174,775 matches
-
cerut, isteric și abulic, autoritar cu subalternii și indulgent cu regizorul. Regizorul care, de astă dată, e un laureat al Premiului Oscar căruia i se iartă orice. Chiar și refuzul de a prezenta filmul la vizionare. Christopher Walker irumpe în cadru ca un old hippie rătăcit în prezent și care și-a permis să nu filmeze litera scenariului ci... culisele platourilor, punîndu-le cineaștilor oglinda-n față. În tradiția fabulelor lui Capra și melodramelor lui Wilder, o comedie romantică ce realizează cu
Lumea filmului în oglindă by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15754_a_17079]
-
vina pe oligofrenie, și nu doar pe una, așa, de ochii lumii, ci pe una extrem de severă, pe care o directoare măruntă și inhibată mărturisea că o păstorește cu mari dificultăți, apoi, o doamnă sedentară, grasă și exoftalmică, probabil ceva cadru medical dacă ar fi să ne luăm după halatul de un alb aproximativ în care era camuflată, și-a dat cu părerea ,,că esti vorba dispri nimfomanii, aceastî nimfomanii numarîndu-si printri tulburărili psiho-comportamentalii", iar un medic pi buni, de la secția
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15769_a_17094]
-
de ani pentru a putea fi citite pur și simplu. Aceste romane, și în special cazul Nedelcovici, nu sînt nici romane istorice, care să ceară evident o minimă documentație din partea cititorului, dar nu sînt nici cu totul parabolice, așa încît cadrul să nu conteze. Și cu siguranță nu sînt nici atît de extraordinare estetic, încît să nu mai conteze nimic. Și atunci ce rămîne de spus e că sînt niște romane cu totul derutante. Dostoievskianismul e placat pe o lume care
Bujor Nedelcovici, reeditat by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15782_a_17107]
-
unui oraș belgian, știe, deja, că a avea o slujbă înseamnă a câștiga un război cu lumea înconjurătoare. Cu îndârjire, apelând la toate armele - inclusiv delațiunea - ea trebuie să câștige zilnic, bătălia cu viața. Zbaterea ei e disperată - de la primul cadru, când nu vrea să părăsească fabrica de unde a fost concediată, până la ultimul, când se luptă cu neputința și lacrimile, ținând o butelie de aragaz în brațe - o face să semene cu o mică vietate încolțită -, ce aparține, mai degrabă, de
Made in Europa by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16149_a_17474]
-
reală, cu rol formativ și clarificator pentru ambele părți. Ruperea realității în cadre izolate, vorbind despre apăsătoarea singurătate a tuturor lucrurilor care există, este o altă caracteristică pe care cărțile și filmele lui Bergman o au în comun. În acest cadru frînt, cu componente dezinteresate de o integrare în tot, cu personaje care nu încetează a vorbi despre Dumnezeu ca despre un alt personaj, căsătoria este, în general, o greșeală de tinerețe, iar consecințele conștientizării acestui fapt, dramatice. Clișeul ține de
Superbe lucruri moarte by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/16116_a_17441]
-
este, în general, o greșeală de tinerețe, iar consecințele conștientizării acestui fapt, dramatice. Clișeul ține de o lume conștientă de propria criză, în care constrîngerile sociale încă mai sufocă impulsul către împlinirea personală. Iubirea este numai o etapă, doar un cadru, e drept: reușit, dar de pe care camera, mișcată de motorul social, trebuie să se mute... Ingmar Bergman - Convorbiri particulare. Traducere din limba suedeză de Elena-Maria Morogan. Editura Univers, București, 2000 Mariaj și sindrom Ian McEwan este un scriitor incomod. Aceasta
Superbe lucruri moarte by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/16116_a_17441]
-
