8,208 matches
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > TOARNĂ-MI LINIȘTE Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 561 din 14 iulie 2012 Toate Articolele Autorului TOARNĂ-MI LINIȘTE Toarnă-mi liniștea în cană, Să-mi pun sufletul în pace, Să-i dau inimii ca hrană, Un costum la patru ace! Intru în bufetul fericirii, M-așez la Masa tăcerii, Îi dau frâu liber privirii, Ca zefirul primăverii. Va fi super sindrofie, În sufletele
TOARNĂ-MI LINIŞTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 561 din 14 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365305_a_366634]
-
consumată tot pe șest. Era zi de duminică, zi liberă pentru cadrele militare. Ploaia de primăvară târzie îi asigura că ofițerul de serviciu își va face de lucru în comandament. S-au adunat în bucătăria lui Niculae. Au fost scoase cănile de tinichea din care își beau în fiecare dimineață ceaiul ce însoțea pâinea cu marmeladă. Ospătar de meserie, Niculae a turnat ceremonios romul în căni împărțindu-l frățește. Nu puteau să închine decât într-un singur fel : - Hai liberareee !!!!!.... Cu
XIII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365294_a_366623]
-
face de lucru în comandament. S-au adunat în bucătăria lui Niculae. Au fost scoase cănile de tinichea din care își beau în fiecare dimineață ceaiul ce însoțea pâinea cu marmeladă. Ospătar de meserie, Niculae a turnat ceremonios romul în căni împărțindu-l frățește. Nu puteau să închine decât într-un singur fel : - Hai liberareee !!!!!.... Cu fiecare sorbitură fiecare se simțea mai îmbățoșat, stârnindu-și fiecare starea de dârzenie și răutate, alungând pentru totdeauna orice urmă de teamă cu care armata
XIII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365294_a_366623]
-
era păstrată în casă într-o așa numită doniță, un fel de găleată lucrată din lemn și care avea un capac. Când mi-era sete trebuia să aștept ca mama sau servitoarea să umble la doniță și să-mi umple cana cu apă. Rufele se spălau, îmi amintesc, și am și o fotografie, într-o copaie din lemn, lucrată și ea cu măiestrie, care folosea și la îmbăiat. A fost cândva, dar astăzi nu mai este ... Pe-aici, mi-s niște
CÂMPENI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364981_a_366310]
-
și așteptăm să murim din pricina setei. Pe când stăteam eu întins la pământ, văd că în vis un vas plin cu atâta apă încât se varsă pe de laturi, iar doi oameni stăteau pe marginea colimvitrei și scoteau apă cu o cană de lemn. Și am inceput sa rog pe unul din ei zicand-i: - Ai milă, frate, si dă-mi puțină apă că mă sfârșesc de sete ! Dar n-a vrut să-mi dea. - Dă-i puțină apă, i-a spus
LIVADA DUHOVNICEASCA (6) de ION UNTARU în ediţia nr. 987 din 13 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365029_a_366358]
-
anotimpului acesta sunt configurări ale unei amalgamări de mare forță și coordonatoare de gânduri și idei agresive. Mă uit la copacii străjeri ai grădinii mele și le văd uimirea în frunze. S-ar întinde după mine să le dau o cană cu apă sau poate mai mult, dar parcă sunt neputincioși. Eu am putere să ajung la fântână, ei doar rădăcini. Mă plesnesc ritmat valurile de căldură și-mi duc gândul la săpatul florii soarelui, când umbră nu era, vânt nu
MI-AŞ FI DORIT SĂ FIE UN VIS de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1328 din 20 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/364816_a_366145]
-
rog! - Nu doriți o sticlă? - Dacă aveți... - Sigur că da! Încet se lasă tăcerea. Pășesc pe drumul îngust și bătătorit de atâta umblet. În stânga mea, acum, în locul izvorului, este doar un fir de apă. Nici o piatră din acelea vechi, nici o cană. S-a lenevit izvorul, s-au lenevit oamenii și e mare păcat. Trec îngândurată și îmi șterg apa venită de pe frunte. Sunt în mijlocul unui pârjol stăruitor și nimeni nu poate stinge pe nimeni. Drumul e șerpuit ca un fular de
MI-AŞ FI DORIT SĂ FIE UN VIS de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1328 din 20 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/364816_a_366145]
-
mai am timp! - Găsește-ți! Cad caise și-n zgomotul lor e strigătul de moarte rapidă. Zgomotul găleții de la fântână, doare pe oricine și dorul apei limpezi devine tot mai mare. O ploaie abundentă cade peste tot și umple fântâna. Căni pline cu apă bună, dispar în gurile tuturor. Se sting arsuri, se prinde putere și roua face verdele mai verde. Rănile tălpilor s-au dus în pământ și vremea are semne bune. - Ajută-ne, Doamne! Din când în când îmi
MI-AŞ FI DORIT SĂ FIE UN VIS de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1328 din 20 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/364816_a_366145]
