1,093 matches
-
et leș sciences sociales dans leș années 1970. Contestée dans să primauté intellectuelle et institutionnelle par le développement de la psychologie, de la sociologie et de l'anthropologie, l'histoire a fait face en annexant leș questions des disciplines qui mettaient en căușe să domination. L'attention s'est donc déplacée vers des objets (systèmes de croyance, attitudes collectives, formes rituelles, etc.) qui jusque-là appartenaient à șes voisines. S'appropriant des démarches et des méthodes d'analyse qui étaient celles de l'histoire
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
provedere alle cose de Stato et Importante, non autem per attendere a cose minuti et basse, né, per che li Commissarii noștri de le cittá tengono famigli, che facciano officii de birraria, né cose impertinente, né anche se impaçano de căușe civile, né criminale, nisi per qualche digni respecți noy li facesssimo commissione speciale ali noștri consiglieri secreți, o di Iustitia, de Impositione nostră....". Îi mulțumesc lui Gregory Lubkin pentru referință. Scrisoarea reafirmă în fapt un decret din 1433 al lui
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Capotă, Teodor : VIII, 222 226 Caraostea, D.: I, 105 109 Căliman, Valeria : II, 18 Călinescu, G. : II, 39 43; III, 116 119 ; V, 32 33 Călinescu, Matei, V, 80 Cătănescu, Maria Cvasnîi : IV, 164 167 Cătineanu, Tudor, VI, 113 117 Căuș, Bogdan, VI, 149 150 Cărtărescu, Mircea : I, 76 79 Câmpan, Ioan : VIII, 236 240 Câmpan, Diana : VIII, 115 119 Ceaușescu, Gh., V., 70 Cerna, Panait : VI, 180-183 Cernăianu, Călin, L., :VII, 22 29; VIII, 13 17 Cheie-Pantea, Iosif : III, 134
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
mare grijă „tovarășii de drum“. Până la cinci-șase ani, toți suntem la fel. Apoi intervine ceva care ne separă. Prudență, neîncredere. Ne jucam în nisipul umed, așezat pe o folie murdară de ciment, și deodată ființa de lângă mine a adunat în căușul palmelor o grămăjoară de nisip și mi l-a aruncat în ochi. Fără motiv, așa, absolut aiurea. Inexplicabil. Țin minte buzele strânse cu dușmănie, așa, hain, subțiate. Ochii încordați așteptând o reacție a mea care trebuia să vină și să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
Bâlea Lac, peste „Trei pași de moarte“, care, pe atunci, nu erau încă prevăzuți cu lanțurile ajutătoare fixate în peretele muntelui. Timpul era foarte frumos și la lacul Caprei am făcut un popas: o piatră prețioasă lichidă, montată într-un căuș al stâncii. Acolo am trăit una din experiențele tari ale vieții noastre: ne-am dezbrăcat și am trecut înot lacul glacial - un botez de foc care, parcă, ne-a unit și mai mult pe unul de celălalt... După două-trei zile
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
veselă) Nu. Deloc. Noi nu aveam figurile vesele. Nu. Mai degrabă, privirile noastre erau izbitor de asemănătoare cu ale participanților la un priveghi al unei persoane mult iubite. Într-adevăr, noi ne înfruptam din ultima mămăliguță prăpădită, făcută din ultimul căuș de mălai din sacul golit. Eram șase copii înfricoșați și ne uitam la mama ca la singura salvare. Mama lua câte o bucățică de mămăliguță și expedia bolul alimentar cu înghițituri mici și cu ochii mai mult închiși fiindu-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
a întors stomacul pe dos încât era să cad din picioare acolo, peste sacii de porumb. Individul stătea retras pe o tăbuiață într-un colț sub aplecătoare. În mâna stângă avea semințele, iar cu dreapta lua una câte una din căușul palmei stângi și o așeza între cele două coroane ale dinților incisivi. Apoi, după ce spărgea învelișul seminței, expedia miezul spre râșniță, în timp ce cu vârful limbii împingea ușor coaja spre exterior. Nu o scuipa. Nu o îndepărta printr-un jet scurt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
din catacombele Romei și împodobite cu grijă de-a lungul vremii de mâinile călugărițelor catolice cu mii de mărgele, perle false și adevărate, fir de aur. Sfântul este așezat într-o poziție ciudată, oarecum pe o parte, cu capul în căușul palmei, ca și cum ar fi fumat o narghilea. Efectul asupra grupurilor de vizitatori speriați este garantat, căci este prezentă în aer o "oroare sacră" pe care muzeificarea nu a izbutit să o îndepărteze. Pe de altă parte, am înțeles oarecum și
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
