3,155 matches
-
În buzunarul mortului a fost găsită o fotografie a unui om care avea o figură asemănătoarea cu cea a unei maimuțe. Fragmentele bustului lui Harker au fost găsite în grădina din fața unei case nelocuite. Deoarece locul unde a fost spart bustul se afla lângă un felinar, era evident că hoțul a vrut să vadă ce face, el trecând pe lângă alte case nelocuite, dar unde era mai întuneric. Holmes îi spune Lestrade să-l anunțe pe Harker că este convins că vinovatul
Cei șase Napoleoni () [Corola-website/Science/323865_a_325194]
-
-l urăște pe Napoleon. Deși este convins că acest lucru nu este adevărat, detectivul găsește oportun să se folosească de presă pentru a-l convinge pe vinovat că așa cred anchetatorii. Holmes vorbește cu cei doi negustori care au vândut busturile și află că acestea fuseseră confecționate de Gelder & Co., obținând și lista cu cei care le-au cumpărat. Unul dintre negustori îl identifică în fotografie pe Beppo, un imigrant italian. El a lucrat în magazinul lui Morse Hudson, părăsindu-și
Cei șase Napoleoni () [Corola-website/Science/323865_a_325194]
-
Gelder & Co., obținând și lista cu cei care le-au cumpărat. Unul dintre negustori îl identifică în fotografie pe Beppo, un imigrant italian. El a lucrat în magazinul lui Morse Hudson, părăsindu-și serviciul cu două zișe înainte de spargerea primului bust. Holmes se duce la Gelder & Co. și află că busturile făceau parte dintr-un lot de șase busturi, dar directorul firmei afirmă că acestea nu erau cu nimic deosebite de celelalte. El îl recunoaște în fotografie pe Beppo, pe care
Cei șase Napoleoni () [Corola-website/Science/323865_a_325194]
-
cumpărat. Unul dintre negustori îl identifică în fotografie pe Beppo, un imigrant italian. El a lucrat în magazinul lui Morse Hudson, părăsindu-și serviciul cu două zișe înainte de spargerea primului bust. Holmes se duce la Gelder & Co. și află că busturile făceau parte dintr-un lot de șase busturi, dar directorul firmei afirmă că acestea nu erau cu nimic deosebite de celelalte. El îl recunoaște în fotografie pe Beppo, pe care îl descrie ca fiind un ticălos. El a fost închis
Cei șase Napoleoni () [Corola-website/Science/323865_a_325194]
-
pe Beppo, un imigrant italian. El a lucrat în magazinul lui Morse Hudson, părăsindu-și serviciul cu două zișe înainte de spargerea primului bust. Holmes se duce la Gelder & Co. și află că busturile făceau parte dintr-un lot de șase busturi, dar directorul firmei afirmă că acestea nu erau cu nimic deosebite de celelalte. El îl recunoaște în fotografie pe Beppo, pe care îl descrie ca fiind un ticălos. El a fost închis pentru că și-a înjunghiat un compatriot cu un
Cei șase Napoleoni () [Corola-website/Science/323865_a_325194]
-
de acesta. După ce trimite un mesaj urgent, Holmes îi invită pe doctorul Watson și pe Lestrade să meargă cu el la o casă din Chiswick unde Holmes se aștepta să-l găsească pe spărgător. Deși nu înțelege preocuparea detectivului pentru busturi, Lestrade este de acord să-l însoțească. Beppo apare, intră în casă și iese după câteva minute cu un bust în brațe, pe care-l distruge. El examinează apoi bucățile, în timp ce Holmes și Lestrade se furișează în spatele lui și-l
Cei șase Napoleoni () [Corola-website/Science/323865_a_325194]
-
la o casă din Chiswick unde Holmes se aștepta să-l găsească pe spărgător. Deși nu înțelege preocuparea detectivului pentru busturi, Lestrade este de acord să-l însoțească. Beppo apare, intră în casă și iese după câteva minute cu un bust în brațe, pe care-l distruge. El examinează apoi bucățile, în timp ce Holmes și Lestrade se furișează în spatele lui și-l imobilizează. Dus la poliție, Beppo refuză să vorbească despre motivul spargerii busturilor. În a doua zi, Holmes îi oferă 10
Cei șase Napoleoni () [Corola-website/Science/323865_a_325194]
-
casă și iese după câteva minute cu un bust în brațe, pe care-l distruge. El examinează apoi bucățile, în timp ce Holmes și Lestrade se furișează în spatele lui și-l imobilizează. Dus la poliție, Beppo refuză să vorbească despre motivul spargerii busturilor. În a doua zi, Holmes îi oferă 10 lire proprietarului ultimului bust din cele șase, făcându-l să semneze un document de transfer a tuturor drepturilor de proprietate către Holmes. După ce vânzătorul pleacă, Holmes sparge bustul și printre cioburile acestuia
Cei șase Napoleoni () [Corola-website/Science/323865_a_325194]
-
