4,175 matches
-
RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Orizont > Portret > DESPRE PARINTELE PAULIN LECA... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 202 din 21 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Despre Părintele Arhimandrit Paulin Lecca (1914-1996) - Monahul scriitor, trăitor și cărturar... Câteva referințe bio-bibliografice Preacuviosul Părinte Arhimandrit Paulin Lecca (1914-1996), Victor pe numele de botez, basarabean de origine, născut în localitatea Babele, din județul Ismail, din părinții Grigore și Maria Lecca, tatăl fiind învățător și apoi preot în județul Bălți, a
DESPRE PARINTELE PAULIN LECA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366832_a_368161]
-
cunoșteau bine rânduielile liturgice și nici nu aveau cunoștințele teologice necesare. Condițiile economico-politice și social-culturale n-au fost, în secolul al XVII-lea din cele mai fericite. În acest secol, Biserica Moldovei a fost condusă de trei mari ierarhi și cărturari, care au înscris pagini de referință în viața cultural-bisericească a poporului nostru: mitropoliții Anastasie Crimca la începutul secolului, Varlaam, în deceniile IV-VI și Dosoftei, în a doua jumătate a acestui secol. Se poate spune că fiecare a statornicit o
DOSOFTEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366952_a_368281]
-
probleme teologice, care, în vremea aceea, erau mult frământate, iar pe de altă parte, pentru a ajuta pe credincioși să cunoască, prin aceștia, adevărurile de credință, rânduielile liturgice și normele morale religioase ortodoxe. Prin adunarea cazaniilor, tâlcuite mai înainte de unii cărturari -clerici și mireni - necunoscuți, apoi tipărite în anul 1643 la tiparnița de la Biserica Sfinții Trei Ierarhi din Iași, prin "Răspunsul"la catehismul calvinesc, tipărit în anul 1645, ca și prin participarea la Sinodul de la Iași din 1643 și prin convocarea
DOSOFTEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366952_a_368281]
-
de la începutul veacului al IV-lea. Pare de asemenea a fi înrudit cu o ramură de aromâni - Papară - valahi macedonieni, stabiliți cu traiul ceva mai înainte în Galiția, fapt care ar vorbi despre originea balcanică pe o anumită linie a cărturarului. A studiat pentru început la Iași, la Colegiul de la Trei Ierarhi, înființat în timpul domnitorului Vasile Lupu. De aici se îndreaptă spre Liov, unde va studia la Școala Frației Ortodoxe Adormirea Maicii Domnului . Aici învață limba greacă, latina, slavona bisericeasca și
DOSOFTEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366952_a_368281]
-
a călăuzit pe monahi la Hristos, întărindu-i în buna nevoință și în cunoașterea Sfintei Scripturi. A dezvoltat mult școala mănăstirii Probota și a crescut mulți ucenici luminați, aducând în obștea sa o adevărată înnoire duhovnicească. Datorită prestigiului său de cărturar și virtuților care-i luminau chipul și faptele, ieromonahul Dosoftei este chemat de Dumnezeu la slujirea arhierească. În anul 1658 este episcop de Huși, după un an trece în scaunul vlădicesc de la Roman, iar în 1671 este ales mitropolit al
DOSOFTEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366952_a_368281]
-
a tradus după izvoare grecești și slavone și a tipărit în limba română Viața și petrecerea sfinților, în patru volume. Lucrarea a rămas neterminată datorită plecării forțate în Polonia. Această carte deosebit de necesară pentru misiunea Bisericii arată darul de mare cărturar al Mitropolitului Dosoftei dar și dragostea sa pentru sfinți și pentru sfințenie. De aceea, el scrie despre sfinți cuvioși români pe care i-a cunoscut personal și despre alții pe care poporul îi venera cu multă evlavie: „Dară tocma și
DOSOFTEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366952_a_368281]
-
