3,579 matches
-
Pagină realizată de GERHARD BINDER Detectivul particular, un nou profesionist, într-o nouă breaslă din nomenclatorul meseriilor de risc 25 de investigatori acreditați își vor începe în curând activitatea în birouri sau societăți de profil din Timișoara Ocrotitorii nevăzuți, pavăză în orice situații, oamenii care prin forța voinței, respectând legea, dar sfidând pericole și
Agenda2005-39-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284244_a_285573]
-
specialitate, mult mediatizatul Ion Talpeș, fostul șef al Serviciului de Informații Externe, și jurnaliști de investigații. Apartenența la asociația detectivilor particulari din țară, crede Bot, îi va conferi suficientă mobilitate pentru a stabili legături cu o seamă de colegi de breaslă din Europa, un aspect evident important în munca sa și un pas firesc în efortul de integrare europeană. Serviciul de detectivi particulari conceput de Vasile Bot prevede o echipă de colaboratori cu pregătire în domeniu, cel mai apropiat fiindu-i
Agenda2005-39-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284244_a_285573]
-
Pagină realizată deMARIUS HORESCU Din nișa unei clădiri, un trunchi de copac reînvie mitul faustian Pomul breslelor - o enigmă la colț de stradă, devenită punct de atracție turistică și unul din simbolurile Timișoarei Un butuc de copac cu ramurile tăiate, ciuntite. Un trunchi de lemn îmbrăcat în fier, despre care se spune că pe vremuri calfele călătoare
Agenda2005-31-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284023_a_285352]
-
Un trunchi de lemn îmbrăcat în fier, despre care se spune că pe vremuri calfele călătoare au bătut în el câte un cui pe care își încrustau inițialele, se pare un vechi obicei al meșterilor lăcătuși timișoreni. Bătrânul Pom al breslelor nu reprezintă pentru noi decât o curiozitate a orașului, fără să bănuim că simbolizează unul dintre cele mai cunoscute mituri medievale. Eram, acum câteva zile, în postura de ghid al unui confrate ceva mai tânăr și totodată timișorean de dată
Agenda2005-31-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284023_a_285352]
-
confrate ceva mai tânăr și totodată timișorean de dată mai recentă, aflat în căutarea notariatului X. Traseul era foarte simplu: „o ții drept înainte prin Piața Libertății, lași pe stânga Primăria Veche, treci și de Macul Roșu și după Pomul breslelor o faci din nou la stânga”. Pe chipul interlocutorului meu se distingea o ceață deasă. „Ce primărie veche, care mac roșu, despre ce pom vorbești? După ce i-am decriptat limbajul care cu siguranță îi părea unul ezoteric, deși pentru majoritatea timișorenilor
Agenda2005-31-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284023_a_285352]
-
au însemnat pentru aproape toate sentința la pedeapsa capitală: dispariția. Reperele orașului, unele devenite simboluri ale urbei, nu se predau însă cu una cu două. Unul dintre ele, transformat în obiectiv turistic neomis din nici o prezentare a Timișoarei, este Pomul breslelor, un butuc îmbrăcat în fier fixat în nișa unei clădiri de la colțul străzii Eminescu cu Griselini, cu o bandă așijderea metalică, pe care este înscris anul 1828. Legenda ucenicului Martin Mux Ce semnificație are, însă, acest trunchi de copac ce
Agenda2005-31-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284023_a_285352]
-
la Timișoara. Hanul calfelor călătoare Se impune, totuși, întrebarea: de ce un pom care are o legătură clară cu meșterii lăcătuși să fie ales drept emblema casei unui comerciant? Să fi fost această clădire, durată la 1752, hanul și eventual sediul breslei, așa cum se obișnuia? În decursul timpului, casa a avut, firesc, mai mulți proprietari și mai multe întrebuințări, la un moment dat un anume János Kocsonyai deschizând aici un restaurant. În perioada lucrărilor de amenajare, zugravii au descoperit pe pereți niște
Agenda2005-31-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284023_a_285352]
-
perioada lucrărilor de amenajare, zugravii au descoperit pe pereți niște picturi în ulei, chiar deasupra boltei de la intrare, înfățișându-l pe Christos cu coroana de spini. Drept urmare, s-a considerat ca neîndoios faptul ca aici să fi funcționat una din breslele orașului. Este adevărat că din riguroasele legi ale vechilor bresle reiese că meșterii erau educați întru respectarea preceptelor religioase, procesiunile - defilările, dacă vreți - având loc în ziua Preasfântului Trup și Sânge al Domnului. Aceste adevărate parade erau un lucru întru
Agenda2005-31-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284023_a_285352]
-
picturi în ulei, chiar deasupra boltei de la intrare, înfățișându-l pe Christos cu coroana de spini. Drept urmare, s-a considerat ca neîndoios faptul ca aici să fi funcționat una din breslele orașului. Este adevărat că din riguroasele legi ale vechilor bresle reiese că meșterii erau educați întru respectarea preceptelor religioase, procesiunile - defilările, dacă vreți - având loc în ziua Preasfântului Trup și Sânge al Domnului. Aceste adevărate parade erau un lucru întru totul deosebit. Toți cei care țineau de breasla respectivă, meșterul
