1,242 matches
-
intelectuali din cartea cu același titlu. Nu-i bai... doar sunt anecdote culese din biografii celebre. Ceea ce face Johnson nu e altceva decât să aducă în discuție anumite lucruri necunoscute publicului larg, sau chiar trecute cu vederea: temperamentul lui Marx, bubele aceluiași domn, alcoolismul lui Hemingway, sexualitatea ciudată (mai poți spune așa ceva?) a lui Rousseau... O muncă (nici măcar nu-i muncă) de rădașcă împuțită scormonitoare prin rahat. Așa cum știm cu toții, instituția biografiei serioase nu există în această țară, drept care credităm cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
deltă. Eu tot mai sper însă. Vorbește cu doctorul tău, tatăl lui Bogdan, parcă, zi-i să te mai scutească de torturile astea medievale. Inchiziția nu poate scoate nimic de la unul ca tine oricât s-ar strădui. Zi-le că buba ta e celestă, metaforică, deictică. Zi-le că ea nu se extirpă cu bisturiul lor steril. De fapt nici nu trebuia să te duci la doctor, poate îți crește vreo aripă și proștii ți-o taie. Hai cu noi în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
obicei ingenioase, poemele de tipul acesta nu devin cu adevărat interesante decât atunci când autorul se apropie de teme de predilecție cum ar fi denunțul vehement al contrafacerii literare, în texte precum azi am încurajat prostia sau în a fost o bubă oarecare, laudatio adresat proiectului eșuat, ciornei stinghere, poemului ratat în genere: „noaptea aud uneori tăcerea miilor de/fetuși ascunși în viitorul hârtiei ă... ț ei duc mai departe vina de-a fi gângurit/altfel decât poporul/de-a fi încercat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
arunc textul ăsta ghemotoc într-un vortex și că îl citiți chiar acum sau cel târziu mâine. Sunt în Palatul Festivalului, în sala calculatoarelor pentru presă, renovată în acest an. Are niște scaune albastre de plastic transparent, care îți fac buba la picior când te lovești de ele. Am citit cronicile la filmul lui Cristian Mungiu, 4 luni, 3 săptămâni și 2 zile. Mai mult decât elogioase. Cum e filmul? Neașteptat. Cristi Mungiu l-a înconjurat într-un mister etanș până la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
kaqchike-mam) Guineea (Guineea Franceză) Africa Conakry franceză; peul (fula, pular), kissi, kpelle (guerzé), maninka (malinké), susu, toma Guineea-Bissau (Guineea Portugheză) Africa Bissau portugheză; criulo (creola din Guineea Bissau cu baza portugheză) Guineea Ecuatoriala (Guineea Spaniolă) Africa Malabo spaniolă, franceza, portugheză; fang, bube, igbo, pidgin cu baza engleză, annobonese (criulo cu baza portugheză) Guyana America de Sud Georgetown engleză; creolese (creola guyaneza cu baza engleză); portugheză, spaniolă, akawaio, macushi, waiwai, arawak, patamona, warrau, carib, wapishana, arekuna Guyana Franceză America de Sud Cayenne franceză; creola guyaneza (cu baza
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
subiect tabu pentru autorități, dar bogat exprimat de deținuți. Organele sexuale și activitățile sexuale ocupă un loc distinct în argoul penitenciar, datorită multitudinii semantice și coloraturii expresive. De exemplu, sexul femeii e numit: scoică, bijboc, ghioc, mingeac, tarabă, zgaibă, muscă, bubă, blană, fîntînă, jos, găoace, fofoloancă, locul sfînt, fagure, prapure, crin, omidă, tîrtiță, pițipoancă, crăpătură, păsărică, miorița, lingurică, buză, strîmtoare, moluscă etc. Poate că unii din acești termeni au fost scoși din uz în ultima vreme, dar mai mult ca sigur
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
călare, a cînta la drîmbă, zbenguit, remaiat, descîntec, răsturnat, a face plinul, a cădea la așternut, la drum de seară, a lua-o, darac, frecuș Scoabă = cuțit, pumnal. Similar: șuriu Scoică = sexul femeii. Similar: bijboc, ghioc, mingeac, tarabă, zgaibă, muscă, bubă, blană, fîntînă, jos, găoace, fofoloancă, locul sfînt, fagure, prapure, crin, omidă, tîrtiță, pițipoancă, crăpătură, păsărică, miorița, lingurică, buză, strîmtoare, moluscă Sifon = denunțător. Similar: ciripeală, cloncănit, păcură, smoală, trîmbiță, a bate din buze, jet, a vărsa gușa, a măcăni, a vomita
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
cele constatate la populația liberă. Bolile dermatologice, digestive, cardio-vasculare, pulmonare, dentare, psihice, sexuale căpătate în libertate se agravează în închisoare. Studiul dr. D. Gonin 212 atribuie această "derivă sanitară" mediului carceral: "Toate simțurile se atrofiază. Stomacul face ulcer, pielea face bube, dinții cad, urechile se înfundă. Are loc o decădere a funcțiilor vitale ale corpului. Schimbările hormonale sînt însoțite adesea de hipertensiune, stres, angoasă. Psihiatrii sînt de acord că detenția este un factor structurant al bolilor psihice: psihoze, depresii, angoase, tulburări
