1,329 matches
-
de vreo patruzeci de ani, cu mîini lente, Îndemînatice, Îi făcu semn lui Jim să se apropie și Îi Întinse blidul cu rămășițe. În timp ce-și fumau țigările, japonezii Își zîmbeau unul altuia, urmărindu-l pe Jim cum devorează bucățelele de orez gras. Era prima mîncare caldă, de cînd părăsise spitalul, iar fierbințeala și gustul de grăsime Îi Înțepau gingiile. Ochii i se umplură de lacrimi. Japonezul căruia i se făcuse milă de Jim, dîndu-și seama că băiatul murea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
dificil. După ce adună cîteva bețe și fîșii de rogojini, Jim cercetă cărările din jurul Blocului E, căutînd fragmente de cocs Înfipte În drumurile de zgură. Chiar și zgura dădea o căldură surprinzătoare. După ce aprinse soba, Jim suflă peste flăcările leneșe. Puse bucățelele de cocs În gura tubului de aeraj unde, după cum Îi explicase doctorul Ransome, aerul se mișca mai repede. De Îndată ce apa de băut Începu să fiarbă, turnă puțin lichid cenușiu În gamela pe care o duse sus și o lăsă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
În două de mitralierele avioanelor de luptă Lightning care se ridicaseră pe neașteptate de pe Întinderile pustii. Cum se legăna pe cărucior, Jim Îl vedea pe soldatul Kimura uitîndu-se neliniștit spre orizontul de la răsărit de unde apăreau avioanele americane neînfricate ca niște bucățele din soare. Chiar și În lumina caldă de august, fața lui Kimura avea consistența ștearsă a cearei reci. Acesta Își linse degetele și Își șterse obrajii cu salivă, nervos că părăsea lumea sigură a lagărului Lunghua. În fața lui, grupul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
vapori Înghețați dislocați de pe aripile unui avion american aflat la vreo șase kilometri deasupra rîului Yangtze. Luminate de soare, cristalele cădeau pe terenul de fotbal, ca o ploaie de decorațiuni de Crăciun. Jim se ridică și atinse grăunțele de gheață, bucățele de aur alb răspîndite În iarbă. LÎngă el, trupul domnului Maxted era Înveșmîntat În lumină, fața lui cenușie fiind brăzdată de curcubee În miniatură. Dar, În cîteva secunde, grindina se topi pe pămînt. Jim așteptă să audă avionul, sperînd că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
amenințînd Întreaga lume de canale tăcute. Din fericire, furia lui Price se potoli repede. După ce reveniră la drumul spre Shanghai, locotenentul Îndreptă camionul spre trupul unui curier japonez, zăcînd lîngă motocicleta lui. Capul bărbatului mort explodase Într-un jet de bucățele sîngerii și țesut de creier, care Împroșcaseră pomii de pe marginea șoselei. Această realizare militară Îl aduse pe Price Într-o stare de spirit bună, care, spera Jim, va ține suficient de mult timp ca el să ajungă la Shanghai și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
odăi, el întorsese capul spre ea, apoi o urmărise tot timpul și se așezase imediat pe vechea ei mănușă din piele roșie, cu întărituri de oțel, folosită la vânătorile din Corsica și, mai apoi, din Franța. Acceptase și cele câteva bucățele de carne crudă oferite, apucându-le din mâna ei cu multă delicatețe. După fiecare înghițitură se oprea și o cerceta cu ochii lui mari, plini de lumină. Acesta era Além. Marioritza nu prea înțelegea ce fel de legătură stabilise prințul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
singura mobilă incomodă. Era mare, bolovănoasă, cu părul spălăcit, făcut coc, pe creștet, dintr-o codiță încolăcită și subțire ca de șoarece, cu un cap pătrat și un nas de clown, butucănos, cu nările în vânt, tăiate parcă din două bucățele de întuneric. Privirea ochilor ei de pește fiert era ștearsă. Buzele groase, lăsau să i se întrevadă lopețile dinților albi, puternici și rari. Purta ghete bărbătești americane și venea în fiecare dimineață cu bicicleta, la prăvălioara ei de coloniale. Seara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
azvârle apoi ca pe o lămâie stoarsă. Își întinde plasa țesută dintr-o copilărie tristă și frământată de panică. Prietenul meu preferă să prindă femei. Le hipnotizează cu ochii lui ca de pisică, și după ce le sparge în patruzeci de bucățele, le lasă repetente. Câte una dintre ele se ucide, în vreme ce altele, descoperindu-i la timp nebunia moștenită, îl scuipă între ochi, și strigă după ajutor, smucindu-se din plasa lui fatală. În asemenea împrejurări, amicul meu se autoanalizează și, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
