1,837 matches
-
sale, era imposibil să facă față cererii pieței. Așa că tunắ câteva Dacii Logan, le dădu aparență de limuzină, iar în loc de euro, clonele sale împărțeau alegătorilor acțiuni la clubul de fotbal Steaua. În felul ăsta, fiecare se simțea stăpân pe o bucățică din Rădoi, din Paraschiv, din Goian. Astfel, seara, la colțul blocului, cu două sticle de bere la litru între picioare, capii de familie făceau tranzacții cu acțiuni Steaua: unul dădea o gambă de Paraschiv pe un genunchi de Goian, altul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
lui, un fir dintr-un ciorap, orice. — Când femeia a venit cu semnul, Dedi s-a așezat jos pe un mladăr de fân, mamei i-a dat un scăunel mic, a scos ghiocul din buzunarul fustei,a așezat peste el bucățica din cămașa băiatului, a făcut cruce peste ghioc, a pus-o și pe mamă să facă la fel și i-a zis. — Cât îți ghicesc, să te gândești numai la băiat, în nicio altă parte și să nu mă întrărupi
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
băută, la ora aia. Fii pe pace, Frățioare, Vierme nu aruncă și nici n-a aruncat nimic, vreodată, la ghenă. Cuvântul inutil nu i s-a-ntipărit, încă, în vocabular. El veșnic cotrobăiește, scormonește și agonisește. Asta-i ereditatea, karma lui! Este bucățică ruptă de hoitar! Plămadă de ghenonaut! În nici un caz nu renunță el, Zgârcilă, la așa bunătate de saltea, de la sinistrați, ia chiombește-te! și Dănuț lovește demonstrativ, cu piciorul, într-un maldăr de sticle, borcane și ambalaje goale din plastic, bașca
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
în toaleta turcească. Iată...! Iată cum se tâmpește, cum căpiază și cum se imbecilizează omenirea, domnule! Capete seci! Ciulamale! Minți de gherțomani! își confecționează Fratele o reintroducere dramatică, aducând cu sine un iz de clor și agitând cu frenezie o bucățică sfâșiată, dintr-o pagină jegoasă de jurnal. Uită-te, ca să râzi și tu, ce-am putut găsi aici, sub scară, la closetul comun al Bossului și al băieților veseli, de la "Foi de plăcintă & co"! Un articol de ziar. Un articol
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
o paranghelie, acolo... S-a și tăiat! pârăște Buletin, vizibil mulțumit. S-a tăiat la tulumbă? Fugi de-aici! contrează Fratele. Iulică, tată, micii tăi au norma depășită la colesterol... și la bicarbonat, remarcă sagace Poetul, după o a patra bucățică. (Rememorând, cu delectare de bon-viveur, atenționarea suplimentară, de pe firma crâșmei lui Fănică: "Interzis câinilor și onaniștilor!"). Sunt indicii că o să ne baloneze și o să ne usture pe gât, ca naiba... Ce ziceați de Bibi? Pardon, domnu' Dan, să-l ia
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
ani am început să bolborosesc și eu cuvinte, dar care nu puteau fi înțelese. Credeau că voi rămâne un mut. În popor se spune că un copil care vorbește greu, ca să i se dezlege limba, să i se dea o bucățică de pâine de la o cerșetoare, ceea ce a făcut și mama. Pe la patru ani și jumătate am început să rostesc ma-ma, ta-ta și alte cuvinte pe care le pronunțam mai ușor. La cinci ani vorbeam ca să fiu înțeles de
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
și aceștia nu erau înrolați în unități militare de luptă. Fratele meu era sergent, conducând un pluton de militari constructori. În el mi-am pus speranța că mă va ajuta cum va ști el mai bine să-mi câștig o bucățică de pâine, deși nu împlinisem 17 ani. La Bârlad, fratele Gelu era prieten cu un șef de șantier care lucra la construirea de blocuri muncitorești. Cu ajutorul lui, mi-am găsit un loc de muncă, deși nu aveam niciun fel de
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
băi și florile pentru ceai. 6. Nucul - Juglans regia. Miezul de nucă pentru mâncat și frunzele pentru băi. 7. Rostopasca - Chelidonium majus. Tulpinile fragede cu frunze. 8. Salvie - Salvia officinalis. Planta fără rădăcină. 9. Sunătoarea - Hypericum perforatum. Inflorescența cu o bucățică de tulpină. 10. Tătăneasa - Symphytum officinale. Rădăcina. 11. Urzica - Urtica dioica. Vârfurile de tulpini fragede cu frunze. 12. Hrean sălbatic - Cochlearia armonicaRaphanue rusticans. Rădăcina. Jean Valnet în „ Tratamentul bolilor prin legume fructe și cereale” atrage atenția că uleiul volatil degajat
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