care-l distruge. El examinează apoi bucățile, în timp ce Holmes și Lestrade se furișează în spatele lui și-l imobilizează. Dus la poliție, Beppo refuză să vorbească despre motivul spargerii busturilor. În a doua zi, Holmes îi oferă 10 lire proprietarului ultimului bust din cele șase, făcându-l să semneze un document de transfer a tuturor drepturilor de proprietate către Holmes. După ce vânzătorul pleacă, Holmes sparge bustul și printre cioburile acestuia găsește o bijuterie, perla neagră a familiei Borgia. Holmes cunoștea cazul dispariției
Cei șase Napoleoni () [Corola-website/Science/323865_a_325194]
-
vorbească despre motivul spargerii busturilor. În a doua zi, Holmes îi oferă 10 lire proprietarului ultimului bust din cele șase, făcându-l să semneze un document de transfer a tuturor drepturilor de proprietate către Holmes. După ce vânzătorul pleacă, Holmes sparge bustul și printre cioburile acestuia găsește o bijuterie, perla neagră a familiei Borgia. Holmes cunoștea cazul dispariției perlei, la care lucrase cu an mai înainte. Suspiciunea căzuse pe camerista prințesei de Colonna, o italiancă pe nume Lucretia Venucci - sora mortului. Beppo
Cei șase Napoleoni () [Corola-website/Science/323865_a_325194]
-
cu an mai înainte. Suspiciunea căzuse pe camerista prințesei de Colonna, o italiancă pe nume Lucretia Venucci - sora mortului. Beppo obținuse cumva perla de la Pietro Venucci și, fiind urmărit de poliție pentru a fi arestat, a ascuns-o într-un bust din ipsos încă moale de la fabrica unde lucra. După eliberare, când cele șase busturi fuseseră vândute, a aflat de la vărul său cine a cumpărat busturile și prin propriile sale eforturi a obținut lista cumpărătorilor. El a procedat la spargerea busturilor
Cei șase Napoleoni () [Corola-website/Science/323865_a_325194]
-
nume Lucretia Venucci - sora mortului. Beppo obținuse cumva perla de la Pietro Venucci și, fiind urmărit de poliție pentru a fi arestat, a ascuns-o într-un bust din ipsos încă moale de la fabrica unde lucra. După eliberare, când cele șase busturi fuseseră vândute, a aflat de la vărul său cine a cumpărat busturile și prin propriile sale eforturi a obținut lista cumpărătorilor. El a procedat la spargerea busturilor, pentru a găsi perla. În povestire este prezentată data de 20 mai ca data
Cei șase Napoleoni () [Corola-website/Science/323865_a_325194]
-
Venucci și, fiind urmărit de poliție pentru a fi arestat, a ascuns-o într-un bust din ipsos încă moale de la fabrica unde lucra. După eliberare, când cele șase busturi fuseseră vândute, a aflat de la vărul său cine a cumpărat busturile și prin propriile sale eforturi a obținut lista cumpărătorilor. El a procedat la spargerea busturilor, pentru a găsi perla. În povestire este prezentată data de 20 mai ca data de plată a salariului lui Beppo din “anul anterior”. În acea
Cei șase Napoleoni () [Corola-website/Science/323865_a_325194]
-
bust din ipsos încă moale de la fabrica unde lucra. După eliberare, când cele șase busturi fuseseră vândute, a aflat de la vărul său cine a cumpărat busturile și prin propriile sale eforturi a obținut lista cumpărătorilor. El a procedat la spargerea busturilor, pentru a găsi perla. În povestire este prezentată data de 20 mai ca data de plată a salariului lui Beppo din “anul anterior”. În acea perioadă ziua în care lucrătorii își primeau salariul era ziua de sâmbătă. Ziua de 20
Cei șase Napoleoni () [Corola-website/Science/323865_a_325194]
-
Holmes, în pagina de final. Lestrade se comportă mai bine ca detectiv în această povestire decât în cel mai multe povestiri în care apare, el identificând omul ucis ceea ce îl face pe Holmes să-și dea seama de motivul căutării busturilor de către Beppo. Un aspect mai subtil identificat de Lestrade este faptul că acesta recunoaște o "emblemă catolică" de pe corpul mortului și se folosește de ea pentru a-i afla identitatea în ciuda ignoranței sale cu privire la icoanele sfinților. Sir Arthur Conan Doyle
Cei șase Napoleoni () [Corola-website/Science/323865_a_325194]
-
de muzică. Cascada se termină la partea de jos printr-o fântână alegorică dedicată zeului Neptun. În centrul parterului vestic este un bazin cu o statuie aurită a zeiței Fama. În partea de vest se află un pavilion cu un bust al lui Ludovic al XIV-lea. În fața acestei statui este o fântână cu o statuie aurită care-l reprezintă pe "Amor cu delfini". Grădină este decorată cu patru vase de majolică. La partea superioară a parterului estic este un pavilion
Castelul Linderhof () [Corola-website/Science/314512_a_315841]
-