și nu pe video (cum cere "dogma"), ceea ce înseamnă unele "libertăți" față de cerințele "jurământului de castitate". Spectatorul, însă, apreciază și aplaudă reîntoarcerea la o anume calitate a imaginii care, aliată cu elanul camerei portabile, dă un sens compoziției, luminii și cadrului. Desigur, între opulentul spectacol cinematografic din "Vatel" al lui Roland Joffé și austerul "Mifune" - această "dogma-light" propusă de Søren Kragh-Jacobsen - programul Festivalului European de la București a inclus nenumărate "nuanțe". Ele se numesc: "Cartierul din nord" (al austriecei - de origine română
Filme europene la București by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16164_a_17489]
-
și din poemul Octave (tradus în 1880) este preluată, de asemenea, tema femeii decăzute, victimă a societății, din care Macedonski scoate accente zguduitoare în Noaptea de februarie". Dacă Noaptea de mai, al cărei corespondent este La nuit de mai, devansează cadrul mussetian, Nopțile de aprilie, de septembrie, de iunie nu sînt, din păcate, așa cum a relevat G. Călinescu, decît imitații servile ale modelului. Indiscutabil, Macedonski a avut și un vector clasic în formația sa eterogenă. Posedăm informații asupra preferințelor sale arătate
Un conspect Macedonski by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16172_a_17497]
-
situație e la el acasă: "...tovarășul colonel Orădan Gheorghe, care s-a uitat la mai tînărul camarad de arme și i-a spus iritat următoarele cuvinte: "cum se poate, tovarășe Beselny, să ai numele ăsta, nu se cade pentru un cadru al armatei..." după ce a spus aceste propoziții subordonate și regente, tovarășul colonel Orădan Gheorghe i-a cerut să-și schimbe numele în Beselnescu, tovarășul locotenent major Beselnescu."( Sunt prost. Ieri...). Personajele care participă la aceste evenimente sunt radiografiate caricatural dar
La taifas... by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16228_a_17553]
-
unghiul de vedere, Al. Cistelecan se adresează nivelelor "pulsatile", "sub-ideologice" "sub-ideatice" și "sub-formale" ale textului. Delicios detectivistic, d-sa declară: "Curiozitatea ne mînă să vedem dacă imaginația spontană (nu cea comandată) a poetului vine să umple și să susțină acest cadru ideologic și simbolic, ori dimpotrivă, îl contrastează". O "curiozitate" oarecum retorică, deoarece planul de acțiune e prestabilit, vizînd demolarea "stereotipiei interpretative" bazate pe teluric. Cele mai interesante eforturi ale exegetului de a-și valida opinia sînt cele ce rezultă dintr-
O nouă imagine a lui Ion Pillat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16225_a_17550]
-
interpretări ale unui fenomen, de a urmări tendințele în gradualitatea lor. De altfel, de la început, într-un capitol al cărui titlu coincide cu cel al cărții, sînt definite conceptele de greșeală, abatere, normă, tendință - prin relativizare și prin raportare la cadrul general al dinamicii unei limbi. Scopul educativ al cărții e atins, în fiecare caz tratat, nu numai prin actul de a corecta o greșeală și de a insista pentru forma recomandabilă, cît mai ales prin lecția de bun gust lingvistic
Corectitudine și greșeală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16281_a_17606]
-
întrebare chinuitoare "fără răspuns" în miezul de sens cel mai ascuns al operei, care arde, chinuie, doare și te face să nu dormi noaptea ca să pictezi ca Van Gogh sau să îți cari, protejând-o cu grijă, pânza întinsă pe cadru, după tine, vreme de 25 de ani, ca Da Vinci. Dacă m-ar întreba cineva pe mine ce m-a făcut să aleg acest subiect de film pomenit înainte și știind că nu e bine să dau răspunsul, l-aș
Spovedania Și cei 30 de arginți by Nicolae Oprițescu () [Corola-journal/Journalistic/16303_a_17628]
-
