4,934 matches
-
slujbă cam aghesmuit. În părul doamnei, o rază rătăcită aduce toamna. Cu clopoțelul cumpărat de la talcioc i-a sunat ceasul. Dacă diavolii ar migra toamna în sud, ce iarnă de rai! Cocorul a prins din zori până în noapte doar umbra broaștei. Toamna se scrie cu fiecare frunză furată de vânt. Doar rândunelul cu o aripă frântă va vedea iarna. Vântul desprinde ultimele petice din vesta toamnei. Vrăbiile prind pe sârma de telegraf știrile verii. Moș Crăciun coase un nou petic la
PANSEURI ÎN 17 SILABE (II) de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366545_a_367874]
-
alături de regretatul Nae DIMA, din postura de șef la Abatorul Șendreni, ȚOLEA, PĂUNESCU, MILITARU, STRAT, ADAM, DINU - Filipo sau Dinoacă fiind nu numai cel mai elegant personaj din gașcă, ci și autorul unor fotografii de excepție, secondat de TROFIN, zis Broască, BUCULEI, ȘERBĂNESCU, NEAGU-căruia i-a promis xeroxuri după ''Viața Nouă'' anilor '64-'65 în care a fost catalogat drept Pele al Galațiului, BABONEA, MARTA, imperialul craiovean Jean GEORGESCU, având pe portarul MIEREANU pe post de locotenent, COMAN, TĂNASE, CRISTEA, adică
MEMORIALUL ION ZAHARIA-EDITIA A IV-A de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 962 din 19 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366602_a_367931]
-
mai accesibil, mai ales că nu risca nimic, poate doar o noapte de amor nebunesc și atât. Știa ea cum să scoată totul de la un bărbat când se afla cu el în pat. Cum spune proverbul: „baltă să fie, că broaște se găsesc”. Aceasta, în definitiv, nu conta. Era o experiență nouă, cu un nou partener. Parcă mai ținuse cont pe câți i-a avut ca parteneri să-i „încălzească” patul și au contribuit la șifonat cearșafurile? Acum era mai neplăcut
BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365466_a_366795]
-
sa revin la întrebări...serioase. Ați prins fâțe ? Dar baboi ? FS: Am prins prin mâlul apei nisiparnițe, care ne înțepau la degete. Am prins baboi cu mâna pe la răgălii, unde se întâmpla să ne cadă în mână și câte o broască, sau mai rău un șarpe de apă... Și-atunci ne speriam. Dar pescuiam și cu plasa, în special la confluența râurilor. Nisiparnițele mici le frigeam cu untură și întingeam pâinea în tigaie și mâncam. - Interesant, așa făceam si noi - dar
PE VALEA OLTEŢULUI de ALEXANDRU CETĂŢEANU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365576_a_366905]
-
Acasă > Versuri > Minipoeme > Haiku > POEME HAIKU Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 713 din 13 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului cu urechi bulbucate gata să sară broască lu Basho * faur însorit egreta pe elicea eoliană * pământurile pârloaga dar statul împarte recompense din volumul Poeme cu ochii înguști, capitolul NAȘTEREA Referință Bibliografica: poeme haiku / Ion Untaru : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 713, Anul ÎI, 13 decembrie 2012
POEME HAIKU de ION UNTARU în ediţia nr. 713 din 13 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365737_a_367066]
-
Avea de gând la întoarcere să treacă și pe la bostana de deasupra lacului. De fapt acum a rămas doar urmă de lac. Mai apăreau în albia lui câteva locuri cu mocirlă, unde mai orăcăia din când, în când, câte o broască răgușită. Restul broaștelor stăteau ascunse prin rogozul crescut pe lângă maluri, să se ferească de căldura verii. Ajuns la bostană, se întristă de situația jalnică găsită. Vrejurile curpenilor se răsucise din cauza uscăciunii, iar pepenii nu au mai apucat să se dezvolte
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
