1,960 matches
-
iar Biblia și Tradiția trebuie respectate și cercetate În litera și spiritul lor dintâi, cât mai aproape de surse, nu În litera moartă a dogmatismului politicianist. Nu cred să existe aici, de față, persoane care să contrazică aceste afirmații de strict bun-simț. Așa stând lucrurile, din păcate, cu perceperea și „exploatarea” apocrifelor În România, consider necesare definirea câtorva termeni și o clarificare de ordin metodologic. Întâi de toate trebuie spus că denumirea de „apocrife” (apocrypha: „ascunse”, „tăinuite”, prin urmare „dubioase”) Își are
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
nașterea, copilăria, intrarea În Templu sau Adormirea Maicii Domnului; așa cum nu contează icoana Anastasis la care se Închină zilnic credincioșii ortodocși. Firește, aceste afirmații se doresc simple afirmații retorice. O singură „erezie” poate fi Îngăduită și de Biserică, anume, „erezia bunului-simț”. AICI SE INSEREAZĂ URMĂTOARELE DOUĂ CAPITOLE, PE CARE LE TRIMIT SEPARAT, ÎN DOCUMENTELE „APOCALIPS2OK” ȘI „MITUL ÎNGERILOR CAZUTI” - ÎN ACEASTĂ ORDINE. ATENȚIE LA NOTELE DE SUBSOL! PAGINĂ NOUĂ PE DREAPTA 7. Traducerea Septuagintei În românește Textul de față este rodul
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
care vorbeam la Început. În condițiile actuale Însă, această interpretare este singura acceptabilă. Interviu realizat de Mărgărita Geică (apărut În Ziua, 10 martie 2007) PAGINĂ NOUĂ 11. „Biblia nu se apără cu strigăte și cu bicepși Încordați, ci cu credință, bun-simț și știință de carte” Sebastian Maxim: Atât evreilor impregnați de cultură elenistică, dar și Părinților creștini, LXX li s-a impus ca un text Înzestrat cu un sens tare și autonom În el Însuși, atât În privința adevărului doctrinar, cât și
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
stârni decât haz, ca și papagaliceasca neologizantă. Noi am ales calea traducerii curgătoare, limpezi și elegante. Diferențele dintre registrul poetic și cel cronicăresc, dintre tonul sapiențial și diatriba profetică se afișează singure, cu condiția ca traducătorul să respecte expresia de bun-simț a limbii române de azi și să aibă el Însuși un minim simț al limbii În care traduce. SM: În cărțile consacrate traducerii, Antoine Berman vorbește despre traducerea etnocentrică, hipertextuală și platonică, căreia Îi opune traducerea etică, poetică și gândindă
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
al tradiției creștine antice, Încât Îl prefer oricărui pios semidoct. Doar Dumnezeu poate judeca și alege În asemenea cazuri. Faptul că acest prieten agnostic a acceptat să traducă Biblia alături de noi este, pentru mine, un semn divin. Prin caracter, prin bun-simț, prin smerenie cărturărească, omul acesta Îmi pare uneori mai creștin decât noi toți ceilalți care ne credem creștini. Așa că Luther poate fi liniștit! SM: Mă Întreb dacă traducerea În limba română a fost În stare să scoată În lumină valențe
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
unei pseudo-tradiții biblice inaugurată de Biblia lui Radu-Galaction și care așază temeinic Biblia românească În tradiția patristică. Reacțiile microbistice ale susținătorilor acestei pseudo-tradiții nu au nici o relevanță. Biblia nu se apără cu strigăte și cu bicepși Încordați, ci cu credință, bun-simț și știință de carte. Atât și ar fi de ajuns pentru o reîmprospătare. În ce privește prima parte a Întrebării, ar trebui să Înșir sute de exemple. Mă voi mulțumi cu două: Isus Nave și arca lui Noe. Până acum, toate versiunile
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
tot. Nu văd nici o altă provocare, nici implicită, nici explicită. Mă bucur să văd Însă efecte, efecte „palpabile” ale Întreprinderii noastre. Au Început să se propună teze de doctorat În România despre Septuaginta; unii preoți, „bărbați curajoși”, cu pricepere și bun-simț, au preluat În manualele lor traducerea și adnotările noastre; omul de rând Începe să se lămurească ce-i cu aceste „Biblii”, punându-și Întrebări, căutând răspunsuri, Într-un cuvânt, interesându-se. Firește, nu suntem nici la jumătatea drumului, dar, chiar
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Edward Luttwak, Strategia: logica războiului și a păcii, este cea mai serioasă Încercare de elaborare a unei teorii generale a strategiei. Teza centrală a lui Lutwak este aceea că strategia este caracterizată de o „logică paradoxală”, În contradicție cu „logica bunului-simț”, care caracterizează comportamentul uman În general. Această logică are atât o dimensiune orizontală, caracterizată de comportamentul uman adversativ, cât și o dimensiune verticală, ce se manifestă la toate nivelurile strategiei: tehnic, tactic, operațional, al teatrului de operații și al marii
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