am s-ajung maestru,-n poezie Doar scriitor de versuri felurite Și n-am să îndrăznesc a mă impune Precum o fac aceia ce-s...poeți Iar versu-mi insignifiant se va supune Precum se știe, celor desueți Aș invita un cărturar să-mi spună De câte ori, unde și cum greșesc Dar sunt sărac, și eu în 'lumea bună' Fără de bani...nu cred că reușesc Aceasta este numai o idee Din vastul poeziei Univers O amplă și întreagă epopee Plecată-ntotdeauna dintr-un
ÎNCERCARE de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367569_a_368898]
-
în speranța că poate vei desluși chiar și chipul sufletului tău de altcândva... Iașii studenției. Iașii din urmă cu vreo jumătate de secol. Farmecul lecturilor, parfumul teilor și al liliacului înflorit, bulevarde, străduțe vechi și prăfuite, umbrele marilor scriitori, marii cărturari ai țării în care și tu ai devenit, oamenii de știință, marile reviste de litere, de cultură, gânduri, simțiri înalte, freamăt blajin de omenie și împlinire... Copoul, Universitatea, tramvaiele, studentele, doamnele și domnii, Teatrul Național, Opera, Filarmonica, poeții și scriitorii
GÂNDURI DE SUB PLEOAPE: PRIN IAŞII STUDENŢIEI MELE de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1877 din 20 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367639_a_368968]
-
om, absolventă a Facultății de filologie ( „Secția română-franceză”) împreună cu omul ei pereche, distinsul istoric Gheorghe Lazea, autor al unor puternice studii-eseu, de mare actualitate - dar și omul priceput la toate cele ale gospodăriei. Titlul a trei cărți semnate de acest cărturar: „Omul și Puterea”, „Sub tăvălugul umanismului socialist”, „Teroare și oroare în raiul comunist”). Dar despre ei, despre proprietarii pensiunii, vom mai vorbi, căci avem încă destule de spus! Să precizez numai un fapt: cu doamna Dorina ne-am auzit prima
CA LA TEATRU, MADAM ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367708_a_369037]
-
fidel al Bisericii noastre din perioada interbelică - Episcopul Nicolae Popoviciu al Oradiei. De aceea, aici și acum mă gândeam și la vestita Academie Teologică și Duhovnicească de la Mănăstirea „Sfântul Constantin Brâncoveanu” din Ținutul Făgărașului nostru transilvan, ctitorită de Mitropolitul și cărturarul de pie memorie Dr. Antonie Plămădeală al Ardealului, la rosturile și importanța ei, care au fost preluate și dezvoltate și de către această soră a ei - Academia Spirituală „Episcop Dr. Nicolae Popoviciu - Martirul și Mucenicul Credinței” de la Sfânta Mănăstire Recea - unde
PARINTELE IOAN DE LA MAN. RECEA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366957_a_368286]
-
lui Nițu, fiul lui Bran Dușescu care, în anul 1795, nota:"Nițu sin Bran Dușescu, dascăl la Rucăr, la copii". O remarcă: Acești doi dascăli erau transilvăneni, de prin Ținutul Branului. Prezența acestor dascăli transilvăneni a contribuit , ca atâția alți cărturari din Transilvania care au trecut Carpații în Țara Românească și Moldova, la dezvoltarea culturală din cele două țări surori și la dezvoltarea conștiinței naționale. Oieri ca Bucur Roșca Moșoiu sau Bucur Moșoiu, din părțile Branului au făcut donații bisericii rucărene
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
apelat la academicianul Grigore Moisil ce conducea, pe atunci, Laboratorul de semiotică al Universității București, pentru ca, de la înălțimea autorității sale științifice să-și pună părerea și să avizeze, într-un fel sau altul, susținerea în această formă a lucrării. Eruditul cărturar a constatat veridicitatea și validitatea unor scheme și încrengături numerice, trigonometrice sau geometrice însă a trebuit să se recunoască învins de pseudo-ignoranța cunoașterii în amănunțime a evoluției istorice, multiseculare privind spinoasa temă cu pricina și că nu se poate pronunța
FRONDA ŞI CĂTE CEVA DESPRE LAŞITĂŢI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367096_a_368425]
-
Și i-au crescut in bunăstare. Plantat-au câte-un pomișor, Din greu și-au înălțat o casă Sudoarea-a curs pe fruntea lor Ca demni copiii să și-i crească. S-au luminat a doua oară Când pruncii astăzi cărturari întorși cu-aleasa lor la țară Au pornit rost de gospodari. Apoi ca florile pe câmpuri Sosit-au mândrii nepotei Atins-a bucuria vârfuri, N-au fost mai fericiți ca ei. Încovoiați acum de ani, Că bătranețile nu iartă Îi
