spațiu infinit ceresc, Luceafàrul ne dà luminà Prin graiul neaoș românesc. Din spațiul nesfârșit celest Poetul nostru nepereche Ne dà speranțele modest, Prin pilda gloriei stràveche. Poetul nostru nepereche De pe Luceafàrul luminà Nu vrea ca țara
EMINEACU de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363791_a_365120]
-
a dezvăluit trupul arămiu Curbura spatelui tău este ca o ploaie de primăvară Șoldurile tale sînt arcuiri dulci de vioară Răpăitul ploii în parcul cu alei Ce se învîrt în jurul statuilor ecvestre Ferestrele trîntite de vîntul pervertit Clopotnița troznind pe bolta Catedralei Cortegiul de fecioare cu părul despletit Sâni coapse și tăcerea ce le-a încremenit N-am mai văzut niciodată cerul mai de-aproape Stelele îmi cădeau suave pe pleoape Întindeam mîna și le culegeam Univesul se scurgea greoi pe
ÎN VISUL MEU ETERN DE PĂPĂDIE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364695_a_366024]
-
decernată de Asociația Veteranilor de Război și MApN. La Gala Muzicii Populare Românești, edițiile întâi și a doua, desfășurate la București i se acordă premiul de popularitate. Măiestrit de către maestrul Cornel Borza, ca de către nimeni altcineva, cântecul bihorean zboară la bolta sufletelor tuturor, interpretul fiind iubit de tot neamul românesc, indiferent de provincia în care, prin destin ori alte diverse conjuncturi s-a împământenit unul sau celălalt dintre români. Însă, ca specific de identitate folclorică, repertoriul și interpretarea luminată de originalitate
CORNEL BORZA. TREZORIERI AI PATRIMONIULUI MELODIC FOLCLORIC AL NEAMULUI ROMÂNESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364710_a_366039]
-
în: Ediția nr. 1301 din 24 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Un glas pustiu și fără de cuvinte, Și gânduri ce te macină mereu, Atât ți-a mai rămas de azi-nainte, Dar crede-mă, nu asta am vrut eu. Pe bolta cerului nu mai trec în zbor, Nici păsări nici stele căzătoare. Azi, trec numai norii negri,care dor, Și clipa pierdută-n depărtare. Da! sensul vieții tale e durere... Așa ai vrut, eu nu te voi opri. Chiar de-ași
CLIPE PIERDUTE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349470_a_350799]
-
cerul să legăn clipa-n liniștea toridă de ce să-ncui în mine efemerul 23.07.2014 sub clopot de lumină eu simt în dreptul minții o lamă care taie prin pulberea de stele zvâcnește-o vâlvătaie o chakră se deschide prin bolta ei coboară toți îngerii din ceruri în patul meu de ceară simt un fior în mine pe dată-s deblocată sub clopot de lumină răsuflă ușurată a clipei răvășire pe țărmul dinlăuntru un val de plinătate se rățoiește hâtru contrarii
CARMEN POPESCU de BAKI YMERI în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349486_a_350815]
-
este și prietena nedespărțită a eroului popular, haiducul din poveștile nemuritoare pe care le ascultam, toamna târziu, de la rapsozii vestiți ai satului, când stăteam la dogoarea focului de sub cazanul de țuică și coceam porumbi cu lapte. Copil fiind, priveam extaziat bolta necuprinsă a cerului care-și aprindea candelabrele sfințite peste satul patriarhal, și-mi ziceam în gând, minunându-mă: „Mare și puternic ești Dumnezeul meu!”. Apoi reveneam la firul poveștilor, atent să nu care cumva să-mi scape vreun amănunt din
GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]
-
tei, Un scârțâit de poartă Se reazimă de timp ... Și,.. ca o lunecare, prin spațiu, Licăresc scântei. Balsamul cerne ploaie -din nuc- Peste-anotimp ... Silabele zefirului foșnind în lumină Nu îndrăznesc să-nchege , Cel puțin, un cuvânt Le spune sacadat pe bolta senină Ducându-le însingurat În murmur-fluier ca un cânt. Printre vise și-ngreunate raze fierbinți Ne risipim în evanescenta suflare A clipelor ce trec Privindu-ne, din ceas, cuminți Cu-o arșiță lascivă în mișcare ... Roșește șoapta, timpul fulgeră iubire, Un