pe acest set de variabile funcționează bine mai ales pe termen scurt și mediu. Următorul set se referă la patternuri și circumstanțe În care anumite fenomene sau evenimente pot fi descrise ca situații sau secvențe sociale, subiect al generalizărilor „de bun-simț”. Aceasta nu Înseamnă că patternul descris va urma inevitabil. Ele sunt mai mult o bază pentru teorii rudimentare, care generează, mai degrabă, „reguli de predicție” valide, deși nici una dintre ele nu este inevitabilă. Câteva exemple: „aliatul inamicului este...”; „inamicul unui
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
i-a mai apărut o carte, Figuri și note istorico-literare (1944). Nici pedant, nici amator de frivolități impresioniste, B. trezește încredere prin moralitatea gestului său critic, dar, nu mai puțin, prin calma, discreta lui comprehensiune. Clar și sistematic, cu un bun-simț ce asigură moderația evaluărilor, criticul nu e o natură divagantă. Sobrietatea, care divulgă poate la el un minus al fanteziei, dictează fidelitatea lecturii. Ceea ce urmărește, operând cu instrumente de precizie, este să reconstituie „îndărătul operei” fizionomia autorului și atitudinea lui
BOTEZ-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285833_a_287162]
-
cu seamă Mon - completează imaginea obștei. Acești oameni trecuți prin tot felul de întâmplări, dintre care unele iau proporții homerice, ca în cazul povestirilor din războiul cu „franțogul”, la „Măilat”, rememorează vremurile de odinioară, fruste, necorupte, și formulează critici de bun-simț la adresa agitației sterpe a oamenilor mai noi. B. este și un memorialist cu aplomb, ce se sprijină pe amintirea intactă a momentelor evocate, adesea și pe documente, ca în însemnările despre Jan Urban Jarník, George Dima, Iacob Mureșianu. El introduce
BANUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285614_a_286943]
-
Firea sa, care nu se dezminte, este aceea a unui conservator. Ambiția lui este aceea de a-și însoți demersul analitic și cel istoriografic prin considerații teoretice (Sine ira..., 1971, Noi și clasicii, 1975, Antract, 1979). Lecturile fidele, pline de bun-simț, denotă o înclinație spre reflexivitate, comentariul pe teme literare sau teatrale angajându-se într-o vanitoasă monologare pe marginea unor concepte (actualitate și valoare, tradiție și inovație ș.a.). Criticul, pus pe disocieri, își propune să clarifice o noțiune sau alta
BARBU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285625_a_286954]
-
recurgând la metafora „fântânei nebuniei”, ce tinde să se sustragă realității, cuibărindu-se în adâncurile inconștientului, ca metanoia, astfel încât regulile glisează, sunt schimbate peste noapte în mod nefiresc din nebunie în normalitate, din firesc în nefiresc, contra oricărei logici a bunului-simț. Împăratul din povestea lui Borges rămâne ultimul nebun sănătos într-o lume a sănătoșilor nebuni, aceștia din urmă impunând violent voința lor asupra voinței propriului lor univers, sfârșitul fiind - din păcate previzibil - cel pe care istoria îl impune mereu, majoritatea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Schopenhauer și cu dramele lui Shakespeare; fabula lui G. Sion este opusă definiției acestei specii dată de Lessing și realizărilor lui La Fontaine; ceva mai îngăduitor a fost cu Ronetti-Roman, al cărui poem Radu îi ocazionează sfaturi literare pline de bun-simț. Adversar al efuziunilor stilistice, C. a folosit atât ironia, cât și sarcasmul, mânuite cu o artă care a făcut din el un polemist de temut. A tradus din Shakespeare piesele Macbeth și Othello, ajutându-se, uneori, și de tălmăcirea germană
CARP-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286121_a_287450]
-
chiar și legale ale imperiului? Urmașul lui Gaius Asinius Pollio! Un libert ce poate rivaliza cu cei mai înstăriți senatori. Stăpân peste o avere estimată la 300 de milioane de sesterți, dintre care 60 doar în numerar. Bine măcar că are bunul-simț să nu trăiască într-un lux ostentativ. Repede privirea în lături, ca să nu-și trădeze gândurile. Îl apreciază pe Ianuarius, îl simpatizează într-un fel și a fost de nenu mărate ori darnic, chiar mărinimos cu el. Îi e mai
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
măcar să-i manipuleze sub mantaua constituționalității pe idioții ăia trei de rang consular din comisia de supraveghere a Senatului! I-ar fi mai ușor să se înțeleagă cu trei oi trase la sorți din turmele sale. Dobitoacele au mai mult bun-simț. Oftează din nou a deznădejde. E conștient că nu are nici prestanța, nici inteligența lui Gaius Asinius Pollio. Numai o minte diabolică - sau divină! - putea veni cu ideea unui te zaur militar. Chiar dacă acest tezaur militar nu acoperă în tota
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