nu fii bărbat sau femeie,/ Nici bătrîn sau copil./ Să nu fii piatră sau arbore,/ Nici apă sau foc./ Să fii întreg - să fii întregul./ Tu și eu, lumină neîmpărțită/ Reinventînd zeul/ În stare să rodească singur" (Întregul). În acest cadru al existenței fărîmițate, singurul mod pozitiv de ființare e contemplația ce include recunoașterea unui Autor incognoscibil al tuturor celor date, reprezentînd însă, vai, un atentat la conștiința de creator a artistului: "Nici pomii galbeni, nici pomii roșii,/ Nici pomii verzi
În spatele celebrității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16293_a_17618]
-
logic și sofistic, poate fi privit nu numai ca o descriere exactă a Republicii (franceze) perfecte, ci și ca o încercare a lui Sade de a legitima lumea celorlalte opere ale sale. Adică, de a crea, sub forma republicii, un "cadru legal" care scoate sadismul de sub anatemă și operele sale de sub eticheta de obscenitate monstruoasă și morală diabolică. Sade vrea legi "atât de blânde, în număr atât de mic, încât toți oamenii, oricare le-ar fi caracterul, să li se poată
Republica lui Sade by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16331_a_17656]
-
va putea fi descifrat, primit și reintegrat de persoana (de ființa) cititorului, fără ca să aibă loc un proces de respingere asemănător celui ivit după transplantul unui organ somatic esențial". Firește, un asemenea comerț ideal nu e cu putință în afara unui cadru etic. Asigurîndu-ne eliberarea de grijile vieții cotidiene, de criteriul pragmatic, creația artistică este ea însăși echivalată cu un ethos, cu un cod purificator. Wagner ar trebui "iubit" și "gustat" ca un "vast basm", ca o plonjare în superbă gratuitate "tămăduitoare
Reumanizarea criticii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16311_a_17636]
-
și A. se strîmbase de oroare. Reieșea, după teoriile lui de marxist lacom de cultură și de broșuri științifice materialiste că libertatea nici în regnul animal nu era bună oricînd, ca și la oameni. Că mai întîi trebuia stabilit un cadru prielnic, ca societatea comunistă, iar apoi, după ce oamenii s-ar fi învățat cu noua necesitate înțeleasă, ar fi trebuit să renunțe de bunăvoie la libertățile lor prea mari și în stare să inducă omul în eroare, să apuce pe căi
Porumbeii din Gabroveni (fișă) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16358_a_17683]
-
desfășurarea vieții altora și poți fi martor - fără nici un risc - la jocul vieții și al întâmplării." Ca și în "Lola...", Tykwer stăpânește la perfecție limbajul cinematografic, se mișcă cu nonșalanță prin hățișurile și meandrele poveștii, dând forță și suspans fiecărui cadru. Dar, dincolo de acestea, ceea ce face cu adevărat valoros și atașant acest film și-l deosebește de un exercițiu perfect, dar rece, de stil și virtualitate cinematografică - sunt personajele și, mai ales, timida și liniștita Sissi care, pentru a-și cuceri
Bruxelles, mon amour! by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16415_a_17740]
-
Țărănci la biserică, 1912, Țărani în bătătura casei, 1914, și chiar Bărci cu țărani la Măcin, 1915 etc.). Nepunîndu-se aici problema individualizării personajelor sau a descrierii lor psihologice, ca personaje determinate ori ca tipologie, pictorul deplasează interesul pe atmosferă, pe cadrul idilic și feeric și pe un etnografism pe jumătate convențional, pe jumătate documentar.
Camil Ressu, la o nouă privire (III) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16474_a_17799]
-
Țărănci la biserică, 1912, Țărani în bătătura casei, 1914, și chiar Bărci cu țărani la Măcin, 1915 etc.). Nepunîndu-se aici problema individualizării personajelor sau a descrierii lor psihologice, ca personaje determinate ori ca tipologie, pictorul deplasează interesul pe atmosferă, pe cadrul idilic și feeric și pe un etnografism pe jumătate convențional, pe jumătate documentar.
