2,180 matches
-
pus la Încercare. (...) Francezul, atât de departe de zei, de oameni, de animale este un sediment depus pentru o pasivă eternitate de către intelectualitatea Împietrită, minerală. Omul din popor, ferindu-se pe ascuns, fugar, aruncă un ultim sarcasm Înainte de sosirea cizmei. Burghezul pune capul În piept și se felicită preocupat. Germania va fi uluită de cucerirea făcută, de acest vid ce s-a căscat În fața ei. Ea a zdrobit ceva care era deja praf și pulbere. În acest context, sinuciderea lui Drieu
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
În fața lumii. Apare e un fel de a zice: primele scrieri sunt și primele infirmări ale dogmei. În Franța, În secolul al cincisprezecelea, pe lângă nesfârșitele oscilări la nivelul formei (jurnalul-cronică, jurnalul-carnet etc.), anonimatul e una din legile de bază. Jurnalul Burghezului din Paris, În prima jumătate a acelui veac, confirmă noua regulă. Vor ieși din ea, ajutați de indecizia hypomnematelor, autori de mâna a doua: interpuși, observatori, subalterni. Secretarul cancelarului Duprat ține un drastic registru al cancelariei, Héroard (medicul lui Ludovic
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
serios mutilată, pentru a confirma retroactiv noile realități aduse de "prietenia româno-sovietică". În lecția "Războiul din 1916-1918", unirea apărea ca rezultat al mai multor fapte reprobabile, cum ar fi ocupația militară a Basarabiei, represiunea armată dublată de un compromis tipic burghez în Transilvania și, în final, o intervenție "antirevoluționară" internațională în Ungaria. Acest ultim aspect care, de altfel, depășea secvența cronologică din titlu, nu a fost totuși detaliat. După toate cele pomenite, fostul regat român se prezenta, la judecata marxistă a
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Ca și în alte țări europene, amintirea ultimului război mondial a tins tot mai mult să o înglobeze și pe aceea a primului. În cazul românesc, au operat și unele interdicții ideologice, cum ar fi condamnarea monarhiei și a "regimului burghez" sau contestarea parțială a anexărilor teritoriale din 1918. De altfel, și comemorarea celui de-al Doilea Război Mondial a fost cenzurată, pentru că românii trebuiau pedepsiți retroactiv pentru luptele duse împotriva URSS, până la 23 august 1944. Ceremonialul dedicat "Zilei Eroilor" a
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
de preferință revoluționari: Șt. Gheorghiu, I.C. Frimu, C. Dobrogeanu-Gherea, I.V. Stalin. Gh. Gheorghiu Dej și Chivu Stoica erau, pentru început, plasați discret, într-un grup de tovarăși. Dispăreau, pentru decenii, portretele și chiar numele regilor României sau ale oamenilor politici "burghezi", culpabili în bloc pentru suferințele aduse "poporului" de istoria recentă. Povestea Primului Război Mondial a fost în întregime rescrisă, din perspectiva luptelor de clasă. Nici țările nu mai apăreau în manuale ca entități statale unitare, ci ca niște regiuni oarecare, mereu sfâșiate
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Editura Politică, București, 1968). Erau mostre de rememorare cu iz propagandistic, aproape depersonalizate și încheiate inevitabil cu sfaturi bătrânești pentru cei tineri; sunt axate pe valoarea efortului, a perseverenței, a suferinței chiar. Toate intervențiile acuzau ritual școala nedreaptă a regimului "burghez" care, în realitate, îi formase, cu succes, pe cei în cauză. 128 Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului din România, Elev în comunism / Student during the Communist Regime, Editura Curtea Veche, București, 2009 volum editat de Luciana Marioara Jinga, traducere
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
regim mai rău, mai sângeros și, totodată, mai perfid și abil, decât cel bolșevic, care s-a autointitulat "sovietic""248. El demonstrează că apariția sistemului datează încă din 1918, din perioada lui Lenin, de vreme ce au fost create atunci lagăre pentru burghezi, opozanți, contrarevoluționari, iar în 1928 au fost trimise în lagăre victimele epurărilor sau țăranii ostili colectivizării. De asemenea, la întrebarea privind modul în care a apărut răul sovietic, Soljenițîn răspunde că răul provine din ideologia care vede în lupta de
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
zona socio-economică din partea de nord a metropolei și de care îl despart doar cîțiva kilometri). Aceleași probleme se pun în ceea ce-i privește pe militanții partidelor naționaliste basce, scoțiene sau ai partidelor regionaliste. Și ele grupează în jurul unei cauze specifice burghezi, țărani și muncitori, peroane de dreapta, de centru și de stînga. Oare gaullismul este cu adevărat reductibil la un partid de dreapta, chiar "bonapartist"? Criteriul de organizare propus de către Maurice Duverger se dovedește cel mai pertinent dintre cele trei. Și
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
