1,121 matches
-
prin KO în runda a patra pe Librado Andrade, în arenă "Colisee Pepsi" din orașul Québec, Canada, și își păstrează centura de campion IBF la categoria supermijlocie. O victorie categorica, eliminând dubiile din meciul precedent al celor doi în care Bute a fost la un pas să piardă meciul în ultimele secunde din runda finală după ce Lucian dominase aproape în totalitate. În data de 17 aprilie 2010, Lucian Bute câștiga meciul cu columbianul Edison Miranda prin KO, în runda a treia
Lucian Bute () [Corola-website/Science/302207_a_303536]
-
victorie categorica, eliminând dubiile din meciul precedent al celor doi în care Bute a fost la un pas să piardă meciul în ultimele secunde din runda finală după ce Lucian dominase aproape în totalitate. În data de 17 aprilie 2010, Lucian Bute câștiga meciul cu columbianul Edison Miranda prin KO, în runda a treia, românul păstrându-și titlul mondial al categoriei supermijlocie, în versiunea IBF. Pe 15 Octombrie 2010, Lucian Bute își păstrează centura IBF învingându-l prin TKO pe Jesse Brinkley
Lucian Bute () [Corola-website/Science/302207_a_303536]
-
dominase aproape în totalitate. În data de 17 aprilie 2010, Lucian Bute câștiga meciul cu columbianul Edison Miranda prin KO, în runda a treia, românul păstrându-și titlul mondial al categoriei supermijlocie, în versiunea IBF. Pe 15 Octombrie 2010, Lucian Bute își păstrează centura IBF învingându-l prin TKO pe Jesse Brinkley în repriza a noua după ce anterior îl doborâse de două ori, în reprizele a cincea și a opta. Pe data de 9 iulie 2011 Lucian Bute s-a înfruntat
Lucian Bute () [Corola-website/Science/302207_a_303536]
-
Octombrie 2010, Lucian Bute își păstrează centura IBF învingându-l prin TKO pe Jesse Brinkley în repriza a noua după ce anterior îl doborâse de două ori, în reprizele a cincea și a opta. Pe data de 9 iulie 2011 Lucian Bute s-a înfruntat pentru prima data in România, apărându-și centura, cu francezul Jean-Paul Mendy, în sala Romexpo din București, unde a reușit să câștige meciul prin KO în repriza a 4-a după un croșeu scurt de stânga. Acesta
Lucian Bute () [Corola-website/Science/302207_a_303536]
-
a construi castele de piatră. Dar în 1225, ambițiile și activitățile militare ale cavalerilor teutoni în zonă s-au încheiat brusc . Devenind din ce în ce mai puternic, ordinul a început să-și extindă autoritatea și dincolo de munții de graniță, construind fortificații la Tabla Buții (Pasul Buzău) și la Podul Dâmboviței (după pasul Bran). Către 1225, cavalerii teutoni au început să-și urmărească vizibil propriile interese și deci să se desolidarizeze de regele Ungariei, punând oficial teritoriul stăpânit de ei sub autoritatea Papei. Acest lucru
Ordinul Cavalerilor Teutoni () [Corola-website/Science/303602_a_304931]
-
este nevoită să se ascundă, să-și schimbe numele, să pribegească, pentru a nu fi trimisă la închisoare. S-a ascuns un timp în via fratelui său geamăn, în casa preotului greco-catolic Anton Pet, din Răchiteni, județul Iași și la Butea. Fiind grav bolnavă a fost operată, sub numele de Maria Matei, iar la sfârșitul anului 1947 se află la ferma Congregației Maicii Domnului din Cluj, purtând numele de Maria Popescu. A murit în Clinica Universitară a dr. Iuliu Hațieganu pe 2
Smaranda Brăescu () [Corola-website/Science/303800_a_305129]
-
înfiat pe vărul ei, Matei Ghica Cantacuzino, dar acesta nu s-a dovedit interesat de moșie, emigrând în Occident în timpul celui de-al doilea război mondial. În anul 1907, sub influența răscoalelor țărănești din acel an, țăranii din Miclăușeni și Butea s-au adunat în grupuri, îndreptându-se spre castelul Sturzeștilor, la poarta de la răsărit a castelului și cerând să discute cu boierul. Acesta le-a ascultat doleanțele și a poruncit unui slujbaș să noteze cât pământ dorește fiecare. Apoi le-