mi se pare deloc. Chiar ești! Frumusețea ta poate fi văzută de oricine are ochi de văzut. Pentru mine ești nemaipomenit de frumoasă și distinsă. Alin îi cuprinse o mână cu sfială așezând-o în a lui ca într-un căuș după care o ridică grațios până la gura sa și o sărută cu delicatețe, aruncându-i în același timp o privire senzuală. Apoi, cu glasul lui armonios și cald îi șopti cuvinte de dragoste care nu puteau fi auzite de altcineva
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
pun pariu că știu de ce! Ești geloasă din două motive: unul că vei locui cu Julia și al doilea că vei avea un frățior. Ea îi întinse o mânuță iar el i-o cuprinsese într-a lui ca într-un căuș, sărutândo. - M-am purtat prostește, iartă-mă tată! - Voi fi mereu alături de tine. Nu trebuie să mai spui nimic. Totul s-a întâmplat din vina mea. - Am să stau cu tine cât va fi nevoie dar și cu mama! - Bineînțeles
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
selective, având în vedere că pictorul Viorel Huși „și-a propus un ambițios proiect de a făptui o monografie picturala a Hușilor, tentativă care-l singularizează printre confrați” (Theodor Codreanu, 1997). Dar cine cunoaște urbea Hușilor așezată că într-un căuș de palmă unde tumultul molcom al orașului se pierde sub valurile dealurilor, va înțelege altfel eternizarea peisajelor în „clipă” furată din caruselul timpului. Regăsesc în plastică peisagista o frescă atemporala a mișcării naturii în „veșnică trecere”, cum ar spune poetul
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
zâmbetul tău pe care îl uit câteodată, cu privirea care îmi scapă deseori, cu obrajii tăi cărora le uit uneori savoarea și catifelarea, cu mâinile tale cu degete lungi și subțiri pe care-aș vrea să le țin strâns în căușul palmelor mele. Dar noi două ne iubim, Moy mic, și asta e ceva divin și minunat: mă gândesc că există mame și fetițe care sunt aproape și fug una de alta, pe când noi două suntem o singură ființă, dincolo de distanțe
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
ei să-și poată continua dulcele somn al dimineții. își adusese din coșer un coș cu știuleți de porumb ca să desfacă boabele de pe ciocălăi, pentru a hrăni mulțimea de păsări ce le aveau în gospodărie și, în timp ce boabele curgeau în căușul așezat lângă scăunelul de lângă ea, făcu un inventar rapid în minte: șase cloște pe ouă de găină, două pe ouă de rață plus curca ce-și clocea ouăle și încă două gâște ce vor scoate boboci. Noile generații de orătănii
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
aduce aminte cu drag și acum, după ce se scurseseră peste 40 de ani de la marele eveniment care a fost nunta lor. Toate aceste amintiri și gânduri se învălmășeau în mintea Mariei în timp ce grăunțele de porumb desfăcate de pe ciocălăi, cădeau în căușul de pe dușumea. Aruncă o privire și spre patul în care dormeau copiii să vadă dacă nu s-au dezvelit dând din picioare la cine știe ce vis. Emilia e fată mărișoară, trebuie să fie atentă cu ea cum crește și mai ales
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Mihăiță a dat ajutor la hrănirea vacilor cu tainul cuvenit și a supravegheat atent ca vițeii să-și sugă laptele cuvenit de la vacile mamă. − Mihăiță, îl strigă mamă-sa, scoate o caldare de zăr din butoiul din chiler, ia două căușe de urluială din hambar, amestecă bine cu zărul și dă la porci. Hai, dragul mamei, mișcă-te iute că trebuie și tu să mănânci ceva și să pleci la școală. Emilia încălță o pereche de papuci mai vechi, dă drumul
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
timp. După ce ne culca pe toți, ca să nu mai umblăm peste lipitura nouă până se întărea, uda pe jos, mătura, și apoi frământa cu mâinile „pământ galben”amestecat cu balegă de cal, pe care, tot cu mâna făcută ca un căuș îl întindea pe toată suprafața camerei. Avea mămica, și la această îndeletnicire ingrată, un meșteșug. În genunchi, întindea cu mâna un strat subțire de lut, cu grosimea cam de un milimetru. Mâna făcută căuș, pe jumătate închisă, o purta ca
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
tot cu mâna făcută ca un căuș îl întindea pe toată suprafața camerei. Avea mămica, și la această îndeletnicire ingrată, un meșteșug. În genunchi, întindea cu mâna un strat subțire de lut, cu grosimea cam de un milimetru. Mâna făcută căuș, pe jumătate închisă, o purta ca pe o coasă, iar pe sub căuș rămânea și se lipea de „podea”un strat de lut uniform și fără denivelări. Până ne sculam noi dimineața, totul era uscat, și puteam să călcăm în voie
