3,756 matches
-
prin zodiac. Colindele se scandează ca să nu se uite. Sunt cele mai vechi cântece ale omenirii, le-au ctitorit zeii. Colindătorii se rotesc, se reîntorc, retrăiesc calea strămoșilor. Nașterea Mântuitorului Iisus Hristos este o sărbătoare a darurilor. Colindătorii formează un brâu protector pentru sat, comunică cu lumea divină, cu sufletele morților, deschid porțile timpului și spațiului sacru. Au venit să ne colinde cete de bărbați din Țara Loviștei. Împreună cu ei, vom activa forța magică a cuvântului. Duminică, 27 decembrie, de la ora
Crăciun Fericit la TVR2! () [Corola-blog/BlogPost/339249_a_340578]
-
trăiește o Lume a Lui/ de tăceri de geneză/ limpede” (p. 266). Plin de curaj poetul îndraznește să se avânte într-un zbor spiritual prin Calea Lactee: Nu poate îmbătrâni sufletul/ zboară prin flacăra/ fulgului de lumină/ caută-ntr-una/ cu stele până la brâu/ locul nașterii mele/ în Inima Căii Lactee” (p. 260). Ultima poezie a antologiei, Lacrimi de diamant, vorbește de durerea de la facerea lumii până astăzi, durere care face să izvorască lacrimi de diamante din sufletul sensibil al poetului. Am plans cu degetele
Dr Adriana Mihaela Macsut: N. N. Negulescu, Oglinda misterelor (Recenzie de carte) () [Corola-blog/BlogPost/339415_a_340744]
-
oameni cinstiți” și așa s-a ajuns la o situație nedorită. * * * Din primăvara următoare, lucrările la localul școlii au fost reluate cu elan. Au încetat însă în luna iunie. Trebuiau aduse tocăria cu cercevelele și ușile, vopseaua pentru tâmplărie și brâuri, mobilierul, sobele, iar o parte a acestora nu se găseau în comerțul socialist. Abia la sfârșitul lui septembrie au fost aduse toate. În luna octombrie, în timp ce meșterii lucrau la sobe și înfundarea streșinilor, personalul școlii, învățători și profesori, unii ajutați
Inaugurarea. Roman, de Ion R. Popa. Fragment () [Corola-blog/BlogPost/339344_a_340673]
-
facsimil. STEMA comunei Ulmi, județul Dâmbovița Anexa nr. 2 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Ulmi, județul Dâmbovița Descrierea stemei Stema comunei Ulmi se compune dintr-un scut francez medieval, triunghiular, cu marginile rotunjite, albastru, tăiat de un brâu undat, de argint, având în partea superioară un mănunchi format din opt spice de grâu de aur așezate în evantai, iar în partea inferioară un ulm natural. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat
HOTĂRÂRE nr. 660 din 13 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284089]
-
crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Ulmul este, în cazul de față, armă vorbitoare de la care provine denumirea localității. Mănunchiul de spice de grâu face referire la ocupația de bază a locuitorilor, agricultura, iar numărul spicelor indică numărul satelor aparținătoare comunei. Brâul undat evocă hidrografia localității - râul Ialomița. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. -----
HOTĂRÂRE nr. 660 din 13 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284089]
-
veneam spre Niță și îl băteam pe umăr ca să-l fac să uite iar el înțelegea palma și-o-nlocuia cu zâmbet de mulțam. Apoi pășea spre ei cu o bomboană pe care o scotea din punga de hârtie de la brâu. - Ce-aveți cu el, băieți ? - Păi, lumea zice că are capul mare... - O să-l aveți la fel când creșteți... - Dar îmi vine să râd când îi văz furia ! - Ție ți-ar place să râd și eu de tine ?... - Mă umflă
VOINICUL MUT DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340727_a_342056]
-
în amintirea lor decise să le cânte din fluier. Deodată pădurea începu să freamăte, păsărelele să ciripească, puii de căprioare să zburde. În acel moment ușa colibei scârțâi din țâțâni și în prag apăru un bătrîn cu barba albă până la brâu, iar din spatele său se strecură o bătrânică. - Cine ești tu fecior de împărat? - rosti bătrânul. Voinicul se apropie de ei. - Nu sunt fiu de împărat. Am fost un copil orfan pe care boierul din sat l-a crescut. El mi-
