1,520 matches
-
Nebucadnețar, împăratul Babilonului, a luat o hotărîre împotriva voastră, a făcut un plan împotriva voastră." 31. Sculați-vă, suiți-vă împotriva unui neam liniștit, care locuiește fără teamă, zice Domnul, n-are nici porți, nici zăvoare, și locuiește singur. 32. Cămilele lor vor fi de jaf, și mulțimea turmelor lor vor fi o pradă. Voi risipi în toate vînturile pe cei ce-și rad colțurile bărbii, și le voi aduce pieirea din toate părțile, zice Domnul. 33. Hațorul va fi astfel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
arestat pentru luare de mită, fiind ținut În arest doi ani de zile. A fost bătut, maltratat, Înfometat, azvârlit În carceră, Încercând să-l Înfricoșeze pentru a-i zmulge o mărturisire. În special, a suportat lovituri corporale cât bea o cămilă apă!! I-au fost aplicate apsolut toate torturile cunoscute, rezistând eroic.În cele din urmă au fost nevoiți să-l pună În libertate și pe desupra cu salariul plătit retroactiv. „Cam așa stau lucrurile...” - termină el spovedania. Mai pot preciza
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
sociale...!!” „La ce te referi...?” „Am trimes doi lucrători să execute unele lucrări de reparații a depozitului subteran de vinuri, iar dumnealor au găsit de cuviință să se Îmbete, să golescă un butoi plin cu vin În burta lor de Cămilă a Deșertului. Dacă au băut pe săturate, Însăși directoarea Tatiana nu reproșează nimănui nimic. Dar să Întreci măsura Încrederii acordate,constitue un act de sfidare, de batjocură la adresa persoanei tale...!!” „Nu te Înțeleg...” „Și-au bătut joc! Au devastat câteva
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
tot În restaurante de lux și, sorbind paharele de Murfatlar cu o sete teribilă, nu-i aducea nimic concret decât numai promisiuni mincinoase. După ieșirea din penetenciar, Îi telefonă și acesta veni la Întâlnire flămând și cu aceiași sete de cămilă a deșertului, desigur tot cu buzunarele goale, zicând. „Salutare mă băiatule ști-i, n-am uitat ce m-ai rugat Însă, ai Încredere cât de curând...!” Tony Pavone era necăjit, banii erau pe terminate iar Emil Gârleanu, ginerele fratelui Dictatorului
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
se Întîmpla asta, era dureros să te uiți. Îmi amintesc de o zi anume. I se ceruse o cărticică subțire ca o broșură, Balada cafenelei triste. Cea care o dorea era o pitică, o tînără Îmbrăcată Într-un palton de cămilă atît de larg că atîrna pe ea ca pe un cort de indieni și Îl tîrÎia pe pămînt. Partea de jos era murdară de noroi. Se afla de ceva timp În prăvălie, aparent uitîndu-se la cărți, dar eu cred că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
așa, ținînd bine cu o lăbuță o șuviță de păr rărit, am ieșit afară și am pornit pe trotuar. Mai mersesem așa, pe umărul lui, prin casă și-mi plăcuse la nebunie. Îmi plăcea să-mi Închipui că e o cămilă și că eu sînt Lawrence. Evident, prima oară cînd m-a pus acolo sus, am profitat imediat de ocazie și i-am studiat cu atenție tîmplele. După teribila mea experiență cu Norman Shine, nu mai aveam nici un chef să risc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
știu de ce, se tot amesteca În mod ciudat cu apa. Mai Întîi, au Început să apară pahare de apă În tot soiul de locuri ciudate, apoi găleți Întregi de apă, și pînă la urmă au fost rîuri și torenți, bietele cămile au fost luate pe sus de șuvoaie și picioarele subțiri și ciolănoase li se zbăteau cumplit În timp ce cocoașele le trăgeau la fund. Îmi era Îngrozitor de sete. Poate că sarea de la transpirația ei mă făcea să mă simt așa, Însă știam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
de tot; căci era foarte bogat. 24. Isus a văzut că s-a întristat de tot, și a zis: "Cît de anevoie vor intra în Împărăția lui Dumnezeu cei ce au avuții! 25. Fiindcă mai lesne este să treacă o cămilă prin urechea acului, decît să intre un om bogat în Împărăția lui Dumnezeu." 26. Cei ce-L ascultau, au zis: Atunci cine poate fi mîntuit?" 27. Isus a răspuns: "Ce este cu neputință la oameni, este cu putință la Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