la întoarcere să treacă și pe la bostana de deasupra lacului. De fapt acum a rămas doar urmă de lac. Mai apăreau în albia lui câteva locuri cu mocirlă, unde mai orăcăia din când, în când, câte o broască răgușită. Restul broaștelor stăteau ascunse prin rogozul crescut pe lângă maluri, să se ferească de căldura verii. Ajuns la bostană, se întristă de situația jalnică găsită. Vrejurile curpenilor se răsucise din cauza uscăciunii, iar pepenii nu au mai apucat să se dezvolte. Parcă erau niște
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
1724 din 20 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Duminică, 20 Septembrie 2015 „În curând va fi sfârșitul lumii!” Iar se-aud în cor prevestitorii, Teamă pentru tot ce spun nu mi-i! Cât de bizar e croncănitul ciorii Și-orăcăitul broaștelor pe lac! Curândurile-acestea câte-au fost Când eram mai tânăr și burlac, Le-am știut pe toate pe de rost... Oricâtă mi-ar fi lacrima de grea, Eu plâng în voie, nu când alții vor, Îmi spun în pace rugăciunea
PREVESTITORII... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1724 din 20 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366177_a_367506]
-
Scrieri > STEAUA ALBASTRĂ - PENTRU COPII Autor: Viorel Darie Publicat în: Ediția nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Steaua Albastră Seara, târziu, când păsările jucăușe ațipeau în culcușul lor, când greierii începeau să țârâie de zor și când broaștele din pârâu se întreceau în a scoate fel și fel de sunete - și mai ales Oak-Oak! Oak-Oak! - o fetiță frumoasă, Corina, ieșea în fața casei de la țară a bunicilor ei și se uita cu nostalgie spre bolta cerului, admirând fascinanta cupolă
PENTRU COPII de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361640_a_362969]
-
Dracu-n farfurie, Cântecul sapelor, Furtună, Prima zi de școală, Curcanul, Gâștele, Stafiile, Îngerii în vis ... m-am ospătat cu atâtea frânturi de peisaj din micul sat Ușurei, așezat pe malul râului Beica, unde Titina alături de ceilalți copii, ascultau cântecul broaștelor, târâitul greierilor și țânțărimii; unde spuneau povești și se jucau de uitau de păscutul vacilor ce le aveau în grija, uitau și de foame și de sete. M-am ospătat din toate povestirile că și atunci când în ziua de Sf.
VIAŢA CA O PUNTE DE TITINA NICA-ŢENE de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361672_a_363001]
-
nici măcar nu te acomodasei cu mediul în care abia sosisei. Totul a costat 10 dolari, dar a meritat, inclusiv frisonul straniu al alienării, la care participasei totuși conștient. Caracatițe mari și cu aripi deschise cât ale unui avion american „invizibil”, broaște țestoase, pești mari și lunguieți cu botul ca lama de la drujbă, rechini albi, rechinul balenă(!), rechinul sabie, rechinul argintiu și cel mai ciudat rechin al adâncurilor, de care n-auzisem și nici nu credeam că există o asemenea ciudățenie: rechinul-topor
MONTEREY, MON AMOUR! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351790_a_353119]
-
iarba prăfuită cu suspine O gărgăriță s-a înecat cu un oftat rătăcit printre flori și a murit știu că am dormit cu ea toată vara afară și m-am rugat așa fără vorbe să-mi dea jucăria inapoi o broască și o lăcustă stăteau de priveghi iar un greiere l-am omorât eu căutându-i chitara sub aripi iar fluturii fluturii erau straiele mele (au rămas și acum) Mami a mea pleca mereu să văruiască case aș fi prins-o
PRIMELE NOTE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351956_a_353285]
-
iei de la locul ei barda. Revin însă la prima ediție a ,,Zileleor Marin Sorescu'' și amintesc faptul că ele au fost organizate tot în vremuri de sărăcie. Se ține asta, adică sărăcia, de noi mai ceva decât râia de pielea broaștei, în condițiile în care avem în Apuseni tot atâta aur încât țăranii români și-ar putea potcovi până și caii cu potcoave din prețiosul metal. E, în conțiile acelea, nu tocmai prielnice, la prima ediție, a venit la Craiova Eugen
DESPRE PROSTIE ŞI SĂRĂCIE CA FORMĂ MANIFESTĂ, ARTICOL DE NICOLAE BĂLAŞA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351990_a_353319]