ar fi probabil în pușcărie, pentru port ilegal de bomboane ! Dar și eu sînt în pericol, îmi dau seama. În cămară, în spatele unui borcan cu murături bulgărești, am mereu ascuns un pachet de ciocolată, din care mai iau cîte o bucățică o dată la cîteva zile : un doctor binevoitor mi-a spus, mai demult, că s-ar putea ca, la bătrînețe, să fac diabet, așa că m-am speriat și sînt prudent. Dar nu și suficient de prevăzător, probabil. Mi-o imaginez pe
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
și eu în vorbă cu o doamnă în vîrstă, în papuci și halat, care ademenește un maidanez cu o bucată de pîine. — Cred și eu, s-a obișnuit cu carne, îmi explică bătrînica. În fiecare zi îi dau cîte o bucățică de carne, s-a obișnuit, vine și stă în fața porții, mă păzește și își așteaptă masa. E așa de blînd și de bun ! Da’ ce să faci, mai sînt și zile proaste în viață, filosofează bătrîna doamnă, cu un zîmbet
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
neputincios de ciolane aburite de transpirație. Afară nu mai există nimic, niciodată. Oricât ai merge, în orice direcție, pîna la infinit, e numai ceața asta neagră si deasă, solidă ca smoala. Ruletistul e miza mea și-ar trebui să fie bucățica de aluat în jurul căreia ar fi posibil să crească din nou pâinea pufoasă a lumii. Altfel totul, dacă există un tot, este plat ca o lipie. Dar dacă el a existat, și a existat - iată pariul meu - atunci lumea există
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
mânji cu albăstrui și pembe, o coloană de rujuri de diferite nuanțe, rujuri îmbinate unele în altele, câteva ovaluri cu fard de pleoape, dispuse simetric, acum unele aproape consumate iar altele neatinse, un bețișor de plastic având la capăt o bucățică de burete murdărit cu vernil, un oval mare cu pudră roz, o periuță neagră și unsuroasă de rimel , un creion dermatograf ieftin, care nu făcea parte din trusă și din cauza căruia cutia nu se închidea cum trebuie și, cine știe
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
îi trebuiau și niște pantofi negri ca lumea. Cât de mult iubise întotdeauna pantofii! Nu era zi, încă de când mai era în școala generală, în care să nu intre prin magazinele de pantofi de pe bulevard. Botinele micuțe, făcute dintr-o bucățică de piele, cu toc foarte, foarte înalt, așa încît piciorul stătea aproape vertical în ele, călcând doar pe vârful degetelor - se dădea în vânt după ele. Oricâte ar fi avut acasă, tot își dorea altele. Acum însă trebuia să se
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
de coarne și țeste. Aici, în galeria pătrată din jurul sălii Dinotheriului, aerul era plin de păsări. Toate întorceau ochii rotunzi după marele fluture catifelat din pieptul Ginei, care încă mai fâlfâia din aripile moi. Dar altfel rămâneau nemișcate, fiecare pe bucățica sa de lemn. Sânt mani tucani ji lari ilari îmi venea în minte, privind toate acele ciori vopsite, cu paiele ieșind prin cîte-o crăpătură, cu ciocurile șui, butucănoase ca ale tucanilor și ale păsărilor-rinocer, în formă de ac, ca ale
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
pe o mamă, ba mult mai mult. Dar noi rezolvam mai ușor problema Puiei, numind-o pur și simplu o fandosită. Ne luam însă după ea fără să vrem și de multe ori șterpeleam și noi de-acasă câte o bucățică de ruj vechi sau câte un ciot de dermatograf și ne mâzgăleam cum ne trecea prin cap. Asta mai ales când ieșeam pe câmp ca să jucăm jocurile noastre preferate, pe care le cântam și le dansam cu toatele, uitând orice râcă
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
albastră, luminată de lună. Gigi se tot învîrtea printre picioarele noastre, cu coada țeapănă în sus, ba uneori se și ridica pe labele dindărăt și se holba în farfuriile noastre. O mângâiam distrată pe cap. Îi mai puneam câte o bucățică pe marginea scaunului, ca să văd cum o trage cu gheara. Chombe, mai încolo, hăpăia din strachina lui. În jurul becului orbitor se învîrteau mii de musculițe, fluturași, filoxere. Tata se oprea din când în când din mâncat ca să-mi spună ce
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
o agrementezi cu mici folii, foarte ușor am putut să nu mă mai gândesc la nimic din ce nu voiam, chiar și nerușinata frază îmi dispăruse din minte ; pusesem furtunul pe unul dintre puiandrii de măr și l-am udat, bucățică cu bucățică. Ascunse sub frunzele cu dosul catifelat și albicios - merișoarele lucii și crude : pur și simplu n-am putut să mă abțin, gura mi se umpluse brusc de salivă. M-am întins după merișorul de deasupra capului, mă ridicasem
