3,483 matches
-
putea fi afectate ca urmare a exploatării de balast, precum și măsurile sau lucrările necesare menținerii regimului inițial de curgere; ... b) planuri de situație cu indicarea perimetrului avizat prin actele de reglementare în domeniul apelor și cu amplasarea în teren a bornelor de delimitare a perimetrului de exploatare (scară 1:10.000 - 1:2.000); pe aceste planuri se vor marca zonele de exploatare, pe trimestre; ... c) profiluri transversale și longitudinale în secțiuni caracteristice ale albiei rîului, amplasate în amonte de exploatare
ORDIN nr. 277 din 11 aprilie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118350_a_119679]
-
prevăzute la art. 18 din Legea audiovizualului nr. 48/1992 . 7. Prezenta autorizație este netransmisibilă. 8. Titularul autorizației are obligația de a asigura blocarea internă a dispozitivelor de reglaj al puterii de radiofrecvență, pentru obținerea valorii de maximum ........ W la borna de ieșire a emițătorului. Autorizația s-a eliberat în baza următoarelor documente: - Legea audiovizualului nr. 48/1992 ; - Ordinul ministrului comunicațiilor nr. 110/1992 . Director general, ------
ORDIN nr. 309 din 20 octombrie 1997 privind autorizarea staţiilor de radiodifuziune şi televiziune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118457_a_119786]
-
media aritmetică a înălțimilor efective, calculate pe azimuturile luate în considerare la determinarea zonei de serviciu. D3. Puterea aparent radiata (PAR) este produsul dintre puterea de emisie și câștigul antenei utilizate, produs din care se scad pierderile pe traseul dintre borna de ieșire a emițătorului și borna de intrare în antenă (sistem radiant). Puterea de emisie (Pem) este puterea la borna de ieșire a emițătorului. D4. Unghiul de directivitate al antenei este unghiul format de cele două raze vectoare ale caracteristicii
ORDIN nr. 326 din 5 noiembrie 1997 privind aprobarea listei tarifelor practicate de Regia Autonomă "Inspectoratul General al Comunicaţiilor" pentru serviciile prestate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118510_a_119839]
-
pe azimuturile luate în considerare la determinarea zonei de serviciu. D3. Puterea aparent radiata (PAR) este produsul dintre puterea de emisie și câștigul antenei utilizate, produs din care se scad pierderile pe traseul dintre borna de ieșire a emițătorului și borna de intrare în antenă (sistem radiant). Puterea de emisie (Pem) este puterea la borna de ieșire a emițătorului. D4. Unghiul de directivitate al antenei este unghiul format de cele două raze vectoare ale caracteristicii de radiație a sistemului radiant, care
ORDIN nr. 326 din 5 noiembrie 1997 privind aprobarea listei tarifelor practicate de Regia Autonomă "Inspectoratul General al Comunicaţiilor" pentru serviciile prestate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118510_a_119839]
-
PAR) este produsul dintre puterea de emisie și câștigul antenei utilizate, produs din care se scad pierderile pe traseul dintre borna de ieșire a emițătorului și borna de intrare în antenă (sistem radiant). Puterea de emisie (Pem) este puterea la borna de ieșire a emițătorului. D4. Unghiul de directivitate al antenei este unghiul format de cele două raze vectoare ale caracteristicii de radiație a sistemului radiant, care unesc centrul caracteristicii cu punctele corespunzătoare reducerii la jumătate a puterii aparent radiate, maximă
ORDIN nr. 326 din 5 noiembrie 1997 privind aprobarea listei tarifelor practicate de Regia Autonomă "Inspectoratul General al Comunicaţiilor" pentru serviciile prestate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118510_a_119839]
-
din albii; 7.10. Derivații și aducțiuni; 7.11. Inundații de terenuri și bunuri; 7.12. Foraje hidrogeologice. Cap. VIII - Obiectivele și categoriile cadastrale din etapă a II-a: 8.1. Cursuri de apă, albii minore și majore; 8.2. Bornele axului cadastral de referință al cursurilor de apă; 8.3. Lacuri naturale, bălti, zone umede; 8.4. Incinte inundabile; 8.5. Ape terapeutice, curative și de agrement; 8.6. Stații meteorologice; 8.7. Stații hidrologice și instalații hidrometrice; 8.8