Castelul Sturdza de la Miclăușeni () [Corola-website/Science/303984_a_305313]
-
Regional Iași și al Universității "Al. I. Cuza" din Iași. Autoritățile comuniste organizau uneori petreceri în mansarda castelului. Potrivit informațiilor obținute de la câțiva locuitori din Miclăușeni, o parte din mobilierul castelului a ajuns în casele unor localnici din Miclăușeni și Butea. Unele piese de mobilier, având înălțimi de peste 3 m, au fost scurtate la picioare sau li s-au eliminat frontoanele pentru a încăpea în camerele mai joase ale caselor din sat. În anul 1960, Castelul de la Miclăușeni a devenit sediul
Castelul Sturdza de la Miclăușeni () [Corola-website/Science/303984_a_305313]
-
m lungime x 5,26 m lățime. Acoperișul este deosebit de înalt și greu, învelit cu paie într-o tehnică specifică zonei. Ca mai peste tot la casele apăsate sub acoperișuri grele de paie, nu lipsește nici aici meștergrinda, ce leagă butea de-a lungul ei, pe sub grinzile podului. Cum greutatea acoperișului joacă un rol însemnat în construcția butei, adică a structurii de lemne culcate și închetorate, golurile casei sunt făcute în așa fel încât încălecarea pieselor lor verticale să nu împiedice
Muzeul din Cizer () [Corola-website/Science/312484_a_313813]
-
se înscriu într-un dreptunghi de 4,77 m lățime și 8,25 m lungime. Altarul se termină poligonal, în trei laturi. Despărțirea dintre cele două încăperi este marcată de câteva bârne din tâmpla originală, integrate în actualul iconostas. În butea originală s-au păstrat două ferestre și bolta comună. Ferestrele înguste sunt tăiate dintr-un lemn așezat vertical în structură. Împărțirea bipartită într-un altar și un naos este o trăsătură arhaică în arhitectura religioasă de lemn a românilor. Ea
Biserica de lemn din Putna () [Corola-website/Science/311970_a_313299]
-
de ani. Pe lista monumentelor istorice biserica este datată din 1710, fără să aflăm de unde provine această dată. Structura bisericii are prispă pe latura de sud ce adăpostește pictura murală exterioară, ștearsă aproape în întregime. Prispa este bine legată cu butea bisericii și de aceea poate data monumentul în secolul 18, când prispa aproape că se generalizează în zona Sălajului. Cele două uși la altar nu pot fi atribuite numai secolului 17 deoarece această trăsătură s-a păstrat în mod particular
Biserica de lemn din Creaca () [Corola-website/Science/309698_a_311027]
-
la vânzarea vinului și a rachiului, trimițând și o jalbă la Iași, guvernatorului rus. La cererea disperată a lui Costache Caradja, în august 1809, împreună cu mumbașirul Efstratie, sînt trimiși un ofițer și câțiva soldați imperiali, care au trecut la pecetluirea buților și la pedepsirea orășenilor. Dar aceștia erau acum prea hotărâți și prea puternici pentru a se mai lăsa intimidați; unii dintre ei s-au făcut „sudiți” (supuși) englezi sau francezi, pentru a beneficia de protecția consulilor respectivi, ceilalți s-au
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
făcut „sudiți” (supuși) englezi sau francezi, pentru a beneficia de protecția consulilor respectivi, ceilalți s-au adresat cu noi jalbe guvernatorilor ruși și, în același timp, au încălcat în masă poruncile Divanului, la începutul anului 1810 rupând pecețile puse pe buți și reîncepând vânzarea băuturilor. Autoritățile au încercat să aresteze pe Marin Brutarul și pe alți capi ai răzvrătiților, dar un mare număr de orășeni a sărit să-i apere, fiind prins numai Ion Bărbierul, care umbla pe ulițe îndemnând pe