din ogradă. Puneau oile la fiert în niște oale mari, întregi, cu tot cu lână, fără să le mai curețe. Le mâncau, cum spunea mama, Dumnezeu s-o ierte, cu tot cu talangă. Singurul lucru bun pe care l-au adus rușii au fost cămilele. Nu mai văzusem așa ceva niciodată. Le țineau într-o șură la Bulancea. Am fost și eu și m-am uitat la ele. Astăzi, când povestesc, nimeni nu mă mai crede. Parcă, de câte grozăvii au fost prin satul nostru, cămilele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
cămilele. Nu mai văzusem așa ceva niciodată. Le țineau într-o șură la Bulancea. Am fost și eu și m-am uitat la ele. Astăzi, când povestesc, nimeni nu mă mai crede. Parcă, de câte grozăvii au fost prin satul nostru, cămilele n-ar mai fi avut loc. După război, în ’45, a venit foametea. Mare pacoste. Fierbeam, de foame, și frunze de vișin. Primeam ajutoare doar câteva rații de tărâțe. Fratele meu nu suporta tărâțea. Mai bine. Îmi dădea mie porția
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
făcut cunoștință. Ciudat, după vreo zece minute de conversație tânărul nu mi s-a mai părut atât de monstruos sau, mai bine zis, monstruozitatea lui a început să mi se pară benignă și demnă de atenție ca aceea a unei cămile de la Grădina Zoologică. Trebuise să vină în camera mea pentru că dincolo maică-sa proba rochia. Nu era chiar atât de tânăr, avea douăzeci de ani, și-l chema Egor. Văzută de foarte aproape, în aerul purpuriu al camerei, fața lui
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
grei, ce au înăsprit firea blândei Laila, dar, în același timp, i-au călit pe cei trei fii ai săi, Gacel, Ajamuk și Suleiman, și pe micuța Aisha, care își petrecu o bună parte din copilărie pribegind călare pe o cămilă. Tuaregii au fost un popor nomad prin excelență, dar, în cazul familiei lui Gacel Sayah, îndrăgita viață nomadă se transformase într-un blestem, fiindcă era cu neputință să rămână mai mult de trei luni într-un loc, fără ca vreunul din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
Bătrânii tribului Kel-Talgimus îi lăudară hotărârea, conștienți că nici un membru al Poporului Vălului n-ar fi trăit în pace atât timp cât umbra lui Sayah ar fi dat târcoale prin apropiere, așa că le-au pus la dispoziție douăzeci dintre cele mai rezistente cămile pe care le aveau și douăzeci și patru de oi și capre, precum și o grămadă de săculeți cu cele mai bune semințe. În felul acesta, cei cinci membri ai familiei și o mână de servitori credincioși porniră, la începutul iernii, pe ascuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
aduce în girbe, căci altfel riscăm să nu ieșim vii de-aici. — Și vitele? îl întrebă maică-sa. — Le ducem la munte, să lingă roua ce se depune în zori pe pietre, răspunse Gacel, prea puțin convins. Cu puțin noroc, cămilele și caprele vor rezista. Și oile? Bănuiesc că vom pierde o mare parte din ele, dar asta depinde doar de voința lui Allah și de când se vor întoarce cei care se duc după apă. Și cine ai vrea să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
din ele, dar asta depinde doar de voința lui Allah și de când se vor întoarce cei care se duc după apă. Și cine ai vrea să se ducă? — Doi dintre cei mai buni călăreți cu șase dintre cele mai bune cămile, căci nu se vor putea odihni nici măcar o clipă. Pentru nimeni din familie nu era un secret că cel mai bun călăreț fusese întotdeauna - încă de când învățase să se țină în șa - fratele mijlociu, Ajamuk, și că singurul care putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
fie în principiu un autentic puț tuareg, servitorii nu aveau voie să coboare înăuntrul lui, singurele lor sarcini fiind să ridice coșurile cu nisip sau să meargă în munți să caute bucăți de piatră, pe care le transportau apoi cu cămilele. La un moment dat, Laila, prevăzătoare, hotărî să se oprească din săpat, pentru că rămăseseră ceva mai puțin de trei girbe cu apă, și până și un tuareg risca să se deshidrateze dacă era nevoit să lucreze ore întregi în condiții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
Moartea atâția mesageri înaripați înaintea ei, dacă până la urmă se hotărâse să nu se înfățișeze? Ce aștepta? Din când în când închidea ochii, încercând să-și închipuie cum s-ar fi comportat tatăl său în acele momente. Să omoare o cămilă, să-i bea sângele și să mestece grăsimea crudă din cocoașă putea fi, fără îndoială, o soluție pentru bărbați, dar era clar că un asemenea tratament de șoc n-ar fi dat rezultate cu femeile, nici cu copiii și cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