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
cu mici folii, foarte ușor am putut să nu mă mai gândesc la nimic din ce nu voiam, chiar și nerușinata frază îmi dispăruse din minte ; pusesem furtunul pe unul dintre puiandrii de măr și l-am udat, bucățică cu bucățică. Ascunse sub frunzele cu dosul catifelat și albicios - merișoarele lucii și crude : pur și simplu n-am putut să mă abțin, gura mi se umpluse brusc de salivă. M-am întins după merișorul de deasupra capului, mă ridicasem pe vârfuri
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
unei promisiuni - o terestră frumusețe eternă... Privirea Profesorului se luminează brusc atunci când coboară asupra Yvonnei : strângând cât poate în pumnișor creionul mecanic, micuța încearcă să-l ducă în dreptul ochiului, așa cum Papa i-a arătat mai adineaori, ca să se uite prin bucățica de geam de la capătul lui. Zadarnic însă, pentru că brațul nesigur îi tremură. Papa face însă minunea, prinzându-i-l între două degete lungi și fierbinți, și, zărind deodată minusculul oraș care trăiește dincolo de bucățica de geam, în montura metalică a
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
mai adineaori, ca să se uite prin bucățica de geam de la capătul lui. Zadarnic însă, pentru că brațul nesigur îi tremură. Papa face însă minunea, prinzându-i-l între două degete lungi și fierbinți, și, zărind deodată minusculul oraș care trăiește dincolo de bucățica de geam, în montura metalică a creionului mecanic, Yvonne scoate câteva chiote de bucurie. Profesorul continuă o vreme să-și privească fetița, răbdător și înduioșat - o duioșie plină de mândrie. Apoi se simte obligat să intre în conversație : — Dar nu
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
asta nu-i jucărie, spune madam Ana, dând-o la o parte pe micuța Yvonne, care încearcă să împingă măsuța cu roțile. Mâncați-vă-ți mai bine pișcotu’... Nepierzând din ochi silueta soției sale, Profesorul înghite, strâmbându-se copilărește, ultima bucățică de tortă. Iat-o, atât de blândă din fire cum e, îndeplinindu-și obligațiile de amfitri oană, fără să-și arate în niciun fel mâhnirea. Și, desigur, nici mai târziu nu-i va reproșa în vreun fel că a ridicat
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
de praf, și așa mi-am dat seama că nimeni nu le călca pragul. De când se mutaseră aici, n-avuseseră probabil nicio ocazie să le mai scoată... Le-am șters cu niște șervețele, îngălbenite, și cu greu am înghițit o bucățică de rahat întărit... Mă dureau dinții... Ea s-a grăbit să se scuze, când m-a tratat, că nu-mi poate ține companie, pentru că n-are deloc poftă de mâncare... Știam de la Muti că nu mai înghițea de multă vreme
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Ivona n-ar fi... Că ar fi făcută de fapt cu Ioaniu... — Asta io în ruptu capului nu crez ! Păi uite-te la madam Ivona, uite-te la ta su : ăsta slab, chel și cu nasu lung ! Uite-te, vezi ! Bucățică ruptă ! Cap tăiat... — Da, seamănă... Nu pot să neg... Și Ioaniu avea alt fason... Ei, poți să știi ? La urma urmei, cine le-a ținut lumânarea ? Eu numai să văd cu ochii mei, știi cum se spune, să nu treacă
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
prin diverse relații. Reușesc să văd dintr-o privire lacomă un pui rumenit la cuptor, cașcaval, un pateu, un borcan de afine cu zahăr, o budincă de ciocolată, un ciorchine de struguri - fur din ce se poate fura cîte o bucățică și arunc În gură. Pentru că e o zi Însorită și caldă, găsim o pajiște Într-un crîng, la marginea șoselei, și improvizăm un picnic copios. Timp de o jumătate de oră mănînc neîntrerupt, În timp ce taică-meu mă privește făcînd mici
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
citit... iar discuția s-a cam terminat. Bătrînul s-a ridicat rîzÎnd În continuare și a coborît la Urgențe, iar eu am rămas să-i rumeg cuvintele și a doua zi Moise a elucidat misterul dispariției, a dat de o bucățică un etaj mai jos și și-a făcut de cap cu ea. Unde? Într-un WC. I-auzi, ce chestie, eu te Întrebam unde ai dat de ea. La gineco, jos. Aha, păi și poate că ți-a trecut și
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]