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
camerei. Avea mămica, și la această îndeletnicire ingrată, un meșteșug. În genunchi, întindea cu mâna un strat subțire de lut, cu grosimea cam de un milimetru. Mâna făcută căuș, pe jumătate închisă, o purta ca pe o coasă, iar pe sub căuș rămânea și se lipea de „podea”un strat de lut uniform și fără denivelări. Până ne sculam noi dimineața, totul era uscat, și puteam să călcăm în voie peste „podeaua” înnoită. Din aprilie până în noembrie era sezon de muncă încordată
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
ca mâncarea dar făceam niște prăjiturele care adunau ca la iarmaroc musafiri din toate direcțiile: nalangâte. Rețeta era simplă: făină de grâu, sare, apă, ulei și, dacă era că nu prea era fiindcă era scump, zahăr. Puneam făina într-un căuș, turnam apa călduță peste ea și o amestecam bine cu lingura până se făcea un fel de terci mai gros. Luam o lingură de lemn, o udam cu apă rece, luam terci cât cuprinde și turnam în uleiul încins din
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
sau prin rotițe detașate din masa principală. Dintele de lup se asociază cu motive vegetale (bradul, frunza de stejar), zoomorfe (șarpele) sau simbolice (stele, sori, cruce). După cum am mai afirmat, la Epureni vom întâlni motivele semnalate mai sus pe linguri, căușe, talgere, coveți, creațiile contemporane aparținând în cea mai mare parte lui Ticu Ungureanu. în principal, însă, talentul și dăruirea sa sufletească au dus la realizarea unor monumentale troițe. Acestea sunt adevărate compoziții de artă a lemnului, prezentând toate aspectele artistice
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
timp. După ce ne culca pe toți, ca să nu mai umblăm peste lipitura nouă până se întărea, uda pe jos, mătura, și apoi frământa cu mâinile „pământ galben”amestecat cu balegă de cal, pe care, tot cu mâna făcută ca un căuș îl întindea pe toată suprafața camerei. Avea mămica, și la această îndeletnicire ingrată, un meșteșug. în genunchi, întindea cu mâna un strat subțire de lut, cu grosimea cam de un milimetru. Mâna făcută căuș, pe jumătate închisă, o purta ca
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
tot cu mâna făcută ca un căuș îl întindea pe toată suprafața camerei. Avea mămica, și la această îndeletnicire ingrată, un meșteșug. în genunchi, întindea cu mâna un strat subțire de lut, cu grosimea cam de un milimetru. Mâna făcută căuș, pe jumătate închisă, o purta ca pe o coasă, iar pe sub căuș rămânea și se lipea de „podea”un strat de lut uniform și fără denivelări. Până ne sculam noi dimineața, totul era uscat, și puteam să călcăm în voie
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
camerei. Avea mămica, și la această îndeletnicire ingrată, un meșteșug. în genunchi, întindea cu mâna un strat subțire de lut, cu grosimea cam de un milimetru. Mâna făcută căuș, pe jumătate închisă, o purta ca pe o coasă, iar pe sub căuș rămânea și se lipea de „podea”un strat de lut uniform și fără denivelări. Până ne sculam noi dimineața, totul era uscat, și puteam să călcăm în voie peste „podeaua” înnoită. Din aprilie până în noembrie era sezon de muncă încordată
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
adevărații proprietari ai pământului pornesc să-și facă dreptate, biruind sau fiind înfrânți. Romanul Vârtejul (1937), premiat de Academia Română, emană un sunet de baladă ce răzbate de dincolo de duritatea elementelor realiste, acumulate în jurul unui destin individual, cel al țăranului Mitrea Căuș. Paralel cu degradarea conștiinței protagonistului care din dorința de a sta în rând cu fruntașii satului recurge la furt de cai după ce încercase, fără izbândă, mai multe îndeletniciri cinstite, se deteriorează și ansamblul de valori morale ale comunității rurale. Volumul
CIOFLEC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286260_a_287589]
-
of stars Sifts twinkles Onto the veil of popped colors into Structures rechristening the poet Tells uș to make haste: ...Butterflies, crucified on altars of pollen, Aboulic, decorators of ever-dying grafts Does anybody know them? Anybody? And for what noble căușe, from the shadows a Poem is sewn... A saying from the old, all mighty promised land Lay peacefully abandoned to temptation Which became a sun setless Sunday... ...And the mân that promised me words spoken A holiday of thoughts and
A doua oară unu by Aurelian Antal () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92965]