1,697 matches
-
de Phellinus igniarius se prezintă sub forma unor poliței neregulate de culoare maronie roșcată nu foarte închisă, având dimensiuni de la 0,5 până la 2,5 cm (Bernadette Dubos, 1985). Transmitere-răspândire. Infecțiile se fac prin diferite crăpături pe care le prezintă butucii neîngrijiți și adesea prin rănile ce se produc la tăierea coardelor bătrâne. În aceste coarde bătrâne ciuperca persistă sub formă de miceliu de rezistență, de pe care vor apărea fructificații cu spori, ce vor asigura noile infecții. Prevenire și combatere. Se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sub formă de miceliu de rezistență, de pe care vor apărea fructificații cu spori, ce vor asigura noile infecții. Prevenire și combatere. Se vor lua măsuri pentru înlăturarea tuturor surselor de infecție din plantație, prin scoaterea și distrugerea prin ardere a butucilor bolnavi. Înainte de a începe vegetația, plantele vor fi stropite cu o soluție de sulfat de cupru 3 %. 10.14. Putregaiul fibros al rădăcinilor Armillaria mellea Ciuperca parazitează pe un număr foarte mare de specii lemnoase, arbori de pădure, pomi, arbuști
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
miceliile ciupercii, ia un aspect buretos. Spre toamnă, în special după perioade mai umede, ciuperca formează fructificații, care apar la suprafața solului și se prezintă sub forma unor pălării cu picior, de culoare galbenă ca mierea, cu ușoară nuanță cafenie. Butucii de viță de vie cât și pomii fructiferi mor în decurs de 2-5 ani de la efectuarea primelor infecții. Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă în sol sub formă de rizomorfe. Extinderea rizomorfelor în sol este favorizată de umiditatea ridicată a acestuia, cât și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în vegetație. Tipul cel mai folosit de tăiere în zona noastră la vița de vie este în cordon speronat (cepi de 2-3 ochi) și dacă mulți dintre aceștia sunt pe zona albită, se ajunge la scăderea încărcăturii de ochi pe butuc. Spre sfârșitul primăverii și vara, simptomele devin din ce în ce mai evidente putând fi remarcate sub forma unor cruste brune de dimensiuni variabile, izolate sau unite; se mai pot observa pete brun întunecate, uneori negricioase, în dreptul cărora scoarța crapă, când acestea au dimensiuni
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
puternic atacate se veștejesc și cad, dar cozile rămân în general fixate pe lăstari (fig. 193). Codițele inflorescențelor sunt uneori atacate și pe acesta se formează răni identice celor de pe lăstari, care duc la uscarea ciorchinilor. Uneori, în timpul verii, la butucii puternic atacați, lăstarii cu frunze și ciorchini se ofilesc și mor. Transmitere răspândire. Ciuperca se transmite de la un an la altul, fie prin fructificațiile cu spori prezente în scoarța albită a coardelor atacate, fie prin miceliu de rezistență localizat în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
se ofilesc și mor. Transmitere răspândire. Ciuperca se transmite de la un an la altul, fie prin fructificațiile cu spori prezente în scoarța albită a coardelor atacate, fie prin miceliu de rezistență localizat în muguri (P. Galet, 1991) sau în lemnul butucilor cu atac (Y. Bugaret, 1984). În timpul iernii, fructificațiile se maturează și în primăvara următoare, când timpul este umed sau ploios, ele elimină cordoane gelatinoase (cirri) de culoare crem, ce conțin numeroși spori (Y. Bugaret, 1984). Sub acțiunea ploilor cordoanele se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ore. (P. Galet, 1991). Prevenire și combatere Una dintre principalele măsuri de prevenire a bolii o constituie igiena culturală, ce constă în aplicarea unor tăieri raționale, de bună calitate prin care să fie păstrate numai coardele sănătoase; coardele bolnave și butucii afectați, trebuie eliminați din plantație și distruși prin ardere, deoarece fructificațiile ciupercii de pe aceștia își păstrează viabilitatea și pot reprezenta focare de infecție de durată mai lungă (C. Rafailă, 1970; A. Bolay, 1978; P. Galet, 1991). O altă măsură este