-
o stare dezolantă, de îngrădire a libertății, de nesiguranță. Plec cu gândul în trecut, spre anii copilăriei mele, cam prin perioada imediat următoare celui de al doilea război mondial, când încă nu-și înțepenise rădăcinile regimul comunist. Când cheia din broasca de la ușa casei ruginise pe motiv de nefolosință. Sau poate că cheie la casă nici nu exista. Dar câmpul? Cum să încui câmpul? Doamne, și ce plin era de roade fel de fel! Cât respect aveam pentru ce era al
GRATIILE DE LA FERESTRE de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1024 din 20 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352484_a_353813]
-
vârsta mea, până pe la zece ani, am plecat la lac, hotărâți să ne scăldăm și să prindem pește. Cum la undițele noastre nu venea niciun pește, am început noi să-l prindem cu mânuțele. Aceștia erau de fapt mormoloci de broască, pui cărora nu le dăduseră încă piciorușele. Cu un asemenea trofeu m-am prezentat mândru în fața mamei și a bunicii, care locuia cu noi. De fapt noi locuiam în casa ei, lăsată moștenire tatălui meu, pentru că o îngrijea. Când au
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350572_a_351901]
-
am în mână, cele două femei au început să râdă cu poftă și mi-au spus că o să mi-i prăjească mie la masa de prânz, ca să-i mănânc. Bunica Floarea, mama tatei, mi-a explicat că sunt pui de broască, nu pești. Dezamăgit, i-am aruncat în mijlocul curții, pradă curcilor, care s-au repezit imediat asupra “peștilor” mei, văzând că se mișcă. Mai ales, curcanul Samson, fudul nevoie mare, cu coada și aripile înfoiate, s-a repezit la mogâldețele ce
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350572_a_351901]
-
ieși din cotul apei pe-un picior de plai. Mâna de stele din inima pădurii nu-i un cap de pod. Am în batistă un taraf de trei greieri - când cântă eu tac. Vârful muntelui scrie autografe pe fața lunii. Broască sub piatră - fântână cu cumpănă la drum doar umbra. Frunze veștede în țepii ariciului - idile târzii. Nuntă de molii - o cravată de lână covor spre altar. Păstrăv sub stâncă - ne privim ca doi amici arunc undița. Farul pâlpâie ademenind fluturii
HAIKU DE GHEORGHE VICOL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 673 din 03 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351247_a_352576]
-
2012. În vremuri revolute, aduse în contemporaneitatea sa de Ioan Budai Deleanu, pe accente eroi-comice, dar îndeajuns de pilduitoare pentru cei de azi, se vede lupta pentru putere și controlul țigănimii „slobozite”, istorisite în chip de „batracomeomahie”, de război al broaștelor cu șobolanii (parcă). Confruntările pentru putere din zilele noastre sunt și ele asociate cu lucrări ori cu situații ale regnului necuvântător. Mulți dintre români își povățuiesc pruncii să nu facă la viața lor politica, avertizându-i ca aceasta ar fi
PLOŞNIŢA PUTERII LA ROMÂNI de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 574 din 27 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351389_a_352718]
-
care o numesc singurătatea deghizată ce ascunde o sociabilitate fie frustrată, fie inconfortabilă, iar monologul cheamă mereu o replică: "Cât despre copilărie; eu intru în ea în fiecare noapte./ Dar când mi se zdrelesc genunchii de bolovanii înfășurați/ cu mătasea broaștei din lacul unde mama punea vara/ cânepa la topit, simt în gură câlți după melițat și strig: "Viitorul meu merită să se preteze la toate umilințele/ pentru a fi liber". Rememorarea locurilor natale îmi amintește de Marin Sorescu, (Lăutarii din
GHEORGHE IZBĂŞESCU-CÂNTECE DE MÂNTUIRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351454_a_352783]
-