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
Lemnele bisericii au fost tăiate din pădurea de stejar ""lăsată de la potop"" de deasupra bisericii, care acoperea odată întreaga față a văii Cosăului. Biserica inițială nu avea turn. Acesta a fost ulterior adăugat, deoarece tălpile turnului nu sunt legate cu butea, cum era obiceiul, ci numai așezate peste tinda femeilor. Turnul a fost adaus înainte de 1751, posibil la data inscripției de pe ușa intrării, la 1667. Tâmpla bisericii a fost pictată în primăvara anului 1760 de pictorul itinerant Alexandru Ponehalschi. Pictorul surprinde
Biserica de lemn din Sârbi Susani () [Corola-website/Science/309176_a_310505]
-
sculptat în formă de potir, o formă specifică celor mai vechi piese de acest fel, păstrate din secolul 17 în Maramureș. Interiorul este luminat de ferestre puține, de diferite dimensiuni. La femei, ușa de afară este singura sursă de lumină. Butea, adică partea încheotorată a bisericii, este încinsă pe exterior de o funie puternic profilată, cioplită direct din lemnul masiv al peretelui. De-asupra funiei, la întâlnirile dintre bârnele pereților, cheotorile netede trec spre console ieșite în trepte sub streșini. Dincolo de
Biserica de lemn din Sârbi Susani () [Corola-website/Science/309176_a_310505]
-
a înainta în spiritualitate prin credința în Cristos și prin participare la viața bisericii. Meșterul a surprins aici, într-un mod inițiatic, însăși esența creștinismului, aceea de a conduce omul spre mântuiriea sa, înțeleasă ca o renaștere în trup spiritual. Butea bisericii din Sârbi Susani este ridicată în întregime din bârne de stejar, legate cu cheotori netede în dinte ascuns. Pereții sunt ridicați drepți cu bârne fasonate din secure și bardă, apoi rigidizați cu cuie de lemn. Între bârne sunt făcute
Biserica de lemn din Sârbi Susani () [Corola-website/Science/309176_a_310505]
-
dobândit automat) În primăvara anului 1756, cum George se apropia de celebrarea a 18 ani, regele i-a oferit un sediu măreț la Palatul St James dar George a refuzat oferta, ghidat de mama sa și de confidentul ei, Lordul Bute, care mai târziu a devenit prim ministru. Mama lui George a preferat să-l păstreze pe George acasă unde ea îl putea îmbuiba cu valorile ei morale stricte. Când bunicul său a murit brusc la 25 octombrie 1760, cu două
George al III-lea al Regatului Unit () [Corola-website/Science/310537_a_311866]
-
nouă politică internă și să restabilească puterea personală a regelui, imediat ce a urcat pe tron a dorit să oprească războiul cu Franța. Hotărât să-și aleagă singur miniștrii, George care îl ura pe William Pitt, l-a impus pe Lordul Bute, om cinstit, integru, dar prea puțin făcut pentru a guverna și despre care se zvonea că ar fi amantul prințesei văduve de Wales. Pacea de la Paris semnată în 1763 dădea Angliei Canada, Saint-Vincent, Dominica, Tobago și Senegal; Franța se obliga
George al III-lea al Regatului Unit () [Corola-website/Science/310537_a_311866]
-
parlament să protesteze împotriva termenilor tratatului semnat de succesorul său. Discursul de trei ore a fost grandios dar zadarnic căci tratatul a fost ratificat. Prințesa de Wales a declarat: "Acum fiul meu este regele Angliei". După Pacea de la Paris, Lordul Bute a demisionat, permițând "Whigs" să revină la putere sub George Grenville. După război a fost nevoie să se mențină în America o forță permanentă de zece mii de oameni care să facă față unei eventuale revolte a canadienilor francezi. Grenville a