DISPERSARE de LIA RUSE în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349530_a_350859]
-
din 29 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Tabloul amintirilor Din vârful unui munte Al zilelor trecute, Se conturează multe Idei și vorbe mute. Tabloul lor apare Într-un contur ciudat, Ridică o întrebare La care n-ai visat. Urcarea către bolta Din care poți privi Se vinde cu revolta De a-ți reaminti ! Referință Bibliografică: Tabloul amintirilor / Virginia Vini Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1306, Anul IV, 29 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Virginia Vini Popescu : Toate
TABLOUL AMINTIRILOR de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349540_a_350869]
-
în calcule astronomice cercul de 360 de grade, sistem imaginat tot de ei. Cunoșteau foarte bine evoluția planetei Venus și traiectoria acesteia pe cer. Mesoptamienii foloseau aceste cunoștințe în viața de zi cu zi considerând că ceea ce se întâmplă pe boltă se întâmplă din anumite motive, orice schimbare fiind interpretată de preoții astronomi, care aveau un mare cuvânt de spus în lumea lor. În imperiul roman de sub Tiberius, în astfel de împrejurări, preoții și sacerdoții marilor temple antice ofereau interpretări iar
AL ZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349509_a_350838]
-
toată lumea romană. Desfășurarea evenimentele astronomice respective aveau însă vizibilitate maximă în răsăritul imperiului, spre Alexandria și cu precădere spre Levant conform calculelor imaginate de geometrii și matematicienii alexandrini, unii dintre ei supralicitând că acest eveniment părea a fi irepetabil pe boltă dintr-un motiv destul de simplu și anume din cauza faptului că cele două evenimente cerești erau ele însele foarte rare, singularitatea acestui eveniment complex fiind dat de faptul că aveau să se producă împreună. Pentru societatea romană acest gen de evenimente
AL ZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349509_a_350838]
-
răsăritul imperiului împreună cu conjuncția planetelor erau semne de bun augur deoarece, declarau aceștia, rigoarea și ordinea aștrilor, dar și conjuncția lor era o perspectivă favorabilă pentru timpul de dincolo de acest eveniment. Iar dacă ceea ce se aștepta să se producă pe bolta cerească avea să fie un spectacol unic, atunci cele două evenimente nu puteau avea decât o finalitate de bun augur. Această poziție a savanților alexandrini era exprimată printr-o scrisoare venită din Alexandria și citită de Thrassylus împăratului Tiberius. Cu
AL ZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349509_a_350838]
-
cât și pe pământ. Apoi, Thrassylus îi sugeră împăratului că trebuiau să acționeze iar primul lucru era acela de a aduce mai mulți învățăți chiar acolo în insula Caprae, aceștia urmând a se alipi la grupul deja existent care cercetase bolta prin observații și calcule în Alexandria, filologul explicându-se de faptul că o discuție filosofică pe marginea acestui caz fiind absolut necesară. Împăratul încuviință fără prea mult entuziasm, filosofia prvocându-i repulsie. Având permisiunea, Thrassylus scrise în zilele următoare mai multe
AL ZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349509_a_350838]
-
este și prietena nedespărțită a eroului popular, haiducul din poveștile nemuritoare pe care le ascultam, toamna târziu, de la rapsozii vestiți ai satului, când stăteam la dogoarea focului de sub cazanul de țuică și coceam porumbi cu lapte. Copil fiind, priveam extaziat bolta necuprinsă a cerului care-și aprindea candelabrele sfințite peste satul patriarhal, și-mi ziceam în gând, minunându-mă: ”Mare și puternic ești Dumnezeul meu!” Apoi reveneam la firul poveștilor, atent să nu care cumva să-mi scape vreun amănunt din
„DOINA DE JALE” DE GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349514_a_350843]
-