tarziu: “Nu mai sunt demult al acestei lumi, sunt departe de mine însumi, desprins de propriul meu trup mă aflu printre lucrurile esențiale” sau adorator al creației divine, formulează: “Nudurile din artă plastică nu sunt atât de frumoase ca niște broaște râioase”. dar și: ” Tot ceea ce încerc să fac este să împing granițele artei tot mai adânc în necunoscut” În bogată să bibliotecă în opere filozofice și ezoterice se găseau autori că : Platon, Aristotel, Maria Blavatschi etc, la care se adaugă
CONSTANTIN BRANCUŞI – INIŢIAT ŞI SCULPTOR AL GÂNDULUI ŞI SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351425_a_352754]
-
Că Fiu al luminii înzestrat cu ceea ce azi am numi puteri paranormale (de la intuiție la clarviziune) el a încercat să redea lumină interioară, duhul și nu părțile fizice cu detaliile cunoscute - ale fiecărei reprezentări -lucru, obiect ori vietate - fie pasăre, broască țestoasă, coloana ori masa, ființa umană. Printre cei care l-au cunoscut îndeaproape amintesc pe Profesorul universitar al catedrei de anatomie Facultatea de Medicină București-doctorul Gerota ( a cărui prietenie și colaborare a sa cu Brâncuși s-a dovedit a fi
CONSTANTIN BRANCUŞI – INIŢIAT ŞI SCULPTOR AL GÂNDULUI ŞI SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351425_a_352754]
-
că ... pomii de Crăciun erau odinioară împodobiți cu spumă de săpun ? 78. Știați că ... măcăitul unei rațe nu produce ecou și nimeni nu știe de ce ? 79. Știați că ... caii comunică între ei folosind peste 100 de sunete ? 80. Știați că ... broasca țestoasă din specia Testudo Radiata trăiește peste 200 ani ? 81. Știați că ... celulele moarte ale pielii constituie aproape 60% din praful pe care îl ștergem de pe mobile ? 82. Știați că ... un studiu asupra a 200 000 struți timp de mai
ŞTIAŢI CĂ...? de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 707 din 07 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351675_a_353004]
-
bunicului Senzor încrustat Canină N-au încă nume- A trecut câți ani Stăpâne câinos !? Rocă Clipa curăță Umed pasul sclipirii Piatra ponce Presimțire Bunica mea Cu cerul aspră povară... S-a trezit tataie ! Caier Din copilărie În furca înfuiorată Mătasea broaștei Referință Bibliografică: copilării / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 399, Anul II, 03 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
COPILĂRII de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 399 din 03 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346574_a_347903]
-
care o numesc singurătatea deghizată ce ascunde o sociabilitate fie frustrată, fie inconfortabilă, iar monologul cheamă mereu o replică: "Cât despre copilărie; eu intru în ea în fiecare noapte./ Dar când mi se zdrelesc genunchii de bolovanii înfășurați/ cu mătasea broaștei din lacul unde mama punea vara/ cânepa la topit, simt în gură câlți după melițat și strig: "Viitorul meu merită să se preteze la toate umilințele/ pentru a fi liber". Rememorarea locurilor natale îmi amintește de Marin Sorescu, (Lăutarii din
GHEORGHE IZBĂŞESCU-CÂNTECE DE MÂNTUIRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346664_a_347993]
-
de venin. Mângâietoare acoladele vinului cuprind moartea între împărtășanie și spălarea oaselor. *** Rafinăriile cerii În codrul unde vântul dinspre Anatolia zvârle filele Bibliei *** Cârtițele fac lecturi clandestine printre ereticii pădurii de mesteceni. Ceața cade ca o grenadă lacrimogenă Peste revendicările broaștelor. *** Octombrie halucinantă rotire de fluturi galbeni, prevestitorii unei blânde ciume în culorile micilor flamânzi. *** La revedere Bună seara Somn ușor spune șoarecele reverențios retrăgându-se din fața tomurilor de jurisprudență în apartamentele sale regale *** Statuile neîntâmplatelor fapte își aruncă din viitor
CARTEA CU PRIETENI XXX- CONSTANTIN FIERARU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351149_a_352478]