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
spună ceva. Și când vorbește trebuie să simți că era cazul să vorbească. Trei. Să fie bună la pat. Dacă-i frumoasă și nu știe ce să facă-n pat, e degeaba. Patru. Să nu fie geloasă. Aici e o bubă mare de tot. O femeie geloasă e un monstru mascat în zână. Hai că știi singur, ce-mi bat eu gura? Cinci. Să-i placă de mama ta. (Aici fac o față lungă.) Ha ha, ce moacă ai făcut. Atenție
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
deschis și el a pătruns în încăpere. S-a apropiat și mi-a spus: Ce ai? Mă doare piciorul, am îngăimat, ațipit. M-a dezvelit și m-a pipăit ușor. Vezi dacă spui urături când nu trebuie, ai făcut o bubă. Colindele se cântă numai de Crăciun. Să ții minte... Te dau cu puțin spirt și-o să-ți treacă. Mă simțeam sfârșit: cine m-a pus să mă gândesc la sărbătoarea de Crăciun și la urătura pentru bunicul? Tata a ieșit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
botul umed. Sub blană, pielea îi tremura nestăpânit, inima îi zvâcnea în ritm sacadat. Să-l crești, tu, mare a adăugat tata. Să-i dai de mâncare morcovi și să te joci frumos cu el. Am uitat de picior, de bubă. Nu mai simțeam nimic rău în mine. Cele două zile pe care le-am petrecut în casă, până mi-a trecut furunculul, mi s-au părut mai ușoare, deși n-am uitat nici o clipă dealul înverzit din inima câmpiei de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
Streptopelia turtur),ciocănitoarea pestriță (Dendrocopus minor), guguștiucul (Streptopelia decaoto),pițigoiul(Parus candatus),stăncuța(Corvus monedula), nelipsitele ciori (Corvus carone) ș.a. De asemenea, mai apar și unele păsări răpitoare ca: uliul găinilor (Accipiter gentilis),huhurezul (Strix alupo),cucuveaua (Athene noctua), bufnița (Bubo -bubo). Reptilele sunt reprezentate prin puține specii: șarpele de pădure (Columber longissimus), gușterul (Lacerta viridis), șopârla (Lacerta agilis), iar dintre amfibii se remarcă broasca comună(Rana temporaria),broasca râioasă (Bufo-bufo), brotacul (Hyla asborea). În schimb, lumea nevertebratelor și îndeosebi a
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
îndepărta demonii nopții. În dimineața de Crăciun e bine să ne spălăm pe față cu apă curgătoare, luată anume dintr-o vale, în care punem și o monedă de argint, pentru ca tot anul să fim curați ca argintul, feriți de bube și beteșuguri, care vor merge pe... vale, în jos. Femeia care face colacii pentru Crăciun, se duce în grădină cu mâinile pline de aluat și zice către fiecare pom așa: “Măr (păr, prun etc.), astfel de rodnic să fii cum
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
sunt bine pregătite. La fel și “apa neîncepută”, cu forță magică, precum și o grămadă de obiecte folosite: cuțit, ac, cui, nuia de alun, un fir de la mătură, usturoi, cruce, tămâie, agheazmă și câte altele ascunse în poală. Descântec “de toate bubele” Cum se spală Malurile de tină, Pietrele de rugină, Așa să se spele (cutare) De orice boală o avea Și de ele s-o spăla. Cum se răspândesc Fetele de la horă Și babele de la biserică A șa să se răspândească
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
se spală Malurile de tină, Pietrele de rugină, Așa să se spele (cutare) De orice boală o avea Și de ele s-o spăla. Cum se răspândesc Fetele de la horă Și babele de la biserică A șa să se răspândească Toate bubele... Ieși și piei! În vechea carte “Medicina babelor” (Adunare de descântece, rețete de doftorii și vrăjitorii băbești), publicată în 1890 de Dimitrie P: Lupașcu, aflăm o mulțime de descâmtece și “rețete”, care circulau în veacul lui Cuza și Creangă. Iată
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
ca din senin, groznice dureri de cap. Se rumenește la față și are călduri, făcând temperatură. - Încep să-i țiuie urechile, e apucat de vărsături, îi curge sânge din nas. - Își pierde pofta de mâncare și slăbește. Se umple de bube. Cât privește animalele (caii, vitele, mieii deochiați), încep să tremure, tânjesc, își pierd vigoarea și se prăpădesc. Plantele și florile deochiate se usucă. La fel și pomii deochiați . Până și lucrurile neînsuflețite sunt cuprinse de această magie. O moară a
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
lor situația de enunțare. Acum cîteva zile, după-amiaza tîrziu, camera de agricultură din Beauvais primește un apel telefonic. La capătul firului, vocea unui copil care pare foarte speriat. Printre sughițuri de plîns, el exprimă cu cuvintele sale gravitatea situației: "Mama buba, mama doarme sus...". Este ora 18.30 [...] Le Courrier picard, 7 decembrie 1993 Enunțiatorul faptului divers este un jurnalist al cărui "eu" nu apare, așa cum se și obișnuiește în acest tip de articol; coenunțiatorul este cititorul ziarului Courrier picard; momentul