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
viței de vie. 10.18. Citosporioza Valsa vitis În România boala a fost semnalată în plantațiile viticole de la Blaj, Alba, Iași, Vrancea, unde în condiții favorabile poate produce pagube apreciabile, frecvența atacului fiind cuprinsă între 5-20 % (Maria Oprea, 1990). Simptome. Butucii atacați prezintă un declin încei care se accentuează de la an la an, creșterile vegetative sunt tot mai reduse în fiecare primăvară, astfel că în 34 ani aceștia se usucă în întregime. Pe lemnul butucilor uscați, printre crăpăturile scoarței apar strome
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
între 5-20 % (Maria Oprea, 1990). Simptome. Butucii atacați prezintă un declin încei care se accentuează de la an la an, creșterile vegetative sunt tot mai reduse în fiecare primăvară, astfel că în 34 ani aceștia se usucă în întregime. Pe lemnul butucilor uscați, printre crăpăturile scoarței apar strome, câte 2-3 alăturate, negricioase la exterior și albicioase în interior. În strome se formează 10-15 fructificații de rezistență, mici, sferice, cu gâturi scurte, din care ies în primăvară numeroși spori, cilindrici, curbați sau drepți
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
numeroși spori care, la maturitate sunt eliminați într-o masă vâscoasă, de culoare alb gălbuie. Transmitere-răspândire. Principalele infecții se realizează primăvara și toamna prin intermediul sporilor din fructificațiile de rezistență, vara prin spori și sunt favorizate de prezența rănilor pe lemnul butucilor și de condiții climatice cu ploi și umiditate atmosferică ridicată. Prevenire și combatere. Sistemul de luptă integrată conceput împotriva declinului lent al butucilor viței de vie este eficace și împotriva citosporiozei. 10.19. Verticiloza Verticillium dahliae Este o boală frecventă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
prin intermediul sporilor din fructificațiile de rezistență, vara prin spori și sunt favorizate de prezența rănilor pe lemnul butucilor și de condiții climatice cu ploi și umiditate atmosferică ridicată. Prevenire și combatere. Sistemul de luptă integrată conceput împotriva declinului lent al butucilor viței de vie este eficace și împotriva citosporiozei. 10.19. Verticiloza Verticillium dahliae Este o boală frecventă la pomii fructiferi, vița de vie și la alte plante. Simptome. Diagnosticarea acestei boli este dificil de realizat la vița de vie, deoarece
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
datorită apei, iar după instalarea ciupercii aceasta evoluează rapid pe vreme secetoasă. Prevenire și combatere. Alegerea terenurilor în care se fac plantațiile trebuie să aibă în vedere cercul de plante gazdă al acestei ciuperci, care poate produce ofilirea și uscarea butucilor tineri. Măsuri de prevenire și combatere a patogenilor ce produc declinul butucilor Pentru reușita măsurilor de prevenire și combatere este necesară o analiză fină și completă a simptomelor și a modului de acțiune a ciupercilor patogene. Studiul amănunțit al aspectelor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Prevenire și combatere. Alegerea terenurilor în care se fac plantațiile trebuie să aibă în vedere cercul de plante gazdă al acestei ciuperci, care poate produce ofilirea și uscarea butucilor tineri. Măsuri de prevenire și combatere a patogenilor ce produc declinul butucilor Pentru reușita măsurilor de prevenire și combatere este necesară o analiză fină și completă a simptomelor și a modului de acțiune a ciupercilor patogene. Studiul amănunțit al aspectelor privind comportamentul al ciupercilor și corelarea acestora cu factorii climatici specifici zonei