FLUIERUL FERMECAT, DE CRISTINA NĂLBITORU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340920_a_342249]
-
antichitate a fost considerată un atribut al zeiței Athena, simbol al artei domestice feminine. O emblemă a femeii.( Ivan Evseev, Dicționar de magie, demonologie și mitologie românească, Timișoara, 1998, p. 151). Ea a avut mai multe variante în funcție de mărime: de brâu, cu talpă sau scăunaș, foarte lungă ce se fixă în tavan, iar în funcție de forma: cu aripi fiind cele mai împodobite cu crestături, strunjite sau care foloseau formele naturale ale lemnului. Furca de tors nu era înstrăinata, ea se transmitea fetelor
BLAGOVEȘTENIA.2015 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341017_a_342346]
-
ferm convins că vița noastra nobilă va scoate mereu la iveală astfel de luptători. Când vorbește, domnul Crețeanu își strânge cobza la piept. O mângâie. Bardul poartă opinci în picioare, o cameșă lungă, cusută cu fir albastru, încinsă cu un brâu tricolor și pe deasupra are o haină groasă, lungă, de culoare închisă, țesută, peste un pieptar brodat splendid. Deși nu poartă o cojoacă mițoasă de oaie, pe mine m-a purtat gândul la dacul coborât de pe columna lui Traian. Un vlăstar
ÎNTÂLNIRE CU DOMNUL ION CREȚEANU de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341022_a_342351]
-
aruncă în urmă o privire plină de admirație pentru spectacolul oferit de mama natură, apoi se cațără pe stâncă și privirile îi descoperiră o peșteră, ca un altar, în fața căreia îl întâmpină un bătrân gârbovit, slab, cu barba albă până la brâu și pielea gălbuie ca de cadavru. - Te aștept, tinere! - rosti cu voce răgușită. - Iartă-mă că ți-am tulburat liniștea sufletească... - Fii binecuvântat! - Părinte, n-am venit pentru binecuvântare, ci pentru... - Știu scopul vizitei tale. Acum fă cale întoarsă! Mergi
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
la comoară, dar se afundă în lac, urmat de feciorul său cel mare și ceata de oșteni. Se împotmoliră în mlaștina cu mâluri mișcătoare, unde, de picioare, li se încolăciră șerpi care-i traseră spre fundul iazului. Se afundară până la brâu în acel noroi plutitor, apoi până la gât în urlete disperate de durere și groază. Pe rând se înecară până la ultimul oștean în chinurile cele mai groaznice sub chiotele, dansul și dezmățul diavolilor. Referință Bibliografică: COMOARA BLESTEMATĂ - II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
are o suprafață construită de 2655 metri pătrați, arhitectura de tradiție bizantină ca împărțire interioară a spațiului. Fațadele au la bază un postament de piatră fățuită, iar zidurile de deasupra sunt împărțite în două registre, de înălțimi inegale, de un brâu, format de un tor sub forma unei funii împletite încadrat de două șiruri de dinți de fierăstrău. Registrul inferior, foarte înalt, e decorat cu firide înalte, cu deschiderea părții superioare în acoladă polilobă; în interiorul firidelor sunt amplasate și ferestrele. Registrul
CREDINTA SI SPIRITUALITATE ROMANEASCA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341235_a_342564]
-
în piatră. Acoperișul, cu învelitori separate pentru diferite încăperi interioare și poala mult evazată, este propriu bisericilor din Moldova, ca și șirul de ocnițe din registrul superior al fațadelor, în timp ce pridvorul deschis și împărțirea fațadelor în două registre de către un brâu median se întâlnește la bisericile din Țara Românească. În axul bisericii, la răsărit este reprezentat Iisus Hristos, încadrat în următoarele ocnițe de Maica Domnului și de Ioan Botezătorul, apoi de la est către vest, arhangheli, prooroci, ținând în mâini rotulusuri cu
