2,795 matches
-
bolii cardiace de bază sau unor complicații pulmonare, ca atelectazia. Astfel, pledează pentru un diagnostic pozitiv: comunicarea dintre spațiul retrosternal și cel presternal, pierderea integrității țesutului gras retrosternal, mase amorfe localizate în același țesut grăsos. Trebuie avut în vedere că bule de gaz se pot întâlni în spațiul retrosternal până la 7 zile postoperator și mase bine delimitate cu densități mai mari de 28 UH reprezintă expresia unui hematom. Examenul CT este extrem de valoros dar nu poate înlocui explorarea plăgii operatorii. Tratament
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
de bronșii amputate, sunt maligne. Cu toate că aspectul de cavitate cu pereții anfractuoși este oarecum caracteristic neoplasmului pulmonar de tip epidermoid, nici la celelalte forme histologice nu este exclus acest criteriu [32]. Se pare că bronhograma aerică asociată cu imaginea de bule intralezional (pseudocavitație) sunt caracteristice carcinomului bronșioloalveolar. Studiind acest fenomen imagistic prin CT cu rezoluție înaltă, Kuriyama și colab. au observat apariția lui la 72% dintre adenocarcinoamele pulmonare și numai în 5% dintre nodulii benigni [16] (cazul 5). Cazul 5 Pacientul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
-
3-3/4 din cazuri ea survine după phlegmatia alba dolens, transformarea fiind de cauză necunoscută și imprevizibilă. Debutul este aparent brusc, cu durere intensă în membrul afectat, edem voluminos care cuprinde întregul membru, cianoză rapidă, răcirea extremității cu purpură sau bule hemoragice. Se asociază constant cu o obstrucție parțială a circulației arteriale și limfatice prin spasm reflex și prin creșterea presiunii intratisulare. La examenul obiectiv membrul afectat este tumefiat rapid și marcat, intens cianotic și rece, cu absența pulsului arterial la
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
Lungani La intrarea în satul Lungani dinspre șoseaua Iași - Târgu-Frumos se observă trei ochiuri de apă, cu un diametru de 1 m fiecare, pe care populația le numește ochiuri sau fierbătoare. Au aspectul unor vulcani noroioși în care periodic apar bule de gaz ce nu ard. Conținutul este semifluid, are o granulație foarte fină de culoare gri închisă (1979). Mădârjac În zona împădurită Mădârjac - Sinești, la o distanță cuprinsă între 4 și 9 km de comună sunt cunoscute patru iviri noroioase
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
neputând fi percepută cu urechea. - Ultra- + sunet (după fr. ultrason). Ultrasunetele sunt produse de generatori de cristal care actionează asupra bacteriilor pe care le fărâmițează prin ruperea membranei și liza celulară sau prin fenomenul de cavitație (în mediu lichid apar bule gazoase punându-se în libertate H2O, apa oxigenată, cu inițierea fenomenului de polimerizare și hidroliză). Dezinfectia prin mijloace chimice: Reprezintă metoda principală de prevenire a infecțiilor nosocomiale, IN (conform Ord. MSP 916/2006, IN este infecția dobândită în unități sanitare
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
cavitatea pleurală. În prima situație intră în discuție: - abcesul pulmonar, care prezintă aceleași caractere radiologice doar că în anamneza CHP este prezentă vomica cu lichid clar, inodor, spre deosebire de vomica din abces cu spute purulente, fetide de la început;- chistul aerian infectat, bula de emfizem cu nivel lichidian, caverna tuberculoasă cu nivel de lichid, chiar hernia diafragmatică stângă cu conținut gastric. A doua eventualitate evolutivă, ruperea CHP în pleură, trebuie diferențiată mai frecvent de pneumotoraxul spontan, pleureziile para sau metapneumonice, pleureziile neoplazice. EVOLUȚIE
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
-