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
alte specii; în momentul defrișării să se execute o eliminare completă a rădăcinilor din sol; îngrășarea cu doze echilibrate de îngrășăminte chimice și numai după o analiză agrochimică; analiza periodică a plantațiilor viticole pentru depistarea focarelor de atac și defrișarea butucilor cu simptome, a celor uscați și arderea lor; eliminarea completă a lemnului uscat de pe butuci în timpul tăierilor; tăierile în uscat să nu se execute în zilele cu ploi, mai ales după o perioadă secetoasă; evitarea tăierilor în perioada: sfârșitul lunii
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
îngrășarea cu doze echilibrate de îngrășăminte chimice și numai după o analiză agrochimică; analiza periodică a plantațiilor viticole pentru depistarea focarelor de atac și defrișarea butucilor cu simptome, a celor uscați și arderea lor; eliminarea completă a lemnului uscat de pe butuci în timpul tăierilor; tăierile în uscat să nu se execute în zilele cu ploi, mai ales după o perioadă secetoasă; evitarea tăierilor în perioada: sfârșitul lunii februarie și luna martie când sursa de spori existentă este mare și când de regulă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cele mai năstrușnice gânduri, lipsit de pudoare ca un sălbatic ce ascultă de legi, necunoscute nouă, ale cutumelor tiranice, ale tribului său pierdut undeva În jungla amazoniană... Va muri odată cu noi?!... Și dacă, În căpățâna noastră tăiată, rostogolită de pe un butuc vizibil sau nu, vor mai „curge” Încă gânduri sau amintiri, un timp - ne amintim, nu-i așa, de acele experiențe radicale, iubite de unii scriitori și medici ai secolului XVIII, asistându-l pe călău, În Înțelegere cu condamnatul, ca acesta
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
și peștelui crud de operațiunile finale ale preparării acestor produse. 29. Toate operațiunile legate de prepararea cărnii crude (tranșare, tocare, preparare mititei, cîrnați proaspeți, chiftele etc.) se efectuează într-un spațiu destinat numai acestor operațiuni. Spațiul va fi dotat cu butuc, funduri de lemn marcate, ustensile (mașină de tocat, cuțite, topor etc.), bazine și va fi racordat la instalația de apă caldă, rece și canalizare. Operațiunile legate de prepararea peștelui crud se efectuează în condiții similare. Materia primă și produsele finite
ORDIN nr. 91 din 21 februarie 1974 privind stabilirea normelor de igiena în producţia, prepararea, depozitarea, tranSportul şi desfacerea alimentelor şi băuturilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120670_a_121999]
-
care desfac carne, pește și derivate vor fi prevăzute cu frigorifere sau răcitoare cu gheață, în stare de funcționare. 100. Mesele de prezentare și desfacere a produselor de carne și pește vor fi acoperite cu material inoxidabil, ușor lavabil. Mesele, butucii și utilajul folosite vor fi spălate și dezinfectate zilnic după încetarea vînzării. 101. Producătorii care desfac carne sau produse de carne sînt obligați să prezinte dovadă efectuării controlului sanitar-veterinar înainte de a le pune în vînzare. Se interzice vînzarea în piață
ORDIN nr. 91 din 21 februarie 1974 privind stabilirea normelor de igiena în producţia, prepararea, depozitarea, tranSportul şi desfacerea alimentelor şi băuturilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120670_a_121999]
-
Ferdinand și Maria, cu domiciliul actual în Republică Cehă, 35002 Cheb, Trebizskeho 4, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Sfântă Elenă nr. 206, județul Caraș-Severin. 221. Dieac Liliana, născută la 6 ianuarie 1968 în Piatra-Neamt județul Neamț, România, fiica lui Butuc Mihai și Valentina, cu domiciliul actual în Germania, 61381 Guldenpfad Friedrichsdorf 3 a, cu ultimul domiciliu din România, Piatra-Neamt str. Dărmănești, bl. K 7, et. 6, ap. 27, județul Neamț. 222. Scharmann Anca, născută la 1 ianuarie 1968 București, România