ORDIN nr. 399 din 15 mai 1997 privind aprobarea Metodologiei de organizare, păstrare şi gestionare a Cadastrului apelor din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118675_a_120004]
-
i) lucrări, construcții și instalații ce se execută pe malul mării, fundul apelor maritime interioare și a mării teritoriale, platoul continental sau lucrări pentru apărarea țărmului; ... j) lucrări de prospecțiuni, de explorare/exploatare prin foraje terestre sau maritime, instalații hidrometrice, borne topohidrografice și orice alte lucrări de studii de teren în legătură cu apele; ... k) lucrări și instalații pentru urmărirea parametrilor hidrologici sau urmărirea automată a calității apei. ... Anexă 1c) 1 LISTA LUCRĂRILOR și categoriilor de activități pentru care nu sunt necesare solicitarea
ORDIN nr. 148 din 27 februarie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117870_a_119199]
-
10, în acceleratul Vatra Dornei București, plecînd din Bacău, corvoada întremării după orele în frig, mișcarea aparentă de oraș bloc după bloc de somn, iese tot în halucinația realului Blecher, imobil aplatizat de perechea de coșuri, sutele de metri cu borne roșii, jumătatea de felie atîrnată cu luna, fantoma suflu în noapte, mase de aburi în cilindrii fabricii "Sofert", îngrășăminte chimice, rural firmamentul cu luceafăr de ziuă. Ora 4,00, sala de așteptare a gării Adjud, întîi controlul caloriferelor, fierbinți, călători
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
strălucire crudă din becul comunal, omul în alb și ițari negri eboșa de pictură interbelică pe fîneață, Camil Ressu se propune, vreme tare, răcoare, ora 6,32, rostogolirea Vișeului, ceață, ora 6,55, stația Valea Vișeului pe muchea istoriei textului, borna grănicerească pe graniță de apă, salcia prea uscată ieșind din prund, la vărsarea Vișeului pod pe gura apei, rambleul e malul, curgerea apelor, cinci metri, doi-trei metri km 239+9, tunel-copertină cu picioarele în Tisa, rîpa s-a dus peste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
în poartă, "Frizerie-coafură" două geamuri, păpușile se piaptănă mai atent, capete linse bălai, ajungi în scris mai mult decît laconicul, dacă te-a prins limbajul este călătoria în care te regăsești, in hoc signo vinces! pe dealul Dorohoiului, steagul pe bornă și flutură în vîrf de catarg, munții cu muchea de nori îngroșată, "Țara Nouă SRL. Tractoare și Mașini Agricole" cu Tuns Nr. 1, te scarpini după ceafă, Horlăceni "trudo-zi" semicalc în Basarabia, troița trup sfîrșit de culori duse de ploaie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
39); c) istoria nouă, începând de la "venirea prinților streini dela Constantinopol" până în "zilele de acum" (acestea fiind localizate în anul 1839, data publicării lucrării lui Aaron Florian). Figurile care despart apele istoriei, pe care Aaron le investește cu rolul de borne temporale, sunt exclusiv personaje muntene (Radu Negru, Ștefan Cantacuzino). Mihai Viteazul, pământean de origine (adică din Țara Românească), nu este valorizat simbolic ca unificator al întregului neam românesc. Faptele acestuia, deși relatate ca impresionante pe planul curajului și bărbăției, nu
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de naționalizare. Alături de școală, armata a reprezentat cealaltă osie bazală pe care s-a construit statul național român. Dacă 1859, prin semnificația sa politică, poate fi luat drept anul în care s-a turnat patul de mortar, 1864 a reprezentat borna temporală în care s-au așezat primele și cele mai importante dale ce au fixat drumul spre construirea României moderne. Pe lângă trecerea legilor care aveau ca intenție ruperea societății românești de vechea ordine feudală (aici intră reforma agrară din 1864