afectată [10] sau repararea defectelor diafragmatice cu plasa artificială [13]. Alături de acestea se practică pleurodeză mecanică sau pleurectomie parietală pentru cura pneumotoraxului [12]. Se impune evident inspecția minuțioasă a cavității pleurale pentru identificarea unor alte cauze de pneumotorax: blebs-uri subpleurale, bule de emfizem etc., ce vor impune tratamentul specific (vezi capitolul „Pneumotoraxul spontan”). Recurența pneumotoraxului spontan catamenial operat este scăzută la pacientele la care s-a practicat închiderea breșelor diafragmatice [20]. Alte mijloace de tratament sunt: supresia hormonală cu agoniști GRH
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CEZAR MOTAŞ, NATALIA MOTAŞ, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92117_a_92612]
-
I, 1821-1866, București, Imprimeriile Independența, 1921. Maciu, Vasile, Condițiile interne ale proclamării independenței României, București, Societatea de Științe Istorice și Filologice, 1955. Mangiru, Badea, România sub Vodă Cuza, regii Ferdinand și Carol I, București, Editura Cartea Românească, f. a.. Mamina, Ion, Bulei, Ion, Guverne și guvernanți (1866-1916), București, Editura Silex, 1994. Marțian, D., P., Proprietatea și naționalitatea și ochire în marea chestie a jidanilor, București, 1866. Mârzescu, George, Martirii de la 1848 și salvatorii de la 1866, București, Tipografia Curții, 1878. Memoriile Regelui Carol
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
Românul, 20 mai 1866, p. 346. 433 A. Iordache, Ion Ghica. Diplomatul, omul politic, p. 262. 434 N. Ciachir, op. cit, p. 202; Gheorghe Cliveti, România și Puterile garante 1856-1878, Iași, Editura Junimea, 1988, p. 90. 435 Ion Mamina, Ion Bulei, Guverne și guvernanți (1866-1916), București, Editura Silex, 1994, pp.12-13. 436 Monitorul Oficial, nr. 142, 1 iulie, 1866, p. 637. 437 Anastasie Iordache, op. cit., p. 127. 438 Arhiva Națională Centrală, București, microfilme Franța, Turquie-București, r. 12, c. 154, apud Silviu
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
și insoțiți de con de umbră acustică. Acest aspect trebuie sa fie prezent pe cel puțin două secțiuni perpendiculare pentru a putea fi considerat pozitiv. Dacă se află În mediu lichid, calculii au o poziție declivă În funcție de mișcările corpului, spre deosebire de bulele de gaz sau de cheagurile de sânge care au poziție proclivă (plutesc deasupra lichidului Înconjurator). Factorii care influențează depistarea echografică a calculilor sunt: Dimensiunea - În timpul examinării cu un transductor de 3,5 Mhz calculii cu diametrul sub 4 mm nu
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
este descărcată la interfața dintre mediul lichidian (urină) și calcul. Indiferent de modul de producere, undele de șoc au ca efect final dezintegrarea structurilor minerale fragmentabile (marea majoritate a calculilor renali). Dacă frontului de unde de șoc i se interpune o bulă de aer sau o structură osoasă (care “protejează” calculul) se produce un fenomen nedorit: dispersia undelor de șoc. Asta Înseamnă că, În loc ca undele de șoc să se focalizeze În calcul, (condiție absolut necesară fragmentării) ele Își pierd energia la
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
să fie Înconjurat de lichid (urină). Calculii impactați (bazinetul este mulat pe calcul) sau calculii ureterali blocanți de mult timp, se fragmentează foarte greu sau deloc. - Între sursa de unde de șoc și calcul, să nu se interpună repere osoase sau bule de aer (ce apar În cuva electrolizilor) ce duc la dispersia undelor de șoc. Să Încercăm să descifrăm mecanismul intim de fragmentare al calculilor. Așa cum menționam anterior, obiectivul primordial al unui litotritor extracorporeal este să transmită, Într-un anumit focar
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