HOTĂRÂRE nr. 13 din 19 ianuarie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120082_a_121411]
-
însumate ale stemei municipiului DRĂGĂȘANI, județul VÂLCEA Descrierea stemei: Stema municipiului Drăgășani, potrivit anexei nr. 15, se compune dintr-un scut albastru, încărcat cu un sevron de argint, pe care se află trei cruci treflate, roșii; în partea superioară, doi butuci de vită de vie, fiecare prins pe un arac, cu frunze și struguri de aur, plasați unul în dreapta și altul în stânga. La baza scutului, pe fond roșu, două săbii de argint, încrucișate, cu vârful în sus. Scutul este timbrat de
HOTĂR��RE nr. 685 din 30 septembrie 1998 privind aprobarea stemelor unor municipii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121949_a_123278]
-
de aur, plasați unul în dreapta și altul în stânga. La baza scutului, pe fond roșu, două săbii de argint, încrucișate, cu vârful în sus. Scutul este timbrat de o coroană murala de argint, formată din cinci turnuri crenelate. Semnificația elementelor însumate: - butucii de vită de vie fac aluzie la viticultura tradițională; - sevronul, crucile și săbiile evocă lupta de apărare, în special evenimentele ce au avut loc în zona în timpul Revoluției de la 1821. Anexă 16 STEMA MUNICIPIULUI BUCUREȘTI Anexă 16a) DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE
HOTĂR��RE nr. 685 din 30 septembrie 1998 privind aprobarea stemelor unor municipii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121949_a_123278]
-
Ministrul justiției, Dinu Ianculescu p. Ministru de stat, ministrul afacerilor externe, Lazăr Comănescu, secretar de stat Ministru de interne, Gavril Dejeu București, 8 iulie 1997. Nr. 338. Anexa LISTA persoanelor pentru care s-a aprobat renunțarea la cetățenia română 1. Butuc Strieder Mihai, născut la 29 ianuarie 1969 în Piatra-Neamț, județul Neamț, România, fiul lui Butuc Mihai și Valentina, cu domiciliul actual în Germania, 35108 Allendorf, Unterauestr. 1, cu ultimul domiciliu din România, Piatra-Neamț, str. Dărmănești nr. 62, bl. K7, ap.
HOTĂRÂRE nr. 338 din 8 iulie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118544_a_119873]
-
stat Ministru de interne, Gavril Dejeu București, 8 iulie 1997. Nr. 338. Anexa LISTA persoanelor pentru care s-a aprobat renunțarea la cetățenia română 1. Butuc Strieder Mihai, născut la 29 ianuarie 1969 în Piatra-Neamț, județul Neamț, România, fiul lui Butuc Mihai și Valentina, cu domiciliul actual în Germania, 35108 Allendorf, Unterauestr. 1, cu ultimul domiciliu din România, Piatra-Neamț, str. Dărmănești nr. 62, bl. K7, ap. 27, et. 6, județul Neamț. 2. Moseschvili Minodora Anca, născută la 24 ianuarie 1969 în
HOTĂRÂRE nr. 338 din 8 iulie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118544_a_119873]
-
Mircești, ș-acum fratele ăsta de la Buzău le-o zis, îl ia somnul, acuș! de cîte ori trebuie să merdzem la Ias? de cîte ori trebuie! azi i-am luat bicicletă, știu eu ce-o făcut el? că-i rupt butucul, să trimită 40 de euro! spui să-ți aducă un motoscuter! pleacă în Italia, șî copchiii? copiii pe ici, pe colo, da' n-avea ce face aici! aparatul conștiință inferioritatea Roman țeastă rasă, ține bicicleta de coarne, da' de loc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
ce avea dinainte, "Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, Școala Generală, Județul Alba, "Emil Racoviță", Comuna Gîrda de Sus" scrie întîmplările citirii, în contra linearității agravante scrisului, Piatra Ionelei absurditățile momentului sar în munte, beat de fericire, Scărișoara case cu temeliile de butuci, înțelege că biserica întreagă o purtau tîrîș în alt sat, încă la 1700 locuirea ce sens mai avea! case particulare nu mai sînt, degeaba renovează viitorul locuințelor, nici omul vechi n-a prea avut ce locui în Apuseni, incursiunile care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]