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
așa cum se și obișnuiește în acest tip de articol; coenunțiatorul este cititorul ziarului Courrier picard; momentul enunțării este definit de data de apariție a ziarului. Or, în interiorul acestei situații de enunțare 1, este menționată o situație de enunțare 2: "Mama buba, mama doarme sus...": - enunțiatorul este "un copil care pare foarte speriat"; - co-enunțiatorul este "camera de agricultură din Beauvais"; - momentul "acum cîteva zile" este reperat în raport cu enunțarea 1; - locul unde se găsește enunțiatorul 2, copilul, servește ca reper deicticului spațial "sus
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
speriat"; - co-enunțiatorul este "camera de agricultură din Beauvais"; - momentul "acum cîteva zile" este reperat în raport cu enunțarea 1; - locul unde se găsește enunțiatorul 2, copilul, servește ca reper deicticului spațial "sus". Jurnalistul, enunțiatorul 1, nu se dă drept responsabil pentru "Mama buba, mama doarme la etaj..."; în schimb, el este responsabil pentru enunțarea 1, care afirmă că a existat o enunțare 2. Cu acest tip de fenomen, intrăm în problematica polifoniei. Lingvistul rus M. Bahtin a fost primul care a introdus noțiunea
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
pentru a analiza enunțurile în care mai multe "voci" se fac auzite în mod simultan. Este ceea ce se întîmplă în exemplul nostru pentru că în articol se aude în același timp "vocea" jurnalistului și cea a copilului; cînd cititorul citește "Mama buba", el citește simultan un enunț jurnalistic (discursul care citează) și vorbele unui copil speriat (discursul citat). 2. Modalizarea în discurs secund Discursul raportat constituie o enunțare despre o altă enunțare; se creează astfel o legătură între cele două evenimente enunțiative
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
ci el pretinde că restituie cuvintele citate. Acest tip de discurs se caracterizează prin faptul că se face o diferență clară între cele două situații de enunțare, cea a discursului care citează și cea a discursului citat. În exemplul "Mama buba, mama doarme sus" există astfel două sisteme de reperaje distincte pentru ambreiori: prezentul de la "mama doarme" se referă la momentul în care copilul telefonează (situația 2) și nu la momentul în care citim acest fapt divers (situația 1). Dat fiind
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
îi revine sarcina de a explicita referința ambreiorilor din discursul pe care îl citează. Cum însă explicitarea este lăsată la discreția discursului care citează, precizia lor poate varia foarte mult de la un text la altul. De exemplu, enunțiatorul lui "Mama buba, mama doarme la etaj..." este explicitat prin "un copil care pare foarte speriat", iar momentul enunțării este precizat cu ajutorul lui "acum cîteva zile" și "ora 18.30". Cît despre acel "eu" implicit al copilului, acesta a fost convertit într-o
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
de text dominat de către enunțiatorul discursului care citează și care dispune de mijloace multiple pentru a-i da o interpretare personală. În faptul divers evocat mai sus, constatăm că citarea în discursul direct este prezentă și în titlu: Saint-Aubin-en-Bray: "Mama buba", plînge Sylvain la capătul firului. În acest exemplu, citatul a fost scurtat: nu a mai rămas decît prima parte ("Mama buba"). În plus, în locul unei formule introductive complexe ("printre sughițuri de plîns, el exprimă cu cuvintele sale gravitatea situației") nu
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
În faptul divers evocat mai sus, constatăm că citarea în discursul direct este prezentă și în titlu: Saint-Aubin-en-Bray: "Mama buba", plînge Sylvain la capătul firului. În acest exemplu, citatul a fost scurtat: nu a mai rămas decît prima parte ("Mama buba"). În plus, în locul unei formule introductive complexe ("printre sughițuri de plîns, el exprimă cu cuvintele sale gravitatea situației") nu avem decît un verb într-o incidentă ("plînge"). Nu putem spune însă că citatul din titlu este mai puțin fidel decît
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
sau fragmente de enunțuri celebre. Este chiar un adevărat tic în titlurile articolelor din anumite ziare: un articol consacrat magazinelor Crazy George, care vînd pe credit persoanelor sărace (Nouvel Observateur, nr. 1 672, 1996) își grefează titlul: "Alo, mai puțin buba"49 pe cel al unui cîntec "Alo, mama, buba"50. În legătură cu articolul despre un meci de baschet "Et Carter disjoncta...", acesta face aluzie la formulele de creare a lumii din Biblie ("Și Dumnezeu spuse...", "Și Dumnezeu numi lumina zi..." etc.
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]