CREDINTA SI SPIRITUALITATE ROMANEASCA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341235_a_342564]
-
amenajate cu grijă și deosebit de curate, iar plămânii se alimentau cu aer curat, cu gust și miros diafan de foioase și conifere. Spațiile de trecere dintre clădiri și gazon erau pavate cu piatră de formă hexagonală având culoarea asortată la brâul de jos al clădirilor. Am lăsat grupul să intre în casa principală și am pătruns în grădină, unde marii poeți ai grupului intraseră deja și se întrețineau cu o doamnă foarte amabilă și plăcută la vedere, care nu era altcineva
LA CASA OUĂLOR ÎNCONDEIATE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341464_a_342793]
-
le cântă cucu... Numai mie-mi urlă lupu' Se tot vaită un chefliu... Dacă te treziși târziu, Cucu' nu-l poți asculta... Fiindcă dormi prea mult, mata! Lelea țândră și flămândă, Care se plimbă pe luncă Nu cu furca-n brâu să toarcă Dragoste-i place să facă Ca de șarpe e mușcată, La ureche i s-apleacă: - Maistre Pann, ești bun de plată! De vrei să te ascult puțin, Fă cinste-un stacan de vin. - La băut te duce capul
ASCULTÂND PE ANTON PANN ŞI-A LUI VORBĂ ÎNŢELEAPTĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 727 din 27 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341492_a_342821]
-
țăranii care, după ce și-au făcut cumpărături din banii obținuți cu puțin timp înainte din vânzarea produselor proprii se îndreaptă spre Dunăre, unde vor aștepta șalupa sau o barcă să-i ducă acasă, căruțași și camionagii cu mijlocul înfășurat în brâuri albe în care au înfipt bicele de care nu se despart o clipă, muncitori cu șepci ponosite și chipuri încruntate, vagabonzi murdari și zdrențăroși, copii ai străzii flămânzi, cu ochii după furat, gospodine cu sacoșe pline, câte un Ostap Bender
DE IOAN GH. TOFAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342067_a_343396]
-
bezna infracțională. - O cratiță ! - se deconspiră autorul zgomotului de recipient gastronomic. - Cratiță ești tu, boule !... Ieși la raport aici în sufragerie !... În cadrul ușii apăru ca la televizor un individ echipat fix ca un hoț de case. Cagulă, mănuși, chei la brâu, ciupici peste încălțări, iar în mână avea o cratiță ce făcea notă discordantă cu ultimul răcnet în materie de modeling pentru țoale de spărgător nocturn. În plus, mai avea și un zâmbet idiot delimitat de gaura din cagulă din dreptul
TREI DINTR-O LOVITURA de LICĂ BARBU în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/342132_a_343461]
-
de ei, de teamă să nu mi se întâmple ceva neprevăzut. Culesul avea loc toamna târziu, după căderea brumii și la plecare trebuia să ne îmbrăcăm gros de tot. Asemenea la secerat de grâu: își legau lelițele colțul zuvelcilor la brâu să nu le incomodeze, luau secerele în mâini, prindeau cu hărnicie spicele cu mâna stângă, se aplecau și tăiau grâul de la rădăcină, până când dădeau gata snopul. Și mai departe clădeau câte o claie dintr-un număr aproape mereu același de
CASETA CU AMINTIRI I de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341777_a_343106]
-
acolo. Și gaița stătea neliniștită în cireș. Motanul se putea întoarce oricând. Deodată, evenimentul cel mare se produse: Moșul Șcribleac crăpă ușa bordeiului, ieși pe prispă cu capul descoperit, doar în cămașa sa albă, lungă până la genunchi, încins cu-n brâu negru la mijloc. Tuși înspăimâtător de câteva ori. Cu pași șovăielnici coborî de pe prispă, având o tigăiță mică în mână. Se duse undeva lângă o șură unde era o grămadă de crengi și buruieni. Aruncă niște resturi ale prânzului din
AVEREA MOŞULUI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341882_a_343211]
-