pe lângă el să-l poto lească pe feciorul secretarului său. De ce n-a făcut-o până acum? Ridică fruntea. Cei doi bătrâni se privesc drept în ochi preț de câteva clipe. Libertul e primul care și-i pleacă. Urgalania are bun-simț cu duiumul, reflectează principele. În seamnă că așteaptă un semn ca să vadă din ce direcție bate vân tul înainte de a lua atitudine. Bun! La rândul său, Ianuarius nu îndrăznește să-i spună împăratului că Urgalanilla a pus ochii pe Narcissus
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
pui lipsa de delicatețe față de ea, din moment ce Quirinius este bun prieten cu Tiberius. Sau or considera nesimțiții că n-o mai interesează acest aspect! Vântură mânioasă din evantai, încercând să se liniștească. Bine măcar că sora ei, Claudia Pulchra, a avut bunul-simț să nu apară. I-a trimis, bineînțeles, o invitație. Trebuia. De ochii lumii sunt în continuare o familie. Își înăbușă un oftat. Nu știe dacă să o blameze sau să o căi neze. O scursură. Nu, o slugă. S a
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
desigur, se grăbește să încuviințeze femeia, încur cată. — Și de ce tocmai acum? e în continuare nedumerit Piso. — I-o fi fost frică să reîmprospăteze o durere atât de mare, își dă cu părerea bătrâna Calpurnia. În sfârșit, o remarcă de bun-simț. Vipsania îi zâmbește recu nos cătoare și completează: — Oamenii sunt mai curioși să afle lucruri care au fost amânate și peste care s-a așternut în parte uitarea. Cei doi Pisones tac. Vipsania surâde și îi lasă în pace. Intuiește
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
la nepoata lui Herodes, reflectează Vipsania. Dar la ce-i folosește? Tot atât de bine l-ar putea apuca dorul după mormintele etrusce. Bine măcar că fratele Mariamnei, Iulius Agrippa, nu a venit. L-a invitat, fiind prieten cu Drusus, dar a avut bunul-simț să refuze, motivând tocmai prin absența fiului ei. A evitat probabil să dea ochii cu Agrippina. Și-a imaginat că o să fie prezentă și știe că nu-l înghite. — Ai auzit că se întorc? — Cine? — Germanicus și Tiberius. De ce inima
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
e simplu: În mână țineți mingea, În gură Îi băgați o bucățică de ceva bun. Chiar și un baset se va transforma Într-un retriever drăgălaș dacă știți cum să negociați cu el“. Și, datorită acestui gen de sfaturi de bun-simț, doctorul Harry Bailley a devenit cel mai mare și mai tare dresor de câini, fondator al respectabilei Societăți Internaționale a Behavioriștilor Canini, inventator al metodelor umane de dresaj (pentru care Încă așteaptă brevetul), vedetă a Dosarelor Fido, iar acum și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
că am citit toate aceste lucruri. Și nu mă priviți cu reproș, vă rog. Știu că e un sentiment foarte urât și nu aș fi recunoscut niciodată așa ceva cât eram În viață. Nimeni nu ar face-o dacă ar avea bun-simț. Dar, sincer, cine mai citește cărți politice despre regimuri pline de orori În afară de istorici sau cei care studiază regiunea respectivă? Unii poate pretind că o fac, dar mai degrabă răsfoiesc recenziile din The New York Review of Books, iar apoi se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
trupului prefăcându-ne că-l jelim și scuturând franjurii șalurilor ca să zornăim din clopoței. Iar băieții s-au rotit și ei În sens invers ca să ne surprindă zâmbetele și să le numere. Ce fericiți eram că bătrânul avusese În sfârșit bunul-simț de a muri. Și-ntr-o clipită, toți anii aceia au trecut plutind pe lângă mine, și m-am pomenit din nou În apa sălbatică, având peste cincizeci de ani, vârsta bătrânului mort pe care mi-l amintisem. Iar băieții alergau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
dat pe spate În timp ce pronunța, În fața unei hoarde de bărbați atrăgători: „Harry e un dobitoc. Foarte bine i-am făcut că l-am lăsat de izbeliște În locul acela Îngrozitor“. Harry se Învârtea pe loc Încercând să-și folosească logica și bunul-simț. A doua zi după dispariția prietenilor săi, pe 27 decembrie, reușise să convingă pe cineva să-l ducă cu barca până la stațiunea Prințesa de Aur În căutarea unei persoane care știa cum să telefoneze la ambasada SUA din Rangoon. Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
important să discutăm despre lucrurile fundamentale, decât să fiu un simplu participant care dă din cap („Da, înțeleg!“) și să întrerup mereu conversația când apar cuvinte de specialitate: „Stați un pic. Ce înseamnă asta?“. Până la urmă, discuția a fost de bun-simț, la nivelul conversației de zi cu zi, opiniile noastre s-au intersectat, a fost o înțelegere reciprocă și am înțeles ideile de bază pe care intervievatul le-a expus. (Dacă le-am acceptat sau nu e altă poveste.) A fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]