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
este absența pragului 1600, anul unificării celor trei principate românești de către Mihai Viteazul, din structura temporală a trecutului românesc. Momentul 1600, vertebra decisivă a spinării trecutului românesc în perspectiva naționalistă, este deliberat eliminată din succesiunea de momente simbolice transformate în borne temporale. Evitând capcanele "naționalismului retrospectiv" (Smith, 2002, p. 32) (i.e., tentația de a proiecta intenții, aspirații și idealuri naționaliste într-un trecut în care ideologia naționalismului nu apăruse încă pe scena ideilor politice), N.A. Constantinescu (1928) epurează "Cea dintâi Unire
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
trasă în schema" marxistă a succesiunii orânduirilor sociale. Deși nu este menționată explicit, prezentă numaidecât în filosofia marxistă a istoriei se află o a șasea orânduire terminală, punctul terminus al istoriei, orânduirea comunistă. Două mențiuni merită reliefate: în primul rând, borna temporală care divide orânduirea capitalistă ("regimul burghezo-moșieresc") de orânduirea socialistă ("regimul de democrație populară") este singura datată cu maximă precizie cronologică. Data de 23 august 1944, care marchează "eliberarea țării noastre de către glorioasa Armată Sovietică" (Roller, 1952, p. 11), este
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
p. 546). Prin această comutare, calendaristica simbolică națională este substituită cu o calendaristică proletară. Nu doar ziua de 1 decembrie, ci și anul 1918 este descentrat din memoria națională românească, printr-o dublă dislocare: i) prin externalizare sovietică, în urma căreia borna temporală este coborâtă în 1917, anul "Marii Revoluții Socialiste din Octombrie"; ii) prin pecerizare internă, în urma căreia momentul cu adevărat important al epocii este refixat în 1921, anul creării Partidului Comunist din România. Planurile lui Roller includeau re-semnificarea în cheia
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
modul de periodizare a istoriei oglindește fidel "spiritul timpului" (Zeitgeist) în general, și cu deosebire interesele clasei sociale aflate la cârma politică a societății. Ideea axială rezultantă în urma acestei analize indică faptul că schema de periodizare a trecutului, precum și selecția bornelor temporale investite ca momente de cotitură în istoria unei colectivități, sunt colorate de ceea ce P. Iluț (2009, p. 197) numește "structurile mentale macrogrupale" prevalente în sistemul de credințe specific comunității respective. Ca atare, logica periodizării trecutului face parte din ansamblul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
o deținea înainte vreme în memoria istorică românească. Spiritul belic al paradigmei naționaliste de conceptualizare a trecutului se exprima în cel puțin două ipostaze: a) în primul rând, prin învestirea bătăliilor care au punctat istoria românească cu titlul simbolic de bornă temporală (ex: Posada, Rovine, Vaslui, Călugăreni etc.); b) în al doilea rând, sub aspect stilistic, genul literar în care este relatată narativa istorică a românilor sugerează o poetică belică. Metafore impregnate cu o puternică semantică războinică, cum ar fi spre
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
perioada octombrie 2012 - martie 2013, respectiv Bibliotecii Metropolitane din București, al cărei fond digitalizat l-am accesat virtual, prin intermediul website-ului digibuc.ro. 8 Caracterul federal al S.U.A. a făcut ca diferitele state să legifereze obligativitatea educației primare în vremuri diferite. Bornele temporale care marchează începutul și sfârșitul procesului de instituționalizare a sistemului de educație publică de masă în S.U.A. sunt 1852 (dată la care statul Massachusetts a fost primul care a adoptat legi în acest sens) și 1918 (an în care
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