atunci magnificul îi hotărâse soarta pe căi oculte trimițând un asasin pentru asta, ceea ce în societatea romană era ceva obișnuit dealtfel. Iar el realiză îndată că nu avea asupra lui nici o armă, nici măcar pumnalul care obișnuia să-l poarte la brâu. Centura sa în care se afla sabia gladius stătea agățată de spătarul jilțului său din încăpere. Legionarul făcu un pas spre el dar procuratorul îi strigă să nu se apropie, însă acela nu-l auzi bine din cauza zgomotului asurzitor al
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN). FRAGMENTUL DOI de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1199 din 13 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341857_a_343186]
-
de sclavul nubian care intrând anunță pe cineva. Era un centurion care aducea vești noi. -Ave Cezar, mărite procurator! spuse cel care intrase lovindu-și pumnul drept în dreptul inimii, un om scund și solid care-și ținea coiful galeea la brâu. Acesta întinse apoi brațul în semn de salut. -Ce vești îmi aduci Livius? întrebă Ponțiu Pilat. Cel numit astfel își spuse pe nerăsuflate raportul făcând câțiva pași spre centrul încăperii. -Mărite cel care l-a vândut pe nazarinean, un anume
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN). FRAGMENTUL DOI de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1199 din 13 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341857_a_343186]
-
le cântă cucu... Numai mie-mi urlă lupu’ - Se tot vaită un chefliu: - Dacă te treziși târziu. „Cucu’ nu-l poți asculta... Fiindcă dormi prea mult, mata.” ....................................... Lelea țândră și flămândă, Care se plimbă pe luncă... Nu cu furca-n brâu să toarcă; Dragoste-i place să facă... Ca de șarpe e mușcată, La ureche i s-apleacă: - Maistre Pann, ești bun de plată! Dacă vrei să te ascult, Cinstește-mă cu-un vermut. - „La iubit te duce capul, Dar nu
ANTON PANN, „FINUL PEPELEI CEL ISTEŢ CA UN PROVERB,” de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341997_a_343326]
-
I) Ograda cu nuc sub ceață plutind, Mic voievodat la marginea râului, Primăvara în roua căzută din Frunze Case din lemn își spală ferestrele, Nestatornice ochiuri în nopțile de veghe. Cand trifoiul decide vară, Cănd pentru răcirea fontelor solare De la brâul zilei Mama aduce apă de la fântână În cumpenele donițelor de fag, Doi ochi ai mei, doi umeri ai mei Lăsați-vă-n aripile primului vânt Care merge spre casa Unde mama, cu mâna dreaptă-a surorii mele, Gătește sub cumpănă
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A OPTA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342546_a_343875]
-
pomi. O amazoană-soldat luă lupii cu ea. Nici nu apucă, Aela, să se dezmeticească bine, că o și văzu pe Burnesha cum aruncă o suliță spre prințesă. Aceasta se feri instinctiv, și, vădit incitată, râse cu poftă. Burnesha scoase de la brâu un cuțit și îl aruncă, din nou spre Talestri. Prințesa deja scosese sabia din teacă și, țipând scurt, lovi cu aceasta cuțitul, aruncându-l spre gard. Generalul sări peste niște bușteni și reveni, într-o secundă lângă ele, cu ditamai
LAGĂRUL AMAZOANELOR de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/341557_a_342886]
-
cu vete-n alb, crucificate doruri pe cerul clar. Bibliotecile sunt temple la care ne întoarcem iar, cu ferestrele deschise spre cetatea de pe râu, Fetele se-aud urcând în anfiteatre pe scări de jar Unde cavalerii sonetelor poartă floreta iubirii la brâu. Aici, în cetatea științei miroase a câmpie, Lecția se dezbate în șoaptă prin tranvaie, Studentele își așteaptă poeții-n librărie Întârziați venind în pelerini de ploaie. În Cluj, desfăcut la vânturi și la soare, Statuile au luat chipul zilei de
DIN STAMPE, CLUJUL... de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341714_a_343043]