1,852 matches
-
nu-l văzuse pe tatăl său, dar călugărița franțuzoaică Îi spuse că tatăl lui urcase singur În camionul care Îi ducea la Închisoarea militară de la Hongkew. — În dimineața asta, unul dintre marinarii voștri a fugit. E foarte rău pentru noi. Călugărița se uită la Jim cu privirea dezaprobatoare a caporalului japonez. Era supărată pe el, În felul acela nou pe care Îl observase În săptămînile din urmă, dar nu pentru ceea ce făcuse, ci pentru incapacitatea lui de a schimba condițiile În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
nou pe care Îl observase În săptămînile din urmă, dar nu pentru ceea ce făcuse, ci pentru incapacitatea lui de a schimba condițiile În care se afla. — Locuiești pe Amherst Avenue? Trebuie să te duci acasă. Sora Îi făcu semn unei călugărițe chinezoaice, care așeză pe pat hainele lui Jim, proaspăt spălate. Se vedea că erau dornice să scape de el. — Mama ta o să aibă grijă de tine. Jim se Îmbrăcă, Își legă cravata și Își așeză cu grijă chipiul pe cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
să se ridice În picioare. Paznicul sări jos de pe parapetul din spate și porni spre intrare, unde un autobuz de la Universitatea din Shanghai era Înconjurat de soldați japonezi. Pasagerii se uitau prin ferestrele murdare de praf. În autobuz erau două călugărițe În văluri negre, cîțiva copii de vîrsta lui Jim și vreo douăzeci de englezi, bărbați și femei. O mulțime de prizonieri se adunase deja lîngă gardul de sîrmă ghimpată. Cu mîinile În buzunarele șorturilor zdrențuite, se uitau tăcuți, În timp ce un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
că am surprins-o fără podoabe, în normalitatea ei domestică. Avea mâinile înroșite și încerca să le ascundă, strângându-le una într-alta. M-am gândit că era mult mai atrăgătoare așa, mult mai periculoasă. Nu avea vârsă, ca o călugăriță. Și casa îmi amintea acum de una din bisericile care se găsesc în localitățile de mare. Biserici moderne, fără fresce, cu un Iisus de ghips și flori false într-o vază fără apă. Locuința este a ta? — Era a bunicului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
neîncrezătoare până în intersecția după care am dispărut. Întunericul începea să se decoloreze, udat de ploaia care continua să cadă, ușoară și continuă. Conduceam în lumina aceea șovăielnică și din când în când farurile vreunui automobil îmi băteau în ochi. Două călugărițe filipine așteptau în stația de autobuz, sub două umbrele mici, un bar deschidea, un teanc de ziare ude leoarcă zăceau lângă un chioșc închis încă. Am ajuns obosit, epuizat de noaptea aceea densă și nedormită. Acum voi dormi în brațele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
ar fi trebuit. Câte nopți? Italia a mâncat doar câteva linguri de supă. Îi priveam întunecimea părului tuns scurt, cu care nu mă obișnuisem încă, chipul slăbit, făcut din scobituri și mici umbre, și rochia bleumarin, pe gât; părea o călugăriță fără văl. Îi turnasem un pahar plin cu vin și o obligasem să ciocnească, la care ea răspunsese apropiind paharul de al meu fără să-l ridice, un clinchet jos pe fața de masă. Prea jos, ca luna de pe cer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
de seamă, se pronunțase în favoarea noului regim, fraudele - inclusiv electorale -, abuzurile, ororile, debandada și masacrele declanșate de la bun început și perpetrate mai apoi în teritoriile roșii (mai cu seamă uciderea a mii de preoți, violarea și asasinarea a sute de călugărițe, distrugerea sistematică a arhivelor parohiale etc.) îl fac să-i acorde sprijin moral lui Franco, fiind convins că Spania avea nevoie de ordine și de o mână fermă pentru a-și regăsi echilibrul. În același an 1930 primise însă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
din Sevilla și oaspetele de piatră, 1630). José Zorrila y Moral (1817-1893), poet și dramaturg spaniol. Preia de la Tirso de Molina personajul deja mitic al lui Don Juan (Don Juan Tenorio, 1844). Don Juan e răscumpărat aici de dragostea unei călugărițe. Text publicat ca prefață la adiția Niebla, Espasa Calpe, Madrid, 1935, ed. a III-a. Numele spaniol al localității franceze de frontieră Hendaye din departamentul Basses-Pyrénées. Războaie civile provocate în Spania de disputa succesiunii la tron după moartea lui Fernando
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
