2,636 matches
-
proiectarea stărilor sufletești asupra universului (melancolia). Drumul îngerului căzut este refăcut în sens invers. Salvarea lui s-a produs prin mijlocirea visului învestit cu funcții cognitive, singura posibilitate de comunicare între lumea luceafărului, veșnicia astrelor, și aceea pământeană a muritoarei Cătălina (visul). Universul motivelor, ipostazierea imagistică și filosofică ori corespondențele cu romantismul european și îmbogățirea acestuia cu noi reliefuri plastice și ideatice sunt analizate pentru a configura o operă grandioasă, ce scoate din străfunduri inițiatice motivele grave, fundamentale, legate de soarta
DUMITRESCU-BUSULENGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286912_a_288241]
-
confesiuni ale unor adolescenți care descoperă bucuria de a iubi și de a fi iubiți, singurătatea și tristețea sau neliniștitoarea întâlnire cu ei înșiși. Dramatizează Povestea vorbii de Anton Pann (1977) și Istoria ieroglifică de Dimitrie Cantemir (în colaborare cu Cătălina Buzoianu, 1973), pentru care este distins în anul 1975 cu Premiul Uniunii Scriitorilor pentru teatru. Scrie și teatru radiofonic: Neuitata restanță (1979) și Planeta Sadoveanu. Mai publică două librete de operă, Arcade peste timp (Iași, 1977) și Horia - Vulturul răzbunării
FILIP-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286996_a_288325]
-
al lui Costea Dascălul (editat de Margareta D. Mociorniță și republicat cu un studiu introductiv de V. Guruianu), se păstrează texte cu o foarte mică audiență în limba română. Cealaltă formă, cea din manuscrisul lui Serafim de la Bistrița (editată de Cătălina Velculescu), se regăsește însă (uneori cu câteva deosebiri notabile) în cel puțin alte șapte manuscrise. Este de menționat că titlul Fiziolog nu apare în manuscrisele românești, care folosesc în loc sintagma Cuvânt de smerita înțelepciune (înțelepciunea omenească, smerită, cunoscându-și limitele
FIZIOLOGUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287010_a_288339]
-
pentru firea și obiceiurile năravurilor oarecărora jivini, adunate de preînțeleptul între arhierei Damaschin Studitul (publ. C.N. Mateescu), „Ion Creangă”, 1914, 1-3, 1915, 9-12, 1916, 1-4, „Ion Creangă” (calendar), 1914, 40-45; Fisiologul (publ. Margareta D. Mociorniță), CEL, 1934, 89-92; Fiziologul, în Cătălina Velculescu, Cărți populare și cultură românească, București, 1984, 180-195; ed. îngr. V. Guruianu, în Cele mai vechi cărți populare în literatura română, coordonatori Ion Gheție și Alexandru Mareș, București, 1997; Fiziolog - Bestiar, îngr. Cătălina Velculescu și V. Guruianu, București, 2001
FIZIOLOGUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287010_a_288339]
-
Mociorniță), CEL, 1934, 89-92; Fiziologul, în Cătălina Velculescu, Cărți populare și cultură românească, București, 1984, 180-195; ed. îngr. V. Guruianu, în Cele mai vechi cărți populare în literatura română, coordonatori Ion Gheție și Alexandru Mareș, București, 1997; Fiziolog - Bestiar, îngr. Cătălina Velculescu și V. Guruianu, București, 2001. Repere bibliografice: Gaster, Lit. pop., 138-142; M. Gaster, Il Physiologus rumeno, „Archivio glottologico italiano” (Roma-Torino-Florența), 1886-1888, 273-276; Demostene Russo, Studii și critice, București, 1910, 23-26; Cartojan, Cărțile pop., I, 188-194; Margareta D. Mociorniță, Traduceri
FIZIOLOGUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287010_a_288339]
-
Roma-Torino-Florența), 1886-1888, 273-276; Demostene Russo, Studii și critice, București, 1910, 23-26; Cartojan, Cărțile pop., I, 188-194; Margareta D. Mociorniță, Traduceri românești din „Fiziolog”, CEL, 1934, 83-88; Ist. lit., I, 456-457; Moraru-Velculescu, Bibliografia, I, partea II, 243-264; Dicț. lit. 1900, 356-357; Cătălina Velculescu, Cărți populare și cultură românească, București, 1984, 110-116; Valmarin, Studii, 99-177; Cătălina Velculescu, Fiziologul, în Crestomație de literatură română veche, II, coordonatori I.C. Chițimia și Stela Toma, Cluj-Napoca, 1989, 80-84; Cătălina Velculescu, „Fiziologul”. Comparații contradictorii - asemănări neasemenea, LAI, 1995
FIZIOLOGUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287010_a_288339]
-
pop., I, 188-194; Margareta D. Mociorniță, Traduceri românești din „Fiziolog”, CEL, 1934, 83-88; Ist. lit., I, 456-457; Moraru-Velculescu, Bibliografia, I, partea II, 243-264; Dicț. lit. 1900, 356-357; Cătălina Velculescu, Cărți populare și cultură românească, București, 1984, 110-116; Valmarin, Studii, 99-177; Cătălina Velculescu, Fiziologul, în Crestomație de literatură română veche, II, coordonatori I.C. Chițimia și Stela Toma, Cluj-Napoca, 1989, 80-84; Cătălina Velculescu, „Fiziologul”. Comparații contradictorii - asemănări neasemenea, LAI, 1995, 5; V. Guruianu, Fiziologul, în Cele mai vechi cărți populare în literatura română
FIZIOLOGUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287010_a_288339]
-
I, partea II, 243-264; Dicț. lit. 1900, 356-357; Cătălina Velculescu, Cărți populare și cultură românească, București, 1984, 110-116; Valmarin, Studii, 99-177; Cătălina Velculescu, Fiziologul, în Crestomație de literatură română veche, II, coordonatori I.C. Chițimia și Stela Toma, Cluj-Napoca, 1989, 80-84; Cătălina Velculescu, „Fiziologul”. Comparații contradictorii - asemănări neasemenea, LAI, 1995, 5; V. Guruianu, Fiziologul, în Cele mai vechi cărți populare în literatura română, coordonatori Ion Gheție și Alexandru Mareș, București, 1997, 13-103; Cătălina Velculescu, Manuela Anton, Physiologus, în Enzyklopädie des Märchens, X
FIZIOLOGUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287010_a_288339]
-
coordonatori I.C. Chițimia și Stela Toma, Cluj-Napoca, 1989, 80-84; Cătălina Velculescu, „Fiziologul”. Comparații contradictorii - asemănări neasemenea, LAI, 1995, 5; V. Guruianu, Fiziologul, în Cele mai vechi cărți populare în literatura română, coordonatori Ion Gheție și Alexandru Mareș, București, 1997, 13-103; Cătălina Velculescu, Manuela Anton, Physiologus, în Enzyklopädie des Märchens, X, Berlin-New York, 2002, 1035-1047. C.V.
FIZIOLOGUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287010_a_288339]
-
Hrihurko, Canalul, București, 1979; Vasil Zemliak, Stolul de lebede, București, 1985. Repere bibliografice: Ulici, Prima verba, I, 238-240; Mihai Zamfir, Un baroc românesc, LCF, 1977, 41; Alexandru Duțu, Cazul Miron Costin, LCF, 1978, 12; Iorgulescu, Scriitori, 313-315; Ungheanu, Lecturi, 178-182; Cătălina Velculescu, „Varlaam și Ioasaf. Istoria unei cărți”, RITL, 1982, 3; Mihai Ungheanu, „Literatura română în epoca Renașterii”, LCF, 1984, 29; Al. Piru, Discursul critic, București, 1987, 139-142; Mihail Diaconescu, Țelul și metoda, ARG, 1989, 10; Teodor Vârgolici, „Vocația europeană a
MAZILU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288075_a_289404]
-
MICLĂU, Paul (12.IV.1931, Comorâște, j. Caraș-Severin), semiotician, poet, prozator și traducător. Este fiul Cătălinei (n. Micșa) și al lui Ion Miclău, țărani. Urmează școala primară în comuna natală și cursurile Liceului „General Dragalina” din Oravița (1942-1950). Între 1950 și 1954 este student al secției limba și literatura franceză a Facultății de Filologie din București
MICLAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288101_a_289430]
-
mai amplu comentariu consacrat până acum poemului (300 de pagini). Cu sugestii importante din Marin Mincu („Luceafărul”, 1978), care l-a și acuzat public de plagiat pe G., Luceafărul/Hyperion e înțeles ca figură-proiecție, prin oglindă și vis, a inconștientului Cătălinei și a celui colectiv, ca daimon (în sens platonician) al fetei, pe care însă aceasta nu-l poate asuma. Eminescu ar ilustra astfel tentativa (eșuată) a veacului pozitivist de a (re)cuceri „mitul interiorității”. Capodopera eminesciană e radiografiată în sine
GORCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287315_a_288644]
-
Radu logofătul Greceanu, „Istoria domniei lui Constantin Basarab Brâncoveanu voievod (1688-1714)”, STD, 1970, 5; Eugen Negrici, O variantă a cronicii lui Radu Greceanu, R, 1971, 7; Alexandru Duțu, Umaniștii români și cultura europeană, București, 1974, 83, 96-100, 112, 122, 185; Cătălina Velculescu, Un manuscris cu fragmente din cronica lui Radu Greceanu, RITL, 1974, 4; Dan Horia Mazilu, Barocul în literatura română din secolul al XVII-lea, București, 1976, 139, 147-150; Dan Horia Mazilu, Cronicarii munteni, București, 1978, 147-228; Negrici, Figura, 165-182
GRECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
caută să depășească sfera concretului printr-o iluminare, printr-o epifanie care se naște ca rod al trăirii ardente. Este un proces general de orfizare, de identificare rilkeană a existenței și cântării. Într-un poem consacrat lui Mihai Eminescu, o Cătălină astrală trăiește într-o lume uranică și vorbește „în imagini”, ca o poetă ce răspunde la singurătatea cosmică a unui poet hyperionic și așteaptă o atingere „stelară” (Sybila). Chiar dacă o asemenea viziune eminesciană răsturnată are o nuanță de naivitate, ea
LARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287747_a_289076]
-
probleme ale literaturii române, câteva studii de literatură universală fiind semnate în anii de început de Ion Brăescu, Tudor Vianu, Ovidiu Drimba, Valeriu Ciobanu. De mare interes sunt materialele referitoare la literatura română veche, aparținând lui Virgil Cândea, Dumitru Velciu, Cătălinei Velculescu, lui Alexandru Duțu ș.a., micromonografiile unor reviste mai puțin cunoscute, realizate de Nae Antonescu, Ovidiu Papadima, Emilia Șt. Milicescu ș.a., studiile de estetică literară sau sintezele teoretice semnate de Tudor Vianu, Adrian Marino, Matei Călinescu, Livius Ciocârlie. Nu lipsesc
LIMBA SI LITERATURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287815_a_289144]
-
Mihăilă, Letopisețul Țării Românești în secolul al XVI-lea, LRV, I, 221-225; Panaitescu, Contribuții, 390-476; Rosetti-Cazacu-Onu, Ist. lb. lit., I, 303-360; Liviu Onu, Date noi cu privire la Stoica Ludescu. Din nou problema paternității „Letopisețului cantacuzinesc”, LR, 1972, 1; Piru, Analize, 21-37; Cătălina Velculescu, Observații asupra „Cronicii lui Mihai Viteazul” din „Letopisețul cantacuzinesc”, RITL, 1973, 2; Ștefan Andreescu, Considérations sur la date de la première chronique de Valachie, „Revue roumaine d’histoire”, 1973, 2; Țepelea-Bulgăr, Momente, 88-90, 94-97; Mircea Anghelescu, Asupra cronicilor muntene din
LETOPISEŢUL CANTACUZINESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287787_a_289116]
-
1973, 2; Ștefan Andreescu, Considérations sur la date de la première chronique de Valachie, „Revue roumaine d’histoire”, 1973, 2; Țepelea-Bulgăr, Momente, 88-90, 94-97; Mircea Anghelescu, Asupra cronicilor muntene din a doua jumătate a secolului al XVII-lea, RITL, 1976, 1; Cătălina Velculescu, Continuitate și salt în transmiterea variantelor „Letopisețului cantacuzinesc”, RITL, 1976, 1; Cătălina Velculescu, Legende: reflexe în istoriografie, RITL, 1978, 1; Dan Horia Mazilu, Cronicarii munteni, București, 1978, 11-88; Dicț. lit. 1900, 504-505; Mazilu, Vocația, 66-74; Cătălina Velculescu, Din nou
LETOPISEŢUL CANTACUZINESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287787_a_289116]
-
Revue roumaine d’histoire”, 1973, 2; Țepelea-Bulgăr, Momente, 88-90, 94-97; Mircea Anghelescu, Asupra cronicilor muntene din a doua jumătate a secolului al XVII-lea, RITL, 1976, 1; Cătălina Velculescu, Continuitate și salt în transmiterea variantelor „Letopisețului cantacuzinesc”, RITL, 1976, 1; Cătălina Velculescu, Legende: reflexe în istoriografie, RITL, 1978, 1; Dan Horia Mazilu, Cronicarii munteni, București, 1978, 11-88; Dicț. lit. 1900, 504-505; Mazilu, Vocația, 66-74; Cătălina Velculescu, Din nou despre „Cronica paralelă” și „Letopisețul cantacuzinesc”, RITL, 1994, 3; Mazilu, Noi, 189-193, 195-203
LETOPISEŢUL CANTACUZINESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287787_a_289116]
-
RITL, 1976, 1; Cătălina Velculescu, Continuitate și salt în transmiterea variantelor „Letopisețului cantacuzinesc”, RITL, 1976, 1; Cătălina Velculescu, Legende: reflexe în istoriografie, RITL, 1978, 1; Dan Horia Mazilu, Cronicarii munteni, București, 1978, 11-88; Dicț. lit. 1900, 504-505; Mazilu, Vocația, 66-74; Cătălina Velculescu, Din nou despre „Cronica paralelă” și „Letopisețul cantacuzinesc”, RITL, 1994, 3; Mazilu, Noi, 189-193, 195-203. D.H.M.
