2,868 matches
-
și tot el vrea să-mi dea lecții de umanitarism, parcă eu aș fi o fiară sau..." În clipa aceea o mână îi strânse brațul. ― A, Cervenko! murmură Bologa, întorcîndu-se. Tu aici?... Mă mir... Desigur că n-ai venit de bunăvoie... Știi că eu am făcut parte din Curtea Marțială? Căpitanul Cervenko nu mai apucă să răspundă, căci în văzduh țâșni brusc glasul pretorului, mult mai ascuțit și mai tăios ca adineaori: ― Toată lumea trei pași înapoi!... Loc!... Loc!... Oamenii, spăimântați parcă
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
să lase Curtea să judece în deplină independență. Vasăzică și viața ta se află în mâinile juriului! Cu o apărare viguroasă și isteață sper să evităm... Dar depoziția ta e îngrozitoare și revoltătoare! Îți bagi gâtul în ștreang, Bologa, de bunăvoie!... Noroc că ai avut prezență de spirit să nu iscălești... De aceea am cerut un supliment de instrucție și, după stăruinți colosale, am izbutit. Acuma să mă ajuți și tu, înțelegi? Întâi vei renega prima depoziție, dar, știi, foarte energic
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
serios și impunător, parc-ar fi vorbit cu niște bărbați: "Niciodată să nu uitați că sunteți romîni!"...? Vijeliile vieții îndoaie sufletul omului, dar nu pot smulge dintr-însul rădăcinile cele nepieritoare!... Plăcut este Domnu-lui-Dumnezeului nostru acela care se jertfește de bunăvoie pentru neamul părinților săi și pentru credința lor în vecii vecilor! ― Pentru neamul părinților, șopti Apostol, adîncindu-și obrajii în mirosul de tămâie, uitând îndată cuvintele, ca și cum mintea lui n-ar mai fi fost în stare să păstreze nici un înțeles... Într-
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
nu se teme de cenzura ridicolului. Se pare că nu reușim să convertim celelalte specii pe calea depravării. Se mulează viciile pe unii, precum pilitura de fier pe magnet. Și arderea spirituală dă destule reziduuri. Instinctele nu vor renunța de bunăvoie la putere. Capitalismul are un metabolism extrem de eficient. Poate transforma și sentimentele în bunuri de consum. Fără otrăvurile cărnii, viața ar fi probabil mai puțin comestibilă. Unii poeți caută stelele doar în coniac. Nu se știe deocamdată, câte etaje are
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
agale, pătrunși până în străfunduri de spiritul toamnei. Ieșeanul pare prins într-o adâncă reverie. Pare numai, fiindcă îndată începe să vorbească: -„Noi, Ștefan voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Țării Moldovei. Facem cunoscut cu aceasta... că am dat de bunăvoia noastră,... Mitropoliei Sucevei,... prisaca numită Balica, care se află în partea de jos a târgului Iași, și la care prisacă... adăugăm de la noi 100 de stupi... În afară de aceasta, am dat Mitropoliei noastre via care se află între Socola și Bucium
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
vii se găseau în Dealul Cetățuii? Nici nu încape îndoială, dar uite ce spune sfinția sa Misail, egumenul mănăstirii Bârnova, la 9 iulie 1666 (7174): „Scriem și mărturisim cu acestu adevărat zapis al nostru cum am făcut noi, de a noastră bunăvoie, tocmală cu măriia sa domnu nostru Duca vodă și schimbu cu nește vii ce am avut noi la Cetățuie, trei fălci de vie ce sîntu în țarina din deal... Domnu nostru, Duca vodă, ne-au dat alte trei fălci de
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
sufletele lor sămânță de vrajbă.. Primul care și-a călcat pe suflet a fost Theodosie, egumenul mănăstirii Hlincea, care la 18 mai 1627 (7135) scrie: „Mărturisescu, cu a mea scrisoare, cum am fost înaintea Divanului,... de ne-am tocmit de bunăvoie cu fratele cu egumenul Gavriil de la Svetîi Nicolae den Țarina Iașilor ca să hie întru pace de acum pînă în veci, nice să mai pîrîm noi pre dînșii nici ei pre noi, ce ne-au dat noaă parte den bucatele sfintei
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
și mitropolitul. De această dată, este vorba de Iacov mitropolit al Moldovei, care la 18 octombrie 1794 spune: “Viind și înainte noastră acest dătătoriu de danie și vînzătoriu, anume Costandin croitoriul, ne-au arătat cum că însuși de a sa bunăvoie și a soției sale, pentru pricinele de mai gios arătate au dat danie și au vîndut via aceasta”. Nu știu cum să-ți spun, cetățene al târgului Iașilor, dar Înalt Prea Sfântul Iacov nu prea este limpede în cele ce spune. Asta
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