îndoiesc că organismul meu poate suporta o asemenea traumă în momentul de față. Lasă-mă deocamdată să citesc un articol foarte interesant despre moluște, în pagina științifică. Doamna Reilly smulse ziarul din mâna fiului ei, lăsându-i între degete două bucățele de hârtie. — Etalarea aceasta jignitoare de proaste maniere să fie oare unul dintre rezultatele asocierii tale cu cei doi popicari sicilieni? — Tacă-ți fleanca, Ignatius, spuse mama lui, răsfoind ziarul ca să dea de pagina dorită. Mâine dimineață te urci în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
unde mucegaiul deja se instalase. Mirosul era groaznic, dar Logan știa că va fi din ce În ce mai rău. O tăviță din inox era așezată chiar lângă trupul copilului și Isobel punea În ea orice rest pe care Îl găsea. Firicele de iarbă, bucățele de mușchi, fragmente de hârtie. Tot ceea ce trupul acela adunase de când viața Îl părăsise. Ceva ce Îi va ajuta poate să Îl găsească pe criminalul lui David Reid. — Hopa, spuse Isobel, privind atentă În gura copilului, Încremenită Într-un țipăt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
stătea la masă, având-o vizavi pe agenta Watson, tăcută și Încruntată. El nu părea deloc În apele lui. Nu se putea fuma, iar pentru Nicholson era evident o problemă. În fața lui, era un teanc mare de hârtie ruptă În bucățele. Când Logan Își făcu apariția, Nicholson sări din scaun, trimițând o ploaie albă pe covorul albastru și uzat. — Domnule Nicholson, spuse Logan În timp ce se trântea pe scaunul cafeniu de plastic de lângă Watson. Îmi pare rău că v-am făcut să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
să privească ce urma să se Întâmple În continuare. Naiba să-l ia pe inspectorul Insch cu fiică-sa cu tot. El ar fi trebuit să fie aici și să privească cum o fetiță de patru ani e tăiată În bucățele, nu Logan. Isobel plimbă lama bisturiului din spatele uneia dintre urechi, pe frunte, până la cealaltă ureche, secționând pielea. Fără ca măcar să clipească, Înfipse degetele În tăietură și trase de scalp ca de o șosetă. Logan Închise ochii, Încercând să nu audă sunetul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
-ntâmple. Știi bine. Băgă laptele și untul la loc În frigider. — Tu ce faci cu informația aia pe care ți-am dat-o? — Păi... o urmărim, minți Logan. Corpul care plutea În port! Cel fără genunchi! După ce Insch Îl făcuse bucățele fiindcă vorbise cu presa, nu mai luase legătura cu inspectorul care se ocupa de caz. Fusese prea ocupat să stea bosumflat. — OK, păi du-te și vorbește nițel cu inspectorul tău și Îți voi spune unde am aflat a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
ultima dată. Aduceți-mi un martor. Nu-l lăsăm pe ticălos să ne scape Încă o dată. În noaptea aceea, visele lui Logan fură pline de copii putrezind. Alergau prin apartament, voind să se joace. Unul ședea pe podeaua sufrageriei, cu bucățele de piele căzându-i pe podelele lustruite, făcându-și de lucru cu un xilofon pe care Logan Îl primise la cea de-a patra aniversare a sa. Clang și cling și bong, o cacofonie ce semăna mai mult cu soneria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
fiecare dată când găsim un cadavru. Logan se uită urât pe fereastra mașinii când trecu un alt autobuz, Împroșcând mașina cu claxonul său. — Laz? — Isobel. Tăcere la celălalt capăt al telefonului. — Ea e cârtița ta, nu? Scotocește, Îți aduce ție bucățele. Te-ajută să vinzi afuristele de ziare! Acum urla. Cât o plătești? Cât valorează viața lui Jamie McCreath? — Nu-i chiar așa! E... eu... Urmă o pauză. Apoi vocea lui Miller reveni, sunând foarte stins. Câteodată vine acasă și-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
spital să afle cum o mai duce agenta Watson. Întâi să-și ia niște cafea. Ceai. Orice, numai să fie cald. Era deja la jumătatea drumului prin recepția principală când cineva-l strigă. — Lazăre! Era Gary cel Mare, care Împroșca bucățele de Tunnocks Tasty Caramel Wafer pe biroul recepției. Rânjetul era suficient de mare cât să cuprindă un umeraș. Capul colegului său țâșni afară, cu telefonul lipit de ureche. Rânjea și el, aratând-i entuziasmat prin geam lui Logan degetul mare ridicat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
este slabă, puterea suveranului este slabă, slăbită fiind și puterea legislativă, denaturată prin inflația de drept de sorginte liberală, tocmai de aceea eu aș veni cu un drept nou - m-aș năpusti, În virtutea dreptului celui puternic, și aș sfărîma În bucățele Întreaga orînduire ca și instituțiile existente...“ (p. 218) La rezolvarea complicatei chestiuni dacă opera precede cuvîntul ori dacă opera e doar umbra cuvîntului, unele citate din Conspirație ne-ar putea face să ne Încredem În varianta idealistă. Învățătura dobîndită după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