city-ul, patronatul întreține, în întreaga Europă, legături foarte strînse cu partidele ce apără interesele capitaliștilor. Eforturile făcute de anumite guverne de stînga de a se face agreate de patroni, au eșuat mereu pînă în prezent. Plecînd de la un nucleu conducător "burghez", partidele patrimoniale au devenit adevărate partide attrape-tout. Din punct de vedere al electoratului ei regrupează pe toți proprietarii obiectivi sau subiectivi. Masa lor de manevră a fost formată mult timp din "independenți" comercianți, meșteșugari, liber profesioniști, patroni ai PME dar
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
o dreaptă care a aparținut tradiției și contra-revoluției, unii dintre ei s-au apropiat de liberalii moderați pentru a creea o sensibilitate politică pe care René Rémond a numit-o "dreapta orléanistă", termenul de orléanist desemnînd partizanii lui Louis-Philippe, "regele burghez". Este vorba de un fenomen caracteristic țărilor latine care nu au o democrație creștină puternică: Franța, Spania țări în care această dreaptă exista sub Republică și Portugalia. Conform tezei lui Réne Rémond, moștenirea dreptei orleaniste este asumată de "giscardienii" Partidului
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
se angajeze într-o politică de colaborare cu mișcarea muncitorească. În anumite cazuri, această colaborare a ajuns pînă la comuniști. Totuși, evoluția sa pe termen lung a făcut ca partidul ce o reprezintă să treacă de la alianța socialistă la blocul burghez jucînd rolul de "pivot". Radicalii danezi au avut o nouă tentativă de a adopta o strategie centristă, părăsind în 1944 coaliția cu conservatorii în favoarea celei cu social-democrații. Chiar și omologii lor suedezi și-au oferit serviciile guvernului social-democrat pe care
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
și "stînga" se datorează în principal influenței conflictului dintre Biserică și Stat. Pentru mulți istorici, catolicul socialist A. de Mun, neobosit apărător al cauzei muncitorești, va fi iremediabil încadrat la dreapta. Dimpotrivă, Emile Combes, ale cărui concepții sociale trădau egoismul burghez al secolului al XIX-lea, se va vedea rar contestat ca fiind un om de stînga. Motivul este simplu: anticlericalismul înverșunat al "tăticului Combes". Toate țările catolice din Europa Occidentală precum și țările eterogene, cum ar fi Germania, Țările de Jos
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
Labour Party (SDLP) mediator al majorității catolice din Ulster, care a fost creat în 1969 prin fuzionarea Mișcării pentru Drepturile Civile condusă de John Hume actualul lider al SLDP cu Republican Labour Party condus de Gerry Fitt și Partidul Naționalist, burghez și puțin activ, care a asigurat interimatul între 1920 și independența Irlandei de Nord. Anumite partide naționaliste sînt moderate atît în ce privește scopurile cît și mijloacele. Cel mai interesant este Union Valdôtaine, mediator al francofonilor din Val d'Aoste, regiune cu
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
Norvegia, Partidul de Centru s-a născut din mișcarea marilor producători agricoli în timp ce micii producători au rămas fideli fie vechiului Venstre, fie creștinilor populari, adică formațiunilor periferiste. În Elveția, Uniunea Democratică de Centru rezultă din fuzionarea Partidului Țăranilor, Meșteșugarilor și Burghezilor, pe de o parte, și din radicalii de stînga, pe de altă parte. Dacă UDC se situează la stînga liberalilor, față de creștin-democrați, radicali și Alianța Independenților, el se află mai la dreapta. Forța lui numerică îi permite să facă parte
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
victoriană cu poveștile, ideile și anecdotele ei, reprezentate de oamenii, vestimentația, decorurile, morala, comedia sau patetismul unui timp care exprimă o vârstă istorică și comunică, în mod particular, condiția acestei vârste. Lister observă că pictura victoriană selectează, printre altele, figura burghezului care privește confortabil morala tristă a unor picturi ca The Last Day in the Old Home de Robert Braithwaite Martineau sau The Road to Ruin de William Power Frith și care se simte respectabil și în siguranță, convins că astfel
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
victoriană cu poveștile, ideile și anecdotele ei, reprezentate de oamenii, vestimentația, decorurile, morala, comedia sau patetismul unui timp care exprimă o vârstă istorică și comunică, în mod particular, condiția acestei vârste. Lister observă că pictura victoriană selectează, printre altele, figura burghezului care privește confortabil morala tristă a unor picturi ca The Last Day in the Old Home de Robert Braithwaite Martineau sau The Road to Ruin de William Power Frith și care se simte respectabil și în siguranță, convins că astfel
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
a "convertitului". În acest caz, schimbarea este dramatică. Este vorba despre o persoană care abandonează un sistem de valori, de credințe, o ideologie, o doctrină, adoptând alta. Primii discipoli ai lui Hristos erau convertiți, ca și Karl Marx, fiu de burghez, Friedrich Engels, fiu de industriaș, sau Bakunin, fost ofițer și nobil. Toate marile mișcări religioase, spirituale, politice se nasc și evoluează grație convertiților. Cum devii convertit? La început, intervine o ruptură: actorul observă o contradicție între existența și conștiința sa