casele părinților lor. Din Iuda, căpetenii peste o mie: Adna, căpetenia, cu trei sute de mii de viteji; 15. după el Iohanan, căpetenia, cu două sute optzeci de mii de oameni; 16. după el, Amasia, fiul lui Zicri, care se predase de bunăvoie Domnului, cu două sute de mii de viteji. 17. Din Beniamin: Eliada, om viteaz, cu două sute de mii de oameni înarmați cu arc și cu scut, 18. și după el, Zozabad, cu o sută optzeci de mii de oameni înarmați pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
Benaia erau întrebuințați sub cîrmuirea lui Conania și a fratelui său Șimei, după porunca împăratului Ezechia și a lui Azaria, căpetenia Casei lui Dumnezeu. 14. Levitul Core, fiul lui Imna, ușier în partea de răsărit, avea grijă de darurile de bunăvoie aduse lui Dumnezeu, ca să împartă ce era adus Domnului prin ridicare și lucrurile preasfinte. 15. În cetățile preoțești, Eden, Miniamin, Iosua, Șemaia, Amaria și Secama erau puși sub cîrmuirea lui ca să împartă cu credincioșie fraților lor, mari și mici, partea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
dezvoltarea pe care el o cauzează să fie istorică, sănătoasă. În faptă dezvoltarea noastră de vro câteva decenii încoace e mai mult decât ciudată. Regulamentul Organic, o lege impusă de la străini, constituționalismul modern, cu sistemul său de legi primit de bunăvoie de la un popor care istoricește e și mai străin de noi decât muscalii, au șters fără tranziție vechea stare de lucruri [de] pe fața pământului nostru, încît se pare că obiceiul pământului și clasele soțiale s-au luat cu colbul
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
nu plecăm după-amiaza chiar dacă vremea era frumoasă, sfat pe care nu l-am ascultat, pentru că aveam de făcut doar un traseu de două-trei ore și uită-ne înotînd prin nămeți cu rucsacurile în spate de nevoie, nu ca acum, de bunăvoie, pentru că nu m-a pus nimeni nici să mă dau jos din tren, nici să-i păzesc flocii Monicăi pe la Poiana Brașov, până am ajuns să nu mai îmi respect planul inițial, de vizită familială și am întuneric în dreapta, beznă
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
putea avea legătură deocamdată cu sistemele disciplinare din Poliția din Edinburgh sau Lothian. — Dar prezența e obligatorie? Toată lumea trebuie să se prezinte. — Mă rogi sau mă obligi? — Robbo, ce Îmi doresc de la tine și de la restul echipei e cooperarea de bunăvoie. Dacă nu cooperați, atunci o să fiu forțat să introduc și măsuri disciplinare. — Înțeleg... și prelungesc tăcerea. Până la urmă Toal spune: — N-am timp de prostii. Ne vedem În biroul lui Jim Niddrie la ora fixată. Contramandează orice altceva. Se aude
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
ci fasolea. Așa cum legendele referitoare la omorârea lui Hippas sunt confuze, la fel sunt și cele referitoare la sfârșitul lui Pitagora. Oricum, toate sugerează că maestrul ar fi murit într-un mod straniu. Unele spun că Pitagora a flămânzit de bunăvoie, dar versiunile cele mai bine cunoscute povestesc că fasolea este cea care i-a pus capăt zilelor. Într o zi, susține o variantă a legendei, dușmanii i-au incendiat casa (deoarece erau supărați că nu erau considerați demni de a
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
1969), Nr. 2, p. 228. footnote>. Sfinții Părinți definesc adevărata credință ca fiind o vedere mai presus de minte, simț spiritual, putere a lui Dumnezeu, tărie spre mântuire și putere spre viață veșnică, sănătatea sufletului, rod al minții, consimțirea de bunăvoie a sufletului, intuiție a realității celor făgăduite, convingere lăuntrică că Dumnezeu îi va împlini rugăciunea celui ce cere, temelie a celor nădăjduite etc. Credința este o realitate teandrică, ce ține de însăși ființa creștinului, în care se întâlnesc într-un
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
a dobândi puterea ei și în a primi și a mărturisi tot ceea ce învață Biserica despre Dumnezeu Cel veșnic viu și credința în El. Definiția credinței „Credința, pe care o hulesc elenii, socotind-o deșartă și barbară, este acceptare de bunăvoie, este consimțământ al cinstirii de Dumnezeu, este încredințare a celor nădăjduite, dovedire a lucrurilor nevăzute, după cum spune dumnezeiescul apostol, că mai ales prin aceasta au primit mărturie cei de demult (Evr. 11, 1-2). Dar fără credință este cu neputință a
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
am grăit... >>, 4, în vol. Despre schimbarea numelor. Despre răbdare. Despre milostenie..., p. 271) „Fiul este întru Tatăl, Duhul întru Fiul, iar Tatăl este întru amândoi. Iar prin credință omul cunoaște toate cele nevăzute și gândite. Credința este consimțirea de bunăvoie a sufletului”. (Sf. Antonie cel Mare, Învățături despre viața morală a oamenilor și despre buna purtare, cap. 141, în Filocalia..., vol. I, p. 41) „Scriptura numește credința temelie a celor nădăjduite (Evr. 11,1); iar pe cei ce nu cunosc