fi găsit el un mod de a reînvia pînă și lumina iadului! Am știut că avea să afle imediat de pornirea-mi fatală. Cum m-a privit a Înțeles pe loc cu ce mă Îndeletnicisem: lîngă mine era mormanul de bucățele rupte de hîrtie. M-am ridicat de pe podea și i l-am Înapoiat. „L-am sfîșiat cu pioșenie“ am zis. Apoi i-am dat mapa cu fotografii. „Pe cele În care eram Împreună le-am distrus.“ Apoi l-am văzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
urmați de suspiciosul Ganimede. Cred că-i o greșeală, domnule. Kerry a luat nota de plată ca s-o examineze cu un ochi critic. — Nici o greșeală, a zis, scuturând grav din cap, și, rupând bonul În patru, i-a Înmânat bucățelele de hârtie chelnerului, care, uluit, a Înmărmurit și nu și-a mai recăpătat graiul până la ieșirea lor. — N-o să ne dea În urmărire? Nu, a zis Kerry. La Început va crede că suntem fiii patronului sau cam așa ceva, după aia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
chipeș. Presimt că o să fim niște parteneri nemaipomeniți. Nu-i așa Ellis?” Mal privi peste umărul lui Dudley Smith la Ellis Loew. Șeful Diviziei Criminale a Procuraturii era așezat ca pe tron, într-un scaun din piele, pescuind stridiile și bucățelele de costiță dintre cartofii prăjiți. „Sunt absolut sigur. Ia loc, Mal. Te interesează un mic dejun?” Mal se așeză pe scaunul din fața lui Loew; Dudley se postă între ei. Cei doi erau îmbrăcați în costume de tweed și veste - Loew
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
dulceață! Mickey C. ți-o trage cușer!” Danny împinse la o parte un șir de polițiști în uniformă și smulse obscenitatea agățată acolo. Apoi se răsuci pe călcâie, întorcându-se spre un contingent de polițiști inamici, și rupse caricatura în bucățele. Polițiștii de la LAPD stăteau încordați, priveau în gol sau se zgâiau pur și simplu la el. Gene Niles își făcu loc printre ei, înfruntându-l pe Danny. Îi spuse: Am vorbit cu un tip pe nume Leo Bordoni. Nu prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
transmiterii transmigrării sufletelor. CEREMONII LA MOARTE. Obiceiul este de a duce mortul afară din oraș spre a-l arde pe o clădărie (un rug) împrejurul căreia stau numai BONZII (preoții lor). Asistenții duc în vârful unor lănci, coșiri pline cu bucățele de hârtii care zbor în aer sau bandiere încărcate cu inscripții pioase. Cel mai mic din copii mortului pune foc căldăriei. CONFUCIUS (484 înainte de Christos). După Chinezi, corpul omului este compus din diverse elemente, care-l însoțesc și-l susțin
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
creatoare ar trebui să bage ceva la cap gândind la sumbrul și logicul final al „capodoperei” de pe linia Glasgow-Londra. 9: „Teignmouth” plutește de-a lungul coastei spaniole. Catargul cel mare de la pupă trebuie reparat: „Această barcă afurisită se desface în bucățele... Pentru a te face să pătrunzi în sufletul meu, care acum este liniștit, îți dau cartea mea. Sunt norocos. Am reușit în sfârșit să realizez ceva interesant. În sfârșit, sistemul universal m-a înregistrat... Dacă rechinul care se freacă de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
Răsturnați la 90 de grade cartea lui Brăduț și uitați-vă la ei, dacă nu vă spun nimic. Când i-am văzut prima oară, tot prin anii ’90, li se spunea smileys, zâmbăreți. Veneau la pachet cu tot felul de bucățele fermecate de cod, care te ajutau să scrii mai gros, mai subțire, mai mare, mai mic sau mai colorat. Toate aceste grimase și ornamente de text erau foarte folosite în camerele de chat. Mult mai folosite și mai diverse decât
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
acum, din cauza transportării, a manipulărilor fără precauții și a depozitării lui în locuri neprielnice (un nemernic de anticar american l-a ținut într-un... congelator!), codicele respectiv s-a făcut pur și simplu praf, s-a dezintegrat în mii de bucățele. Mai mult, același anticar american și-a rotunjit contul bancar vânzând pe sub mână bucățele disparate savanților sau amatorilor de curiozități. De aceea, atunci când, abia în 2001, a fost reachiziționat de către doamna Frieda Nussberger Tchacos (de unde și numele codicelui, Tchacos), el
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]