XIV-lea. În fața acestei statui este o fântână cu o statuie aurită care-l reprezintă pe "Amor cu delfini". Grădină este decorată cu patru vase de majolică. La partea superioară a parterului estic este un pavilion de lemn care conține bustul lui Ludovic al XVI-lea al Franței. La 24 pași mai jos se află o fântână cu statuia aurită "Amor trăgând o săgeată". O sculptură înfățișându-i pe "Venus și Adonis" este amplasată între bazin și palat. Parterul acvatic din fața
Castelul Linderhof () [Corola-website/Science/314512_a_315841]
-
terasă formează partea de sud a parcului și se află în partea opusă față de cascada din partea de nord. La primul etaj se află "Fântâna Naiadelor" constând din trei bazine și sculpturi ale nimfelor apelor. În arcul nișei centrale se află bustul reginei Maria Antoaneta a Franței. La partea superioară a teraselor este un templu rotund, cu o statuie a zeiței Venus realizată pe baza unui tablou de Antoine Watteau (The Embarkation for Cythera). Grădina castelului ocupă o suprafață de aproximativ 50
Castelul Linderhof () [Corola-website/Science/314512_a_315841]
-
a debutat în arta monumentală în anul 1966 cu lucrarea "Pescărușii", construită din oțel inoxidabil, având o înălțime de 7 metri, amplasată în București, pe malul Lacului Herăstrău, lângă una din intrările în Parcul Herăstrău. De asemenea, este și autoarea bustului istoricului Nicolae Iorga amplasat în fața Bisericii "Sf. Nicolae" din Copoul Iașilor, biserică ctitorită de marele istoric și al cărei iconostas este pictat în întregime de către Corneliu Baba. Lucrarea sa cea mai importantă și mai cunoscută este Statuia Independenței din Iași
Gabriela Manole-Adoc () [Corola-website/Science/309641_a_310970]
-
pe o mătușă de-a ei, o femeie foarte frumoasă - după cum povestea artista - cu un păr cu reflexe aurii. Statuia are înălțimea de 17 m, dintre care 6 soclul din travertin și 11 statuia din bronz. O altă lucrare este bustul în bronz al lui Constantin Petrescu (1879-1936), dezvelit în 1992 în Grădina Botanică din Iași. Gabriela Adoc afișează o operă imginativă structurată expresiv în registre variate, prezentând o creație multiformă plină de sensibilitate. Lucrările sale încep a fi modelate în
Gabriela Manole-Adoc () [Corola-website/Science/309641_a_310970]
-
pitoresc și pe alocuri de note caricaturale. Dincolo de gesturile stângace, de mișcările nefirești și figurile stereotipe, artistul popular a reușit, prin alegerea unei palete cromatice adecvate, să dea vioiciune scenelor imaginate. Bolta a fost împodobită cu figurile evangheliștilor și cu busturile unor prooroci sau mucenici. Tot pe leagănul bolții au fost pictate scenele Vindecarea orbului și Duminica Tomii. Din pictura absidei altarului se mai distinge scena Jertfa lui Isaac.
Biserica de lemn din Gârbău Dejului () [Corola-website/Science/315466_a_316795]
-
creațiile sale de referință se numără două altoreliefuri pentru Arcului de Triumf, statuia „Nicolae Bălcescu”, dezvelită în 1969 la Pitești și două basoreliefuri pentru fațada Institutului de botanică din capitală. A contribuit la detalii din iconostasul Bisericii Cașin, este autorul busturilor lui Nicolae Bălcescu, Alexandru Sahia și George Coșbuc din parcul Carol I. La Câmpulung, în Grădina Publică, se află sculpturile sale "N. Bălcescu" și "Autoportret". Tot în localitate mai sunt "Țăranca din Muscel" și grupurile statuare de la Cimitirul Flămânda și
Constantin Baraschi () [Corola-website/Science/307088_a_308417]
-
releva un comportament excesiv din partea acestora, practicat în scop vădit represiv și fără să fie justificat de necesitatea menținerii ordinii publice sau a combaterii acțiunilor de destabilizare a statului . Ca urmare a reabilitării sale, i s-a putut ridica un bust de bronz în orașul Rădăuți, bust care a fost dezvelit la data de 23 mai 2008.
Gheorghe Flondor () [Corola-website/Science/307292_a_308621]
-
practicat în scop vădit represiv și fără să fie justificat de necesitatea menținerii ordinii publice sau a combaterii acțiunilor de destabilizare a statului . Ca urmare a reabilitării sale, i s-a putut ridica un bust de bronz în orașul Rădăuți, bust care a fost dezvelit la data de 23 mai 2008.
Gheorghe Flondor () [Corola-website/Science/307292_a_308621]
-
(în ) este o rubrică din revistele de bulevard britanice, în care sunt prezentate fotografiile nude sau busturile unor modele. Asemenea poze sunt publicate de revistele The Sun, Daily Star și Daily Mirror. În aceste reviste pe lângă fotografiile erotice, mai sunt publicate narațiuni erotice și criminalistice. Ministrul britanic Clare Short a încercat să interzică această practică de publicare
Fata de la pagina 3 () [Corola-website/Science/322830_a_324159]