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
târziu însă, după ce credința a fost întemeiată în sufletul nostru, avem nevoie de ajutorul Duhului, ca să rămână credința neclintită și nestrămutată. Nici Dumnezeu, nici harul Duhului n-o ia înaintea voinței noastre, ci ne cheamă și așteaptă ca noi de bunăvoie și din propriul nostru imbold să ne apropiem; apoi, după ce ne-am apropiat, ne dă și Dumnezeu tot ajutorul Lui. Și pentru că diavolul, după ce ne-am apropiat de credință, vine îndată, voind să smulgă această bună rădăcină și grăbindu-se
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
pe cei ce vor. În focul cel veșnic el trimite pe păcătoși legați și văicărindu-se, însă când este vorba de miile de bunătăți, nu așa; fiindcă dacă firea celor buni nu este așa încât ei să alerge spre ele de bunăvoie și să cunoască harul cel mare, apoi atunci sila întrebuințată cu oamenii defaimă înseși acele bunătăți. Dar pentru ce, zici tu, nu voiesc oamenii aceste bunătăți și nu aleargă după ele? Din pricina neputinței sau, mai bine zis, din pricina slăbiciunii lor
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
cea săvârșită de unii apostați, care totuși, căinându-se de greșelile lor, se roagă lui Dumnezeu și obțin iertare. Aceștia vin la biserică și se roagă în ea; aceia luptă împotriva Bisericii. Aceștia poate au greșit de nevoie, aceia de bunăvoie se țin de greșeală. Apostatul și-a produs numai sieși vătămare, cel ce a încercat să facă o erezie sau o schismă a amăgit pe mulți, târându-i după sine în greșeală. Unul este pagubă a unui singur suflet, celălalt
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
ne răspunde: Aruncați-vă asupra lor, apucați-vă la ceartă cu ei și bateți-i cu pumnii, ci Depărtați-vă de ei. Dacă ei făceau aceasta din neștiință, sau din amăgire, ar fi trebuit să se îndrepte; dar fiindcă de bunăvoie păcătuiesc, atunci fugiți de ei, zice. Și în alt loc Apostolul spune aceasta: Să vă feriți de orice frate care umblă fără de rânduială (II Tes. 3, 6), iar lui Timotei, vorbindu-i de Alexandru făurarul, îi dă același sfat: Păzește
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
nume ca Hobița, Ohaba, Obîrșia, Gureni, Peșteana, Suseni etc. sunt aduse cu ei, în Gorj, de locuitorii din localitățile omonime ale Țării Hațegului, imigrați peste Carpați). Unele toponime, îndeosebi nume de localități, dar nu numai dintre ele, nu dispar de bunăvoie sau pe cale „pașnică“, ci sunt „condamnate“ să dispară din cauza inconveniențelor „semantice“ ale numelor, intervenite la un moment dat, pe care autoritățile, deranjate, le înlătură prin înlocuirea cu nume mai convenabile, chiar „măgulitoare“ în contextul istoric respectiv. Este vorba de schimbările
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
nas și pe gură mirosurile zaanalei și praful șoselii."112 Aceeași delectare, contrariantă pentru cititor, caracterizează îndeletnicirile, hobby-urile și gastronomia eroilor urmuzieni: "Cea mai mare plăcere a lui Algazy în afară de obișnuitele ocupații la prăvălie este să se înhame de bunăvoie la o roabă și urmat cam la doi metri de coasociatul său Grummer să alerge, în goana mare, prin praf și arșița soarelui, străbătând comunele rurale, în scopul unic de a aduna cârpe vechi, tinichele de untdelemn găurite și în
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
viața amoroasă. Măcar o ai pe Meryl, zise Darcey. E o fetiță grozavă. Știu, știu, se învoi Anna luând o înghițitură de vin. O iubesc la nebunie și e cel mai bun copil din lume, dar n-aș alege de bunăvoie să fiu o mamă singură. Și totuși a fost numai vina mea... Glasul i se stinse și apoi reluă furioasă: O singură noapte, nu prea îți vine să crezi că o să se ducă totul dracului într-o singură afurisită de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
răsfăț, constată că se putea relaxa, iar amintirile orelor petrecute în ascensor se ștergeau încetul cu încetul. Și pentru că se concentra acum asupra călătoriei, reuși de asemenea să uite de Aidan, de Nieve și de faptul că se hotărâse de bunăvoie să se ducă să-l vadă pe bărbatul vieții ei căsătorindu-se cu altă femeie. Zborul spre Singapore dură treisprezece ore. Darcey își umplu timpul uitându-se la mai multe comedii și apoi la un film pe DVD (Lost in
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]