pentru că generații de sânge imohag curgeau prin venele sale. Nu făcea decât să-și blesteme în gând propria-i prostie. Răsună un tunet îndepărtat. Ascultă cu atenție. Urmă un alt tunet. Se repezi spre ieșirea marelui cort din păr de cămilă și se trezi din nou în fața cerului albastru, pe care era cu neputință să zărești o umbră de nor. — Sunt tunete? Fiul său, Gacel, negă cu o mișcare ușoară a capului, se apropie de ea și-o mângâie ușor pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
ascunde în gură de șarpe. — Știu, stăpâne. — În cazul ăsta, noi, familia Sayah, îți încredințăm ceea ce avem mai de preț, și să te ferească Allah dacă în zece zile nu vă întoarceți teferi. Porniră așadar la drum, cu aceleași șase cămile, și Laila, văzând-o pe fiica sa îndepărtându-se, îmbrăcată în straie bărbătești și cu o pușcă grea pusă pe genunchi, regretă din nou că ajunseseră să trăiască asemenea vremuri teribile; o fată frumoasă, în loc să-și pregătească trusoul pentru ziua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
caute alte pășuni. Bărbații considerau „treburi casnice“ tot ce nu avea legătură cu războiul, jaful sau vânătoarea; astfel, aducerea apei, chiar dacă puțul se afla la patru zile de mers, era de fapt o treabă rezervată femeilor. Aisha crescuse pe șaua cămilei și știa să tragă cu pușca mai bine decât marea majoritate a păduchioșilor de beduini cu care s-ar fi putut întâlni din întâmplare pe drum, și nici unui membru al Poporului Vălului, al Poporului Spadei, sau al Poporului Lăncii nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
se îndrepte spre miazăzi, spre Țara Ashanților, despre care bunicul său îi vorbise atât de mult, cu gândul să cunoască acolo o femeie frumoasă din rasa lui cu care să întemeieze o familie. L-au binecuvântat, i-au dăruit o cămilă, o armă și o capră și i-au eliberat de sclavie pe el și pe toți urmașii lui, asigurându-l că gri-gri-ul, spiritul necurat care-i chinuiește până la moarte pe sclavii fugiți, nu-l va urmări niciodată. Moartea bătrânului și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
lui Rachid lăsară un gol în micuța comunitate; și Laila era adânc întristată, cu toate că fusese de acord și înțelesese că uriașul avea dreptul la propria lui viață după atâția ani în care-i slujise cu credință. Când omul, capra și cămila dispărură în vasta întindere dinspre miazăzi, avu ciudata senzație că marea familie pe care răposatul ei soț o întemeiase se risipea ca apa printre degete. Din ceea ce, cu mult timp în urmă, fusese un puternic clan, temut și respectat pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
organizează la Al-Raia, cam la șapte zile de mers spre vest. Acolo se adună păstori, vânători, traficanți de vite și comercianți care schimbă animale și piei pe sare, ceai, zahăr, semințe, cărți sau gloanțe. Noi obișnuim să mergem când avem cămile de vânzare, și așa ne aprovizionăm. Odată chiar am fost chiar la târgul din Kano, dar ăsta e destul de departe. — Cât de departe? — La trei săptămâni de mers. — Nu-mi pot imagina un european călătorind timp de trei săptămâni ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
o scurtă pauză pentru a sublinia ceea ce voia să adauge: — Dar dacă nu ești credincios, sufletul tău nu ajunge nicăieri. Pur și simplu mori. Și pentru un necredincios nu există viața de apoi? Nu, la fel cum nu există pentru cămile, câini sau capre, deoarece o ființă omenească ce nu crede în existența unei forțe superioare care a creat-o se coboară la nivelul animalelor, și astfel le împărtășește soarta, se transformă într-un gunoi. — Fără să primească o răsplată sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
patul în fiecare noapte, dar știau foarte bine că nu aveau multe șanse să-și găsească perechea, când tot ce puteau să ofere erau doar un puț amărât, câteva straturi de zarzavat, trei palmieri și o duzină de capre și cămile. Sărăcia poate fi mult mai dezolantă când o compari cu bogăția; în seara aceea, văzând cum francezii scoteau din minunatul lor automobil cutii peste cutii cu produse exotice, admirând luxul hainelor și încălțărilor lor și minunându-se în fața risipei pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]