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
ea. 2. Occidentul medieval cunoaște nașterea sau renașterea orașelor și apariția burgheziei. Acest lucru nu s-a realizat fără conflicte, căci un corp străin venea să tulbure ordinea feudală și rurală. Dar, inevitabil, civilizația noastră devine citadină. Cu-vântul francez burghez (la origine, locuitorul unui burg) nu definește la fel de bine personajul ca germanul Bürger sau spaniolul ciudadano: este vorba nu doar de un meșteșugar sau de un negustor care vrea să fie independent, ci și de un cetățean care vrea să
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
niciodată timp. " 5. Societățile aristocratice nu valorizează munca. Ele trăiesc de pe urma exploatării muncii. Ne întoarcem încă o dată la mănăstiri, pentru a întâlni o schimbare de mentalitate. Aici, deviza este ora et labora, roagă-te și muncește. Meșteșugarii, negustorii, comercianții, bogătașii, burghezii orașelor transformă munca într-o valoare, deoarece creează bogăție. În acest sens, ei disprețuiesc trândăvia nobililor. De fapt, Evul Mediu cunoaște o evoluție tehnologică remarcabilă. Să luăm moara de vânt, moara de apă, scripetele, diferitele instrumente optice, orologiul, imprimeria... O
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
victoriană cu poveștile, ideile și anecdotele ei, reprezentate de oamenii, vestimentația, decorurile, morala, comedia sau patetismul unui timp care exprimă o vârstă istorică și comunică, în mod particular, condiția acestei vârste. Lister observă că pictura victoriană selectează, printre altele, figura burghezului care privește confortabil morala tristă a unor picturi ca The Last Day in the Old Home de Robert Braithwaite Martineau sau The Road to Ruin de William Power Frith și care se simte respectabil și în siguranță, convins că astfel
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
baroni direcți ai Coroanei 31). Acestei adunări îi este asigurată începând cu anul 1254 o structură stabilă, bazată pe principiul potrivit căruia orice contribuție putea fi impusă numai cu acordul "arhiepiscopilor, episcopilor, și altor prelați, conți, suverani, oameni de arme, burghezi și alți oameni liberi" și pe dreptul adunării elective de a controla validitatea alegerilor, sustrăgând astfel reprezentanților regelui acest privilegiu. Putem observa că sunt deja prezente, în fază incipientă, principiile moderne ale suveranității și independenței Parlamentului. În anul 1265, Simone
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
asupra claselor privilegiate. Nu am putea înțelege societatea fără să îi cunoaștem vârfurile. Informațiile rămân cu siguranță incomplete, ancheta întâmpină tot felul de dificultăți, una dintre cele mai înșelătoare fiind, fără îndoială, știința auto-prezentării: prin arta conversației și atitudinea corporală, burghezul controlează imaginea pe care vrea să o transmită despre sine, tehnică socială ce reprezintă o parte importantă a educației sale și care îi asigură astfel vizibila metamorfoză a calităților sociale în calități naturale. Ridicăm așadar un colț al cortinei care
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
unor mijloace de producție, însoțită sau nu de exercitarea puterii economice, ca președinte de întreprindere de exemplu, dar care poate foarte bine să se limiteze la o viață fără griji, cu venituri asigurate, combinată sau nu cu o activitate profesională. Burghezii sunt bogați, dar bogăția lor poate lua multe forme, un aliaj compus din bani, din mulți bani, dar și din cultură, relații sociale și prestigiu. Ca și greutățile sociale, și privilegiile se adună. Este oare burghezia o clasă amenințată cu
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
venituri confortabile și care este încă ușor de observat și de reprezentat. Micul întreprinzător de cartier, înaltul funcționar și chiar mai puțin sofisticatul agricultor pot apărea drept bogați într-o lume de săraci, trecând, și atunci când nu este cazul, drept burghezi. În 2006, pentru jumătate din francezi, bogăția începe cu un patrimoniu egal sau mai mare de 482 000 euro (sondaj CSA, Challenges, nr. 44, 13-30 august 2006). Este o sumă modestă dacă luăm în considerare faptul că un apartament de
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
1980, p.2]. Aceste relații mobilizabile, puternice prin forța capitalurilor adunate de la ansamblul membrilor rețelei, permit multiplicarea puterii individuale. Marea burghezie cultivă această formă de capital printr-o muncă specifică de sociabilitate. Dacă tendința comună este de a-i atribui burghezului atitudini individualiste, marile familii bogate, mai ales dacă se situează de mai mult timp pe pozițiile sociale cele mai înalte, funcționează pe un model colectiv. Grupul dezvoltă o sociabilitate intensă, care depășește cercul familial. Dineurile, cocteilurile, serile de gală, vernisajele
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]