ochiul ferestruicii de-a lungul plajei pustii. Luminița farului înfipt în capul istmului, clipește-n beznă , rar și galben. Altădată vântul limpezește cerul, gonind grămada norilor spre larg, lăsând locului luna, ca o mască de sidef cu fața smeadă de călugăriță veselă. Marea se repetă. De patru zile șuieră la fel. O turmă uriașă de berbeci albi se năpustește, lingând nisipurile, ca după o retragere vicleană, să se arunce iar în dig, behăind și zvârlindu-și scuipatul cu răbufniri și urlete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
neracordată la rețeaua de canalizare, dar mobilată cu o comodă și pat de campanie. Deoarece sora mea, a cărei ucenicie în clădirea administrativă a Spitalului Fecioara Maria își urma cursul, îmi aranjase acolo o masă gratuită, acum eram îngrijit de călugărițe franciscane și găseam în plus prilejul de a-mi petrece timpul liber cu una sau alta dintre surorile medicale pe ringurile de dans și, împreună cu ele, aflate într-o scurtă vizită, să împovărez patul de campanie al sub-chiriașului din Jülicher
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
fusese aceea de pe Hasenbergsteige din Stuttgart și a fost repede dată deoparte. Pe cea de-a doua i-o datoram surorii mele Waltraut, care în primăvară își terminase cursurile practice de economie și după aceea le-a ajutat pe pioasele călugărițe ale acelui ordin care, în afară de diverse spitale și de casa mamei din Aachen, mai avea în grijă și câteva filiale în străinătate. De filiala romană ținea și un adăpost pentru copii în care sora mea le ajuta pe măicuțe. Tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
a abnegației active. Pe drumul spre Sicilia și la întoarcere am găsit adăpost acolo într-o clădire anexă, adică o chilie cu vedere spre munții Albaniei. În fiecare seară ne aștepta câte un urcior de vin. Mâncarea o aducea o călugăriță rotofeie originară din Westfalia, căreia îi plăcea ca, înainte să se rostogolească mai departe, să îmi spună câteva fraze înălțătoare. Ea îi explica necredinciosului, folosindu-se de paharul de vin încă gol, care era lovit de o rază de soare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
razei de soare a asfințitului îi era atribuită calitatea de arhanghel, și asta în timp ce cu clare inflexiuni din Westfalia exprima atâta credință. În timp ce, aflată la o distanță ca de la pământ la cer de orice practică sexuală, îmi făcea mie educație, călugărița mea de la bucătărie zâmbea atât de transparent, de parcă și ea ar fi fost din sticlă, la orice oră în așteptarea miracolului. După asta, mâinile ei dispăreau, ca și când nu ar mai fi fost nimic de spus, în mânecile veșmântului care o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
pentru prieteni flămânzi, ca pe o miraculoasă înmulțire a peștilor. Și, ciudat de schimbată, ca și când i s-ar fi întâmplat un miracol adevărat, sora mea s-a întors de la Roma și de sub ocrotirea mânăstirească. Spre spaima părinților, voia să devină călugăriță. Tata se văicărea, mama a căzut la pat. Eu beam mai mult decât s-ar fi cuvenit. Franz Witte a început să vorbească aiurea. Cuprins de mânie, Geldmacher s-a lovit cu capul de pereți reali și duri, umplându-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
și poartă o rochie înflorată. Acum îl aud pe tata: „Cu perioada de încercare, ei îi zic Postulat, a terminat deja. E novice acum micuța noastră Marjell. O cheamă sora Raffaela...“ Există o fotografie cu ea și în chip de călugăriță. Încadrat în alb și negru, chipul ei pare unul de copil. Privește cu mândrie, dar și cu îngrijorare, oare i-o fi stând bine în noul costum. Corpul ei a dispărut, ca și când acesta nu ar mai trebui să existe. De-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
a dreapta și de-a stânga fiicei costumate stau părinții, amândoi cu pălărie. Par încurcați, ca și când n-ar avea ce căuta în locul acela. De la sfârșitul anilor ‘50 până prin anii ‘60, în textele mele lirice și în proză s-au tot instalat călugărițe: Vrajă cu miresele lui Christos, așa se numește un ciclu de poeme care s-au așternut pe hârtie însoțite de imagini. „Făcute sunt doar pentru vânt. / Plutesc mereu, adâncul nu-l măsoară...“ Au luat naștere, în tuș, desene de călugărițe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
călugărițe: Vrajă cu miresele lui Christos, așa se numește un ciclu de poeme care s-au așternut pe hârtie însoțite de imagini. „Făcute sunt doar pentru vânt. / Plutesc mereu, adâncul nu-l măsoară...“ Au luat naștere, în tuș, desene de călugărițe ca joc alternativ în alb-negru pe suprafețe mari. Cu pensula saturată, pe coli de format mare: îngenunchind, zburând, săltând și navigând în volte împotriva vântului, spre orizont; în chip de starețe cu atitudini dominatoare și adunate în conclavuri euharistice; câte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