Agenda2005-31-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284023_a_285352]
-
ale vechilor bresle reiese că meșterii erau educați întru respectarea preceptelor religioase, procesiunile - defilările, dacă vreți - având loc în ziua Preasfântului Trup și Sânge al Domnului. Aceste adevărate parade erau un lucru întru totul deosebit. Toți cei care țineau de breasla respectivă, meșterul - după mărturiile vechi, cu joben - ca și calfa, ba chiar și ucenicii, veneau cu drapele fluturânde, cei care lipseau fiind drastic amendați. Prezente erau și calfele călătoare, ce-și făceau drumeția obligatorie de trei-patru ani, în alte și
Agenda2005-31-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284023_a_285352]
-
alte și alte ținuturi, la meșteri mereu alții, pentru a-și însuși cât mai multe metode ale meseriei. Să fi fost Casa cu pom de fier un asemenea han, un loc de întâlnire, unde se țineau adunările, se păstra lada breslei și unde erau adăpostite calfele călătoare? Foarte posibil. În interiorul clădirii, pictorul bănățean Andreas Ferch executa, acum aproape 100 de ani, o pictură în care se vede baterea unui cui în pomul breslei. Calfele călătoare sunt „în formă”, beau bere, unul
Agenda2005-31-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284023_a_285352]
-
întâlnire, unde se țineau adunările, se păstra lada breslei și unde erau adăpostite calfele călătoare? Foarte posibil. În interiorul clădirii, pictorul bănățean Andreas Ferch executa, acum aproape 100 de ani, o pictură în care se vede baterea unui cui în pomul breslei. Calfele călătoare sunt „în formă”, beau bere, unul a căzut deja sub masă, iar cel ce pleacă bate cuiul în butucul de fier... Prin 1930-1940, la sindicatul meșteșugarilor din Timișoara se mai găseau emblemele profesiunilor sau ale breslelor mezelarilor, măcelarilor
Agenda2005-31-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284023_a_285352]
-
în pomul breslei. Calfele călătoare sunt „în formă”, beau bere, unul a căzut deja sub masă, iar cel ce pleacă bate cuiul în butucul de fier... Prin 1930-1940, la sindicatul meșteșugarilor din Timișoara se mai găseau emblemele profesiunilor sau ale breslelor mezelarilor, măcelarilor, tâmplarilor, fierarilor-rotari: un porc aurit, o rindea și un compas etc., puse într-o vitrină de sticlă, în funcție de care breaslă era vorba. Să fi fost butucul în fier o asemenea emblemă? Nu în înteriorul localului breslei, cum se
Agenda2005-31-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284023_a_285352]
-
în butucul de fier... Prin 1930-1940, la sindicatul meșteșugarilor din Timișoara se mai găseau emblemele profesiunilor sau ale breslelor mezelarilor, măcelarilor, tâmplarilor, fierarilor-rotari: un porc aurit, o rindea și un compas etc., puse într-o vitrină de sticlă, în funcție de care breaslă era vorba. Să fi fost butucul în fier o asemenea emblemă? Nu în înteriorul localului breslei, cum se obișnuia, ci așezat în colțul casei? Pe de altă parte, este sigur că, în anul 1852, un tapițer anunța existența unui magazin
Agenda2005-31-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284023_a_285352]
-
sau ale breslelor mezelarilor, măcelarilor, tâmplarilor, fierarilor-rotari: un porc aurit, o rindea și un compas etc., puse într-o vitrină de sticlă, în funcție de care breaslă era vorba. Să fi fost butucul în fier o asemenea emblemă? Nu în înteriorul localului breslei, cum se obișnuia, ci așezat în colțul casei? Pe de altă parte, este sigur că, în anul 1852, un tapițer anunța existența unui magazin de mobilă „Zum Stock im Eisen” - La Pomul în Fier -, iar proprietarul de mai târziu, dentistul
Agenda2005-31-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284023_a_285352]
-
-i pe goană. Se pare că vigilența organelor de ordine a scăzut mult în ultimele șapte decenii căci, până la urmă, lacătul a dispărut, fiind rupt din perete de către un răuvoitor, acum peste 20 de ani. Faptul a determinat protejarea Pomului breslelor, trunchiul pe care îl putem admira astăzi nefiind decât o copie a butucului de fier original, păstrat la Muzeul Banatului. Improprie, la urma urmei, denumirea „de fier” dată Pomului breslelor. S-a ajuns aici de-a lungul timpului, până ce întreaga
Agenda2005-31-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284023_a_285352]
-
acum peste 20 de ani. Faptul a determinat protejarea Pomului breslelor, trunchiul pe care îl putem admira astăzi nefiind decât o copie a butucului de fier original, păstrat la Muzeul Banatului. Improprie, la urma urmei, denumirea „de fier” dată Pomului breslelor. S-a ajuns aici de-a lungul timpului, până ce întreaga suprafață a fost acoperită de cuiele forjate manual și ale căror capete, în formă de blazon, aveau gravate inițialele unor nume. Cândva, tot acest înveliș metalic fusese acoperit cu un