undele ajung la plămâni), trebuie evitată deoarece frontul de unde provoacă dezintegrări tisulare pulmonare manifestate prin hemoragii. La fragmentarea calculilor participă și fenomenul de cavitație produs de undele de șoc. Cavitația este În general definită ca procesul de formare și activitatea bulelor produse În lichid prin diverse mijloace (termice, mecanice, acustice). Cavitația indusă de undele de șoc este tranzitorie și este de tip acustic. Experimental, acest efect al undelor de șoc, a fost demonstrat prin prezența unor mici depresiuni pe suprafața unei
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
acestor materiale scufundate În apă au fost dirijate unde de șoc). Pe lângă aceste efecte vizibile, efectul de cavitație a fost cuantificat prin măsurători cu hidrofon piezoceramic special sau prin determinarea producției de radicali liberi. Dar care este impactul apariției acestor bule? Undele de șoc reușesc, prin forțele de presiune create lichidului din vecinătatea calculului, să creeze bule de gaz care se sparg rapid și violent, formând microjeturi ce vor "lovi" suprafața pietrei. Astfel, se produc eroziuni la suprafața calculului, care evoluează
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
de cavitație a fost cuantificat prin măsurători cu hidrofon piezoceramic special sau prin determinarea producției de radicali liberi. Dar care este impactul apariției acestor bule? Undele de șoc reușesc, prin forțele de presiune create lichidului din vecinătatea calculului, să creeze bule de gaz care se sparg rapid și violent, formând microjeturi ce vor "lovi" suprafața pietrei. Astfel, se produc eroziuni la suprafața calculului, care evoluează spre microfracturi, ce contribuie categoric la dezintegrarea lui. De altfel, despre importanța cavitației În realizarea fragmentării
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
ajuns la rândul său, în special pe calea undelor, în fieful sovietic. Posturi de radio ca Vocea Americii sau Radio Europa Liberă, cunoscute și apreciate de către populațiile din Europa de Est, aflate sub apăsătoarea teroare ideologică a regimurilor leniniste, au constituit adevărate bule de oxigen prin accesul direct la informații de ultimă oră, interne sau externe, nedistorsionate propagandistic. Sigur, activitatea acestor posturi de radio, în special a Europei Libere, a cunoscut și faze mai puțin lăudabile ca atunci când a fost încurajată continuarea revoluției
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Îți atrăgeai oprobriul lumii: „Vezi, bă, că Georgescu fură pâine”. Toată lumea se ferea de el ca de dracu’. Era un fel de coșmar al nostru. Aveam niște oameni care... Îmi aduc aminte, unul era un bețiv notoriu, un fel de Bulă al orașului. Era și bețiv, lumea zicea că e și prost, deși nu era prost. Domnule, era cumsecădenia Întruchipată, În lagăr. Era un om extraordinar de puternic. Dacă cineva nu mai putea să scoată minereul din vagonet, el venea și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
tinerii conservatori nu sprijină noua formulă de conducere a partidului nu este cu totul exactă. Titu Maiorescu și Theodor Rosetti, din gruparea junimistă, au intrat în Comitetul Central al partidului, nu însă și Petre P. Carp, un alt junimist (Ion Bulei, Sistemul politic al României moderne. Partidul Conservator, Editura Politică, București, 1987, pp. 22-26). Opinia lui Carol, formulată îndată după întrevederea cu prefectul Poliției Radu Mihai, era probabil influențată de raportul pe care acesta i-l prezentase și care nu putea
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
CONSTANTIN ISĂRESCU Anexă 1 a) Ordinul național Steaua României în grad de Comandor: ... 1. Mircea Geoana 2. Tudor Gavril Dunca 3. Gabriel Branzaru b) Ordinul național Steaua României în grad de Ofițer: ... 1. Adrian Constantinescu 2. Sever Voinescu 3. Ion Bulei 4. Carmen Burlacu c) Ordinul național Steaua României în grad de Cavaler: ... 1. Constantin Grigorie 2. Ion Diaconu 3. Ioan Neamțu 4. Mihai Stuparu 5. Petra Petru 6. Vasile Sofineti 7. Dimitrie Stănescu 8. Filip Teodorescu 9. Ioan Marius Dragolea