de format mare: îngenunchind, zburând, săltând și navigând în volte împotriva vântului, spre orizont; în chip de starețe cu atitudini dominatoare și adunate în conclavuri euharistice; câte una în parte sau pe perechi, dezbrăcate până la boneta cu aripioare, toate aceste călugărițe le datorez nefericirii surorii mele care, cu smerenia credinței, a căzut în plasa fățărniciei organizate și, ca novice cu numele de Raffaela, privea cu îngrijorare spre legăminte, atunci când Anna și cu mine am vizitat-o în mânăstirea din Aachen. Ascunsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
cântec: „Când o să te faci din nou bine, noi doi... În sudul însorit... Ba da, unde înfloresc lămâii... Acolo unde e frumos, pretutindeni frumos... Până la Roma și mai departe, la Neapole... Crede-mă, mamă...“ Când și când, veneau surori și călugărițe, purtând bonete cu aripioare pe cap. Duceau pansamente, ploști, un scaun cu rotile și erau grăbite. Mai târziu, din cauza aripioarelor, am desenat frontal și din profil, cu plumb, cărbune sau peniță, călugărițe de la Sankt Vinzent. Una dintre călugărițele care veneau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
-mă, mamă...“ Când și când, veneau surori și călugărițe, purtând bonete cu aripioare pe cap. Duceau pansamente, ploști, un scaun cu rotile și erau grăbite. Mai târziu, din cauza aripioarelor, am desenat frontal și din profil, cu plumb, cărbune sau peniță, călugărițe de la Sankt Vinzent. Una dintre călugărițele care veneau și plecau a promis pe fugă și fără să i-o fi cerut nimeni: „Curând, bunul Dumnezeu are să izbăvească sărmanul ei suflet...“ Aveam cumva flori la mine, flori de gura-leului, pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
surori și călugărițe, purtând bonete cu aripioare pe cap. Duceau pansamente, ploști, un scaun cu rotile și erau grăbite. Mai târziu, din cauza aripioarelor, am desenat frontal și din profil, cu plumb, cărbune sau peniță, călugărițe de la Sankt Vinzent. Una dintre călugărițele care veneau și plecau a promis pe fugă și fără să i-o fi cerut nimeni: „Curând, bunul Dumnezeu are să izbăvească sărmanul ei suflet...“ Aveam cumva flori la mine, flori de gura-leului, pe care le iubea ea în mod special
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
tarifare. Și astăzi încă mai călătorește, în calitate de delegat în consiliul seniorilor din sindicatul ei. Persoană energică și, la ocazii festive, rezistentă la băutură, iubită de copiii noștri, dar și un pic temută, în plus social-democrată catolică, prietenă bună cu o călugăriță, sora Scholastika - numită și Scholli -, ea stă pe poziții ferme. Până la o vârstă înaintată, găsește pretutindeni prilejul să-și pună în practică umorul ei brutal, dar și să se mânie și astfel să le comunice părerea ei partizanilor nedreptății sancționabile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
poticnească. Curând după nașterea gemenilor, Konrad Adenauer câștiga majoritatea absolută la alegerile pentru Bundestag, ceea ce făcea ca Germania, văzută de la Paris, să se înnegrească de tot și, asemenea unui criminal în serie, să recidiveze neîntârziat. În timpul pauzelor de scris desenam călugărițe, cu predilecție vincențiene, ale căror bonete cu aripioare le aveam înaintea ochilor de la moartea sărmanei mele mame în spitalul Sankt Vinzent din Köln și pe care acum le schițam în metroul parizian sau în Jardin du Luxembourg. Iar acolo, aproape de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
dat cu mâna lui garafa cu oțet, de iera goală, io aș fi angajat fotografu, să dau instantaneu la cofetăria Molino. Îl și văz la vitrină. Pă Jacqueline am tentat-o cu râsu, că i-am zis bancu ăla cu călugărița și papagalu. Pă loc, cu lipsa dă gust a cârlanului care i se termină subiectele, am zis ce mi s-a năzărit mai Întâi: „Jacqueline, și dacă p-ormă am merge la lac?“ „P-ormă?“, a zis și m-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
în ei. Așa s-au obișnuit. În biserică toți ascultă, intervin la cântări după regulile lor, fac metanii, se închină... Așa este viața lor toată ziua și aproape toată noaptea... Bine, am înțeles totul, dar... nu ai povestit despre femeile călugărițe sau maici, cum se numesc, a îndrăznit Sandu să vorbească, profitând de momentul de tăcere în care Andrei se gândea ce să mai povestească. Femei? Nu, nu sunt femei acolo. Pe Sfântul Munte nu are voie să pătrundă nicio femeie
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]