Să nu se-audă strigătul din mine Ascultă-n rugăciunea mea de seară Cum sunt eu, chipul și asemănarea Ta; Ruină-n neagră zodie stelară Și-am fost ales de cea mai tristă stea. A câta risipire Pescărușii doar, pătează bolta moartă; Ciocurile sorb apusul greu din apă. Noaptea traversează sonuri moi pe clape, La geam, Isus Hristos cu degetul îmi bate. Târziu, se-adună zorii în straie de hermină, Din coasta răstignită a răsărit lumină. Un madrigal plutea în taina de
PRIMA RUGĂCIUNE de STELIAN PLATON în ediţia nr. 111 din 21 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349590_a_350919]
-
Acasa > Stihuri > Reflectii > REVOLTĂ Autor: Georgeta Resteman Publicat în: Ediția nr. 130 din 10 mai 2011 Toate Articolele Autorului Noapte de mai cu stele reci pe boltă Și flori de măr pe ramuri împietrite Gânduri icnind arar dintr-o retortă În care disperate, durerile-nfrățite De-atâta chin în mine se revoltă. Părinți plângând neputincioși destine Copiii pribegind prin lan de vise Pândind grăuntele de dor de bine
REVOLTĂ de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349598_a_350927]
-
este și prietena nedespărțită a eroului popular, haiducul din poveștile nemuritoare pe care le ascultam, toamna târziu, de la rapsozii vestiți ai satului, când stăteam la dogoarea focului de sub cazanul de țuică și coceam porumbi cu lapte. Copil fiind, priveam extaziat bolta necuprinsă a cerului care-și aprindea candelabrele sfințite peste satul patriarhal, și-mi ziceam în gând, minunându-mă: ”Mare și puternic ești Dumnezeul meu!” Apoi reveneam la firul poveștilor, atent să nu care cumva să-mi scape vreun amănunt din
GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349563_a_350892]
-
dune uriașe căldură cu clopoței O altă zi, o altă noapte În maquis arțari se petrec la mal tulburat abalone absconse în nisipuri albastre forme din lemn chinuit stau reazem și țintă ibisul conturat de maree ciugulște șorțul de frunze bolți din dune pe plajă căldură cu clopoței O altă zi, o altă noapte Vara II Păianjeni vărateci urzesc cuibăriți în alcovuri de stâncă sub un castron de sineală și gălbenuș - pămîntul plutește plesnind în lumina acută umbre de aur prin
POEZII de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350291_a_351620]
-
al doilea: Separarea Două luni au clipit iulie și august El a decis să o cheme a rugat-o sa fie acolo la începutul după-amiezii Ea a decis „cinci ar fi mai bine” și a ajuns la șase Camera - o boltă albastră, apretată moartea plutea cu aripi plate peste paturi Ea plutea ca o dansatoare pe scenă Oamenii se uitau precum oamenii Unii erau întinși pe așternuturi scrobite Alții ședeau „hopa” pe scaune Unii erau în picioare sprijinindu-se de pereții
VISE DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350285_a_351614]
-
jumătatea - Roți se rotesc cu apă din mare. Nu-i răgaz pentru mămicile îmbrăcate În culorile azurului și al fructelor coapte - Răsfățații se ghiftuie cu apă minerală la ghiață Epuizați pe șezlonguri deschise Bărbați, femei și copii se dedică siestei - Bolta cerească se-nroșește ca racul Pentru umbrele-n mișcare si valurile-ascunse Totul este ca mai-nainte; de-a lungul digului Pescari amatori sorb depărtarea În labirintul de bărbați, femei și copii Pe șezlonguri cu modele animaliere Ceru-și înălbește albastrul
VISE DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350285_a_351614]
-
de-o Cetatea-n ruină O altă zi, o altă noapte În maquis arțari se-afundau la mal tulburat Abalone absconse în nisipuri albastre Sfere din lemn chinuit erau reazem și țintă ibisului conturat care-absent ciugulea în șorțul de frunze Bolți sprijineau dune pe plajă la porți de Cetate lunară O altă zi dinaintea turnurilor, o altă noapte De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Bancuri de umbre Îngrămădeală de oameni Sporovăială printre mormane de mere Iarba era un
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]