George al III-lea al Regatului Unit () [Corola-website/Science/310537_a_311866]
-
de către englezi pentru taxele mari pe care le impunea. Deși el a fost primul deținut atestat al Turnului, el a fost și primul care a evadat de acolo, folosind o funie care i-a fost dată pe ascuns într-o bute de vin. El a fost ținut în lux și i s-a permis să aibă servitori, dar la 2 februarie 1101 el a găzduit un banchet în cinstea celor ce îl încarceraseră. După ce i-a îmbătat pe toți, când nimeni
Turnul Londrei () [Corola-website/Science/310681_a_312010]
-
vulpea ( Canis vulpes), iepurele de câmp ( Lepus europaeus), dihorul (Mustela putorius) - în păduri. Pe terenurile arabile și pășuni sunt caracteristice o serie de rozătoare ca: popândăul (Citellus citellus), hârciogul ( Cricetus cricetus), șoarecele de câmp ( Microtus arvalis), ariciul, șoarecele comun ( Buteo buteo) schimbat iarna de șorecarul încălțat ( Buteo Lagopus). Dintre amfibieni putem aminti broasca râioasă brună ( Bufo bufo) și broasca râioasă verde ( Bufo viridis). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Beltiug se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior
Comuna Beltiug, Satu Mare () [Corola-website/Science/310724_a_312053]
-
Bihorului. este una dintre cele mai bine păstrate lucrări ale meșterului Popa Toader și una dintre cele mai prețioase păstrate în județul Sălaj. În ea meșterul și-a pus cu rafinament în valoare arta sa dulgherească la comanda comunității locale. Butea bisericii are, ca peste tot în zonă, o capacitate redusă. În dimensiunile ei principale are o lățime de 5,61 m și o lungime de 9,20 m, la care se adaugă în prelungire spre răsărit un mic altar poligonal
Biserica de lemn din Bălan Josani () [Corola-website/Science/309767_a_311096]
-
lemn din Transilvania. Ea are o structură complexă, deosebită de ceea ce cunoaștem în Sălaj, ce amintește de cele mai vechi biserici de lemn din Maramureș cu două poale. Nu mai puțin interesantă este istoria ei. Conform unor datări dendrocronologice preliminare, butea bisericii a fost ridicată inițial în jurul anului 1558, reparată și eventual supraînălțată în jurul anilor 1761 și 1772. Interiorul a fost pictat în 1783. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Satul Racâș se întinde de-
Biserica de lemn din Racâș () [Corola-website/Science/309838_a_311167]
-
Baica, Sânpetru Almașului, Sânmihaiu Almașului, Bălan, Borza, Var. Data edificării sale este incertă, dar in orice caz exista la mijlocul secolului al XVIII-lea. O cercetare bazată pe aplicarea metodei dendrocronologice, aduce informația că o parte a construcției, respectiv corpul principal (“butea”) ar data de la mijlocul secolului al XVI-lea (1558). Oricum, înfățișarea bisericii este deosebită față de toate celelalte, prezentând o poală de acoperiș, care acoperă târnațul de pe latura de sud, se oprește în dreptul absidei și se desfășoară și pe fațadele de
Biserica de lemn din Racâș () [Corola-website/Science/309838_a_311167]
-
an a fost probabil mult mai amplă, tot atunci pe latura de sud a bisericii construindu-se o prispă, cu stâlpi masivi, cu secțiune poligonală. Sub aspectul trăsăturilor, biserica de lemn din Chendrea avea un plan dreptunghiular cu absida pătrată. Butea bisericii era împărțită în încăperile obișnuite. Deasupra pronaosului și parțial deasupra naosului se afla cafasul(corul), loc în care tinerii stăteau în timpul slujbei. Tavanul pronaosului era tăvănit și se sprijinea pe o grindă sculptată în formă de valuri. Pronaosul era
Biserica de lemn din Chendrea () [Corola-website/Science/310414_a_311743]