Mihailopol by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16475_a_17800]
-
pe ruinele copacilor vechi și putrezi cresc cei noi și tineri... Trăsura intră în curtea plină de ierbărie și de huci sălbăticit..." (Eminescu 1982, p.228) în Cezara, cele două mânăstiri pomenite la începutul și sfârșitul nuvelei au curți părăginite - cadru destul de potrivit cu "sălbăticirea" din punct de vedere social a Cezarei și a lui Ieronim (încălcarea normelor impuse din afară, prin refuzul Cezarei de a se mărita cu bărbatul ales de tatăl ei, prin duelul lui Ieronim, interzis de lege, etc.
Revolta împotriva grădinii ordonate by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/16419_a_17744]
-
instituții sunt enorme, ele venind, îndeobște, din partea unor veleitari bine înșurubați în sistemul de relații și corupție al țării. Ar fi cu totul contraproductiv să se amestece criteriile. Ar fi de dorit ca o "Minervă" renăscută să funcționeze într-un cadru strict delimitat legal. Ar trebui renunțat la practica introducerii, pe ușa din dos, a unor autori îndoielnici, sub motivarea că ei sunt, încă în timpul vieții, niște "clasici" (oare cine nu-și mai amintește de rușinoasa includere în prestigioasa serie BPT
Când seceta era rege by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16461_a_17786]
-
oscioare. Că o compensație regizorala a materialului documentar redus, Radu Gabrea a imaginat inserții de "docudramă" în documentarul clasic, momente în care istoria, pînă atunci redusă la informația rece, începe să palpite cu inima ficțiunii: umbrele trecutului mort intra în cadru, cu fetele lor, cu mersul lor, cu hainele lor, cu bagajele lor, ca niște personaje în căutarea unui Sens... Aici descoperi și frumusețea filmului - căruia, în altă ordine de idei, de pildă în ordinea construcției, i se pot reproșa destule
DESTINUL "STRUMATIC" by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16513_a_17838]
-
în împrejurări pline de încărcătură afectivă, iar copilul se identifică cu ceilalți semnificativi pe căi emoționale. Dată fiind importanța comunicării afective în cazul alternării, înțelegem mult mai bine importanța literaturii în arsenalul propagandistic comunist. Ea are menirea de a construi cadrul emoțional al re-socializării politice, al convertirii ideologice; de a facilita identificarea cu modelele socializatoare ("alții semnificativi", vezi "personajul pozitiv") și mai puțin de a transmite informații, de a stimula gîndirea. Firește, alături de maniera de a simți găsim și moduri de
Despre condiția literaturii în socialismul real by Dan Lungu () [Corola-journal/Journalistic/16533_a_17858]
-
treaba foarte bine. Puțin prea multă detașare de eroii săi - și o prea severă disciplinare a premiselor de lucru. În aceste condiții surpriza e încă efectivă, dar într-un registru familiar. Talentul se manifestă parcă nu plenar, ci într-un cadru privat, civilizat, precaut, păstrând tabieturile din vremea când era doar un hobby (chiar și elitist), în rând cu construcția instrumentelor muzicale. Să nu exagerăm însă: Paolo Maurensig scrie foarte bine, foarte matur, chiar și fără a opta, el însuși, pentru
Viole, șah și literatură by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16592_a_17917]
-
care e filmată redă epidermic senzația. Nu ai cum să fii surprins de faptul că acest contact cu marea este o necesitate vitală pentru Jacques și că îi populează visele. S-a vorbit deja de senzualitatea întunecată ce permează fiecare cadru al filmului dar ideea merită reiterată. Marea devine un fel de amantă mistică. Deși nu-ți trece prin cap acest gând când te uiți la film, mai devreme sau mai târziu recunoști că Besson reciclează într-un mod artistic inovator
În apărarea Marelui albastru by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11845_a_13170]