DECRET nr. 551 din 1 decembrie 2000 privind conferirea unor decoraţii naţionale personalului din subordinea Ministerului Afacerilor Externe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131693_a_133022]
-
manevră și nave care au capacitatea de manevră redusă a) O navă care nu este stăpână pe manevră trebuie să poarte: ... i) în locul cel mai vizibil două lumini roșii suprapuse, vizibile pe intreg orizontul; ... îi) în locul cel mai vizibil, două bule sau semne asemănătoare suprapuse; iii) cînd se deplasează prin apă, în afară de liminile prescrise în prezentul paragraf, luminile din borduri și o lumină de pupă. b) O navă cu capacitatea de manevră redusă, alta decat o navă care face operațiuni de
REGULAMENTUL INTERNAŢIONAL din 1972 pentru prevenirea abordajelor pe mare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129820_a_131149]
-
în locul cel mai vizibil, trei lumini, suprapuse, vizibile pe intreg orizontul, lumina de sus și lumina de jos fiind roșii, iar lumină din mijloc albă; ... îi) în locul cel mai vizibil, trei semne suprapuse, semnele superior și inferior fiind cate o bulă, iar cel din mijloc fiind un bicon; iii) cînd navă se deplasează prin apă, în afară de luminile prescrise la alin. i) două lumini de catarg, luminile din borduri și lumina de pupă; iv) cînd navă este la ancoră, în afară de luninile sau
REGULAMENTUL INTERNAŢIONAL din 1972 pentru prevenirea abordajelor pe mare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129820_a_131149]
-
și avînd capacitate de manevră redusă, trebuie să poarte luminile și semnele prescrise la paragraful b) din prezenta regulă și, atunci cînd există un obstacol, trebuie să poarte în plus: i) două lumini roșii vizibile pe intreg orizontul sau două bule pe aceeasi verticală pentru a indica partea în care se află obstacolul; ... îi) două lumini verzi vizibile pe intreg orizontul sau două biconuri suprapuse, pentru a arăta bordul prin care poate trece o altă navă; iii) cînd navă se deplasează
REGULAMENTUL INTERNAŢIONAL din 1972 pentru prevenirea abordajelor pe mare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129820_a_131149]
-
reproducere să fie vizibilă pe intreg orizontul. f) O navă care efectuează operațiuni de dragaj de mine trebuie să poarte, în afară de luminile prescrise în regulă 23 pentru navele cu propulsie mecanică, trei lumini verzi vizibile pe intreg orizontul sau trei bule. Navă trebuie să poarte una din aceste lumini sau semne la mărul arborelui mare sau aproape de mare și una din aceste lumini sau semne la fiecare capăt al vergii mari. Aceste lumini sau semene arată că pentru o altă navă
REGULAMENTUL INTERNAŢIONAL din 1972 pentru prevenirea abordajelor pe mare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129820_a_131149]
-
semnele prescrise pentru o navă de lungimea să. ... Regulă 30: Nave ancorate și nave eșuate a) O navă ancorată trebuie să poarte în locul cel mai vizibil: ... i) la partea din prova, o lumină albă vizibilă pe intreg orizontul sau o bulă; ... îi) la pupă sau aproape de pupă, mai jos decat lumină prescrisa la alin. i) o lumină albă vizibilă pe intreg orizontul. b) O navă ancorată, avînd o lungime mai mică de 50 metri poate purta, în locul cel mai vizibil, o
REGULAMENTUL INTERNAŢIONAL din 1972 pentru prevenirea abordajelor pe mare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129820_a_131149]
-
metri sau mai mare. ... d) O navă eșuată trebuie să poarte luminile prescrise la paragraful a) sau b) din prezenta regulă și în plus, la locul cel mai vizibil: ... i) două lumini roșii suprapuse, vizibile pe intreg orizontul; ... îi) trei bule suprapuse. e) Navele cu o lungime mai mică de 7 metri, cînd sînt la ancoră sau sînt eșuate, nu sînt obligate să poarte luminile sau semnele prescrise la paragrafele a), b) sau d), decat dacă sînt ancorate sau eșuate într-
REGULAMENTUL INTERNAŢIONAL din 1972 pentru prevenirea abordajelor pe mare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129820_a_131149]