LITURGHIE DE SEARĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367275_a_368604]
-
aplauze” Fără a discrimina alte categorii de farisei, cele 24 de tipologii amintite reușesc să surprindă fenomenul „dublei personalități”, specific oamenilor ce se pretind a fi spirituali. „Isus Hristos era deranjat profund de discrepanța dintre viața particulară și cea publică a cărturarilor și fariseilor. Acești oameni ajunseseră experți în a stoarce bani pe pietatea lor și mai ales, de la văduvele sărace și femeile slabe de înger, care se lăsau impresionate de pioșenia fețelor lor sacerdotale. Rugăciunile lor lungi, de ochii lumii, nu
FARISEII SECOLULUI XXI IN VIZIUNEA LUI PETRU LASCAU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367262_a_368591]
-
și case de distracție care îl înfrumusețeau. Sub dominația romană Ierusalimul trăia aceeași viață tumultoasă, era plin de forfotă, de mizerii și dispute. Aici avea să vină Iisus Hristos la doisprezece ani, pentru a se închina la templu, uimind pe cărturari prin cunoștințele sale. Tot aici avea să se întoarcă spre sfârșitul activității publice, profețind asupra cetății: „Ierusalime, Ierusalime, care omori pe prooroci și cu pietre ucizi pe cei trimiși la tine, de câte ori am voit să adun pe fiii tăi, după cum
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
și de foametea ce a cuprins orașul. Sub dominația romană Ierusalimul trăia aceeași viață tumultoasă, era plin de forfotă, de mizerii și dispute. Aici avea să vină Iisus Hristos la doisprezece ani, pentru a se închina la templu, uimind pe cărturari prin cunoștințele sale. Tot aici avea să se întoarcă spre sfârșitul activității publice, profețind asupra cetății: „Ierusalime, Ierusalime, care omori pe prooroci și cu pietre ucizi pe cei trimiși la tine, de câte ori am voit să adun pe fiii tăi, după cum
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
ATANASIE MARIAN MARIENESCU (SCHIȚĂ DE PORTRET , PARTEA I) Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 180 din 29 iunie 2011 Toate Articolele Autorului (1830-1915) „Unul din cei mai talentați și mai de folos fii ai națiunii române”, după aprecierea cărturarului și dascălului Aron Pumnul, contemporanul său, cel dintâi folclorist însemnat din Transilvania, Atanasie Marian Marienescu, se naște în Lipova, în comitatul Timișoarei de atunci, la 9/21 martie 1830. După cum însuși autorul mărturisește la începutul Dioariului (Jurnalului) intim, aflat în
ATANASIE MARIAN MARIENESCU (SCHIŢĂ DE PORTRET , PARTEA I) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367259_a_368588]
-
toată recuzita, costumația, dialogurile sau monologurile presupuse ale unei lumi apuse de mai bine de două mii de ani, toate îndeletnicirile și oamenii care le practicau în preajma Nașterii Mântuitorului - începând de la păstori, negustori, cămătari, meșteșugari și până la magi cititori în stele, cărturari, scribi care consemnau în cronicile timpului faptele zilei, bune sau rele, întreaga osatură social-statală a lumii imperiale romane și a provinciilor filistine și evreiești cucerite și crunt exploatate din nordul peninsulei Arabiei, care aveau legătură cu lumea obișnuită - păreau a
CRĂCIUN LA CERES ÎN CALIFORNIA! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 177 din 26 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367252_a_368581]
-
sfaturi și reguli de urmat, intram câte 10-12 persoane, ne lua în primire o familie de localnici, cu părinți și copii mărișori și cu făclii aprinse luminându-ne drumul, ne treceau printre “porți” simbolice, unde eram întâmpinați pe rând de cărturari care întocmeau, desenau și scriau hărți și la care oprinindu-ne, ne dădeam binețe și ne arătau care este calea spre Bethleem. Al doilea “baraj” a fost și cel mai greu obstacol, pentru că am avut de-a face cu însăși soldații