Agenda2005-31-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284023_a_285352]
-
sunt doar niște „înțepături” adresate în derâdere Diavolului, cuiele înveșmântează trunchiul aidoma unei armuri. O cămășă de zale pentru cavalerul care, de 177 de ani, stă de pază nemișcat la colțul străzii Griselini, amintin- du-ne de vremi trecute, de breasla lăcătușilor și, poate, și de legenda meșterului Mux și a lui Faust. Case cu emblemă Identificarea adresei după numărul de casă nu este o practică tocmai nouă. Astfel de numere existau în Timișoara încă din secolul al XVIII-lea, „Casa
Agenda2005-31-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284023_a_285352]
-
scrisă, fie reprezentată printr-un simbol. Clădirile de locuit trebuiau însă să aibă o particularitate, intenționată sau nu, după care să fie recunoscute. O metodă era tăierea unei nișe în peretele exterior - de genul celei în care este fixat Pomul breslelor, dar de mai mari dimensiuni - pentru statuia sfântului protector. O alta era imprimarea, montarea etc. a unei embleme, unui simbol al clădirii. Timișoara mai păstrează trei astfel de case, una dintre ele fiind cea care face subiectul paginii de față
Agenda2005-31-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284023_a_285352]
-
alb/negru, din granit și marmură, străjuie din această săptămână liniștea cochetului scuar Piața Plevnei (din apropierea Pieței Maria și a Parcului Alpinet). Dezvelită în această săptămână, sculptura este creația artistei profesioniste Linda Saskia Menczel, o prezență cu totul deosebită în breasla plasticienilor timișoreni. Operele ei poartă amprenta unei libertăți explozive, nezăgăzuite, o franchețe și-o exuberanță pe care artista însăși, eroină a unei biografii personale demnă de-un scenariu hollywoodian, le poartă ca pe un blazon aristocratic. Intitulată „Lecția despre cub
Agenda2005-32-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284034_a_285363]
-
cunoscutele podgorii și una dintre cele mai moderne amenajări de vinificație din țară, Olimpul licorii zeilor care au binecuvântat acest meleag. Aproape cât îl cuprinzi cu privirea, el pare aidoma unui uriaș pahar zămislit de decenii pentru iluștrii pricepuți ai breslei vinului, o amenajare despre care, cei care au văzut-o chiar și numai o singură dată, spun că e aproape un oraș în sine. Aici auzi parcă clipocitul mirific din cupele regale... E simplu să duci un pahar cu vin
Agenda2005-32-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284054_a_285383]
-
Melo” remarcându-se atât pentru amprenta de originalitate, diversitatea de modele în concordanță cu tendințele modei, dar și pentru prețurile accesibile. De câteva zile, cele două magazine „Meli Melo” din Timișoara, situate pe str. Proclamația de la Timișoara nr. 3 (Pomul Breslelor), respectiv Piața Victoriei nr. 2, au pus în vânzare noua colecție de toamnă-iarnă 2005-2006. Aceasta cuprinde bijuterii confecționate din lemn, piele, metal, sticlă colorată și pietre semiprețioase; standurile sunt amenajate pe culori; roșu, verde, albastru, roz, mov, maro, negru. Se
Agenda2005-36-05-comert servicii () [Corola-journal/Journalistic/284144_a_285473]
-
coliere, brățări, cercei, mărgele, inele, broșe, dar și accesorii de păr, la prețuri cuprinse între 19,99 și 69,99 de lei. Din 1 septembrie, programul de funcționare al magazinelor este: luni-sâmbătă, orele 9-21, iar duminica, între 11-18 - la Pomul Breslelor - și 11-21 - la unitatea din centru. M. D. M. Produse IT l Depozit de calculatoare De curând, pe str. Gheorghe Lazăr nr. 30-32, și-a început activitatea un nou depozit de calculatoare „Romsoft” București, cel de-al doilea din Timișoara
Agenda2005-36-05-comert servicii () [Corola-journal/Journalistic/284144_a_285473]
-
Justiției din Lugoj (clădirea în care își au sediul Judecătoria și Parchetul)“. (Agenda din 9 septembrie 2000). „A plecat... La vârsta de 62 de ani a încetat din viață prozatorul și poetul Ion Dumitru Teodorescu, scriitor apreciat de colegii de breaslă, critici literari și cititori... A fost redactor la revista «Orizont» din Timișoara, iar în anii din urmă, bibliotecar la B. J. T.“. (Agenda din 9 septembrie 2000).
Agenda2005-36-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284145_a_285474]
-
și saxofon”. Organizare „Și rostul nostru de a trăi ca gazetă, și va fi și în viitor, ca să afirmăm tot mai sus și tot mai tare, că atâta timp cât țărănimea nu va lua parte la conducerea țării ca forță organizată, ca breaslă puternică și închegată, starea economică a ei nu va înflori, cumpăna dreaptă între valoarea producției agricole și industriale nu se va mai face. Plugărimea ca breaslă va trebui să-și aibă numai reprezentanți aleși din sânul ei, acolo unde se
Agenda2005-43-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284340_a_285669]