strigă după ajutor. Cîmpul e gol ca deșertul Sahara și cucoana Anica nu mișcă, nu respiră. Disperat, încearcă să pornească mașinăria ca s-o ducă la spital. Ca un făcut, hurdubaia nici vorbă să pornească. Musolin umblă la baterie, curăță bornele, mîinile îi tremură. Încearcă din nou, dar nici vorbă să pornească. Scoate bujiile, le curăță "ața", le suflă, le reglează distanțele. Bateria pierde din putere și abia mai zvîcnește. Musolin aleargă la cucoana Anica și este convins că este moartă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
situat la vreo 30 km de Fez și constituia ținta primei etape din lunga noastră aventură. Odată ce treceam frontiera în Maroc făceam cunoștință cu indicatorul rutier, de regulă zidit și enorm, Taza 500km. Am fost uimit de anunțul acesta de pe bornele care ne acompaniau. Ajungem la Taza, luăm masa și ne odihnim mai îndelung, convenim întreaga familie. Foamea ne dădea tîrcoale cînd mai aveam încă 100 km pînă la Taza. Mai răbdăm puțin și vom mînca civilizat într-un restaurant acătării
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
100 km pînă la Taza. Mai răbdăm puțin și vom mînca civilizat într-un restaurant acătării. Taza 60 km, anunță veseli copiii. Accelerez și trec de sută. Ultimii kilometri treceau foarte greu și toți eram încordați și cu ochii pe bornele care ne anunțau misterioasa Taza. Taza 50 km, strigă copiii. Acuși, acuși ajungem. Fiatul buburuză se enervează și trece de 115 km/h. Copiii s-au ridicat în picioare și urmăresc finalul cursei spre oaza mult dorită. Taza 20 km
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
unei acțiuni de vânătoare în România... Interviul lui Ștefan Boboc cu Grigore Toloacă, fostul său coleg de școală primară și gimnazială, ajuns mare comandant în armata română, început la Alba-Iulia, va continua cu ceea ce numește autorul „O poveste de neuitat, Borna, de Gr. Toloacă”, în fond, brodată folcloric, era vorba despre Borna care a fost „Frontiera de stat a României”, descoperită în piatra de la „1 decembrie 1918” în Ardeal. Despre profesorii Elena Averescu, Iulia Vrânceanu, Constantin Obreja și Săndel, cum a
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
Grigore Toloacă, fostul său coleg de școală primară și gimnazială, ajuns mare comandant în armata română, început la Alba-Iulia, va continua cu ceea ce numește autorul „O poveste de neuitat, Borna, de Gr. Toloacă”, în fond, brodată folcloric, era vorba despre Borna care a fost „Frontiera de stat a României”, descoperită în piatra de la „1 decembrie 1918” în Ardeal. Despre profesorii Elena Averescu, Iulia Vrânceanu, Constantin Obreja și Săndel, cum a ajuns Săndel secretar al organizației U.T.M., despre “Memorialul durerii” și
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
31. În acest mod, între 31 august și jumătatea lunii octombrie 1774, pe măsura retragerii rușilor, oștile imperiale de sub comanda generalului Spleny, înaintând din Galiția, au ocupat treptat ținutul Cernăuți și mare parte din ținutul Suceava 32, reușind să deplaseze bornele de frontieră în interiorul Moldovei, pe un aliniament ce se întindea de la Prevorodec pe Nistru, la Capu Codrului pe Moldova și până în munții Dornei, la granița cu Transilvania 33. După ocuparea nordului Moldovei de trupele imperiale, acțiunile diplomației habsburgice la Constantinopol
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
a traversat șoseaua, exact pe la baza văii, de-a curmezișul. Florin a văzut carul, a încercat să încetinească mașina și a virat puțin spre stânga, spre a nu lovi carul din plin. Dar mașina s-a izbit brusc într-o bornă de la marginea șoselei, care nu se vedea, fiind îngropată în zăpadă. Și, într-o străfulgerare de secundă, Corina a fost aruncată prin parbriz la vreo 3-4 metri, pe-o arătură înghețată, în timp ce Florin, încleștat pe volan a simțit o izbitură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]