CRĂCIUN LA CERES ÎN CALIFORNIA! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 177 din 26 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367252_a_368581]
-
este regele Iudeilor, Cel ce S-a născut? Căci am văzut la Răsărit steaua Lui și am venit să ne închinăm Lui. Și auzind, regele Irod s-a tulburat și tot Ierusalimul împreună cu el. Și adunând pe toți arhiereii și cărturarii poporului, căuta să afle de la ei: Unde este să Se nască Hristos? Iar ei i-au zis: În Betleemul Iudeii, că așa este scris de proorocul: ' Și tu, Betleeme, pământul lui Iuda, nu ești nicidecum cel mai mic între căpeteniile
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363469_a_364798]
-
dintre multiplele forme pe care le imaginează chiar Umberto Eco în Numele trandafirului. Personajul său, părintele William, maestru spiritual, odată ajuns într-o străveche abație, vrea să vadă faimosul ei scriptorium, sala pentru scris. Iată ce descoperă: "Anticari, copiști, caligrafi și cărturari erau așezați fiecare la masa lui, o masă sub fiecare din ferestre (...) Și cum ferestrele erau patruzeci (...), patruzeci de călugări ar fi putut lucra în același timp, chiar dacă în acel moment nu erau decât vreo treizeci. Fiecare masă avea tot
VREAU SĂ FIU LUCEAFĂR! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363663_a_364992]
-
în schimb, stăteau doar și citeau cărți și treceau însemnări pe caietele sau tăblițele lor personale.” Așadar, descoperă pretutindeni un elogiu al scrisului și al lecturii, o aventură personală, liberă, în care fiecare își alege să fie scrib, anticar, caligraf, cărturar, simplu cititor, miniaturist sau toate acestea deodată, dar să rămână în preajma cărții. De altfel, cartea constituie cea mai importantă imagine ce leagă cele mai multe dintre textele scrise de noua generație. Ei bine, așa se face trecerea de la lume la text, deschizând
VREAU SĂ FIU LUCEAFĂR! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363663_a_364992]
-
linii pentru scriere, unde este locul înfloriturilor, cum citesc codicele și ce notează pe tăblița personală. Mai mult, poate cu această carte a lor, se hotărăște cine, în aventura scrisului, va rămâne un simplu copist, un caligraf, un miniaturist, un cărturar sau de ce nu, un Luceafăr. Fiecare a avut în față și culori, și cerneala de aur... Să aveți curaj și inspirație! Ștefan Popa Referință Bibliografică: Vreau să fiu Luceafăr! / Ștefan Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1111, Anul IV
VREAU SĂ FIU LUCEAFĂR! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363663_a_364992]
-
din București, autor al mai multor articole, studii, lucrări și cărți cum ar fi: „Jurnal francez de vacanță” - Editura „Metafora”, Constanța, anul 2003; „Sejur în insula de smarald” - la aceeași editură în anul 2004; „Figuri luminoase de ierarhi și preoți cărturari” - vol. I și II și „Episcopii ortodocși ai Oradiei”, toate trei la Editura „Ex Ponto” din municipiul Constanța, în anii 2006, 2007 și 2008 - ne arată în această nouă lucrare importanța, rolul, rostul și activitatea celor șase întâistătători și păstori
PARINTELE IOAN AUREL BOLBA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364630_a_365959]
-
tradițională și autentic - mărturisitoare a Părinților Bisericii, pe care ni le-a cultivat nouă în orice loc și în orice timp, cu atâta dăruire, dragoste și abnegație!... El este și va rămâne în continuare, în conștiința discipolilor, profilul teologului, a cărturarului și a omului de cultură cu deschidere spre universal, spre consistență și acrivie științifică, transmisă nouă cu foarte multă rigoare, acuitate și exactitate!... Cu vaste și avizate cunoștințe în cele mai diverse discipline culturale, istorice și teologice, Părintele Patriarh inspira
ŞAPTE ANI DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A PREAFERICITULUI PĂRINTE TEOCTIST ARĂPAŞU – PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE (1915 – 2007) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349489_a_350818]