LETOPISEŢUL CANTACUZINESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287787_a_289116]
-
istoriografiei românești din secolul al XVIII-lea; Florin Curta - reflectarea imaginii împăratului Iulian Apostatul la Gheorghe Șincai); cărți populare (Mircea Popa - rolul cărților populare în menținerea tradiției bizantine în cultura română); cărți bisericești (Ion Radu Mircea - activitatea lui Gavriil Uric; Cătălina Velculescu - versiunile slavone și românești ale proloagelor); scrieri de polemică religioasă (Maria Protase despre Procanonul lui Petru Maior, ca replică sud-est europeană la atacurile antipapale din secolul al XVIII-lea); literatura parenetica (studiile lui Alexandru Duțu cu privire la „oglinzile principilor” și
REVUE DES ÉTUDES SUD-EST EUROPÉENNES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289280_a_290609]
-
de istorie bizantina în biblioteca lui Constantin Brâncoveanu; Ćedomir Denić - circulația gramaticii slavone de la Râmnic din anul 1755 a lui Meletie Smotrițki; Iacob Mârza - o listă de cărți interzise în Transilvania în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea; Cătălina Velculescu și Victor George Velculescu - prenumeranții cărții românești din primele trei decenii ale secolului al XIX-lea); scrieri didactice și învățământ (Victor Papacostea și Gheorghe Cronț - originile învățământului superior în Țară Românească; Ștefan Bălan și Eliza Român - academiile din Constantinopol
REVUE DES ÉTUDES SUD-EST EUROPÉENNES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289280_a_290609]
-
Povești moldovenești, Iași, 1920; Alte povești moldovenești, Iași, 1921; Amintiri, vol. I: Ce-am auzit de la alții, Iași, [1922]; ed. îngr. și pref. Mircea Anghelescu, București, 1996; Amintiri din copilărie, București, 1925; Amintiri din prima tinerețe, București, 1927; Scrieri, îngr. Cătălina Poleakov, pref. Mircea Anghelescu, București, 1980; Scrieri, București, 1999. Repere bibliografice: Ilarie Chendi, Proza d-lui Radu Rosetti, „Voința națională, 1904, 5 624; Davidescu, Aspecte, 188-190; Lovinescu, Ist. civ. rom., II, 39-41, 84-86, passim; Mihail Sevastos, „Povești moldovenești”, VR, 1921
ROSETTI-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289377_a_290706]
-
Rebengiuc, Irina Petrescu, pe regretata Leolpoldina Bălănuță - și dau doar cîteva exemple - care au fost mereu prezenți la Gală, onorînd încă o dată profesia pe care o fac cu sînge. Dar lipsesc Radu Beligan, Valeria Seciu, Ovidiu Iuliu Moldovan, Marcel Iureș, Cătălina Buzoianu, Oana Pelea, și alții și alții, mulți dintre ei chiar și premiați ai Galei. De curînd am revăzut cîteva imagini de la prima ediție a Galei UNITER ținută în cocheta sală a Teatrului Odeon! Cîtă bucurie, cîtă eleganță și sărbătoare
Cultură și civilizație by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17181_a_18506]
-
LIVIU JIANU - CAPCANA Autor: Liviu Florian Jianu Publicat în: Ediția nr. 1917 din 31 martie 2016 Toate Articolele Autorului Totul fusese minuțios pregătit cu zeci de ani, în urmă. De tinerii profesori universitari Patrașcu, Dumitrașcu, Cătălin-Latina, Emil cu Latina lui, Cătălina, Beșteliu, Trăistaru... Și cei care se mai știu și ei, învățați de Piru. Fără de care nu ar fie existat Filologia. În formă Universitară. La Craiova. Decât iubirea. De fapt, nu e totuna... Știți... Depinde și cum iubești... ca un bădăran
CAPCANA de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381284_a_382613]
-
asemenea, multe numere aniversare sau comemorative, dedicate unor scriitori români și străini (I. Heliade-Rădulescu, V. Alecsandri, Mihai Eminescu, I. L. Caragiale, Mateiu I. Caragiale, G. Călinescu, Marin Sorescu, A. P. Cehov ș.a.). Alți colaboratori: Emil Turdeanu, Dan Grigorescu, Mihai Mitu, Margareta Dumitrescu, Cătălina Velculescu, Nicolae Bârna, Alina Pamfil, Constantin Hârlav, Corina Popescu, Manuela Anton, Andrei Oișteanu, Mircea A. Diaconu, Alexandra Ciocârlie, Alexandru Ruja. C.Tt.
REVISTA DE ISTORIE SI TEORIE LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289203_a_290532]