-
mai pot fi lăsate din mână... Stilul este frapant, cuceritor! Iată câteva subcapitole dezvoltate pe larg de autor: Izvoare; Un scurt istoric al lucrărilor care tratează viața lui Iisus; Realitate istorică sau mit; Sentimentul conștiinței mesiance: Cutreerând Galileea; Nunta din Cana Galileei; Iisus, lumina lumii; Predica de pe munte; Judecata viitoare etc., etc. Cititorii acestor volume pot constata că autorul se arată foarte capabil să atribuie cercetării sale strict științifice un nou limbaj de expunere, o nouă perspectivă, străbătută de fiorul credinței
AM AVUT NOROCUL SĂ-L CUNOSC PE CEL MAI MARE CRISTOLOG ROMÂN: STERIE DIAMANDI de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364758_a_366087]
-
Acasa > Strofe > Creatie > CACTUS Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 447 din 22 martie 2012 Toate Articolele Autorului într-un hohot de râs, surprind ura. geometrie a prostiei umane, umple cana de cafea a iluziei. la buză, răstoarnă cuvintele. cactusul e doar o sferă plină de ironii. prin porii ei, respiră naivul. pe hârtie, harta ideilor duce într-un punct. îl colorez. am mai primit o palmă. închisă. Referință Bibliografică: cactus
CACTUS de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364910_a_366239]
-
pe care am supto de la mama cu ochii blânzi ca Miorița. Când îmi aplec urechea de sânul pământului aud lucrînd Meșterul Manole ce, încă, modelează țara pe care o numim Limba Română. De bat la porțile cerului și iau o cană de lut cu apă simt sufletul izvoarelor din adâncurile munților acolo unde inimile rămân pe oale de Horez. De iau în palme un bulgăre din marginea câmpului unde zarea a îngenunchiat lutul îmi seamănă. Poate-s oasele străbunilor mei ceva
GLORIE LIMBII ROMÂNE PRIN ÎNŢELEPCIUNEA EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364930_a_366259]
-
pe care am supto de la mama cu ochii blânzi ca Miorița. Când îmi aplec urechea de sânul pământului aud lucrînd Meșterul Manole ce, încă, modelează țara pe care o numim Limba Română. De bat la porțile cerului și iau o cană de lut cu apă simt sufletul izvoarelor din adâncurile munților acolo unde inimile rămân pe oale de Horez. De iau în palme un bulgăre din marginea câmpului unde zarea a îngenunchiat lutul îmi seamănă. Poate-s oasele străbunilor mei ceva
GLORIE LIMBII ROMÂNE PRIN ÎNŢELEPCIUNEA EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364931_a_366260]
-
în argumentul căruia este subliniat: ,,(...) dorința de a stimula elevilor interesul față de lectură, de a dezvolta imaginația și creativitatea acestora”, a fost alcătuită din: înițiator înv. Silviu - Stelică Roșioru și coordonatorii: director prof. Mariana Toică și director adjunct prof. Monica Cană Chiriță. Concursul a fost structurat pe două secțiuni, respectiv secțiunea I, a claselor I-II și secțiunea a II, a claselor III-IV. Școlile din județ care și-au înscris elevi la acest concurs au fost: -Școala cu clasele I-VIII
CONCURS DE CREAŢIE PLASTICĂ ,,AMINTIRI CU CREANGĂ” de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366397_a_367726]
-
a primi colaci și bă¬u¬tu¬ră, sfârșind, firește, prin a se îmbăta criță. Când erau Moșii de vară, adică înaintea Rusaliilor cu o săptămână, pe la noi se obișnu¬iește să se dea de pomană ulcele de pământ sau căni pline cu griș sau orez cu lapte, care au legate de toarte câte trei fire de izmă creață, adică mentă. Atunci, Rodoloaia, care stătea pe ulița Capu’ Satului, la Cacarela, ieșea dis-de-dimineață la drumul mare și se așeza pe dala
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IV) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366406_a_367735]
-
care stătea pe ulița Capu’ Satului, la Cacarela, ieșea dis-de-dimineață la drumul mare și se așeza pe dala de piatră de pe marginea podețului din fața casei lui Sclipa, peste drum de casa noastră; până la prânzu’ ăl mare femeia era înconjurată de căni și ulcele primite de pomană, fiind nevoită să le care acasă cu târna sau chiar cu telteul, ajutată de ne¬poți. Atât de mult intrase în conștiința oa¬me¬nilor asocierea între porecla Rodoloaia și fap¬tul că aceasta cer
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IV) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366406_a_367735]
-
adunate de pe loturile celor doi frați Roma Petrină știe dintotdeauna: ce e unit să nu desparți! Uniți suntem ca și creștini, în idealuri, visuri și simțire Chiar de-au luat împărtășania, unii din aurite potire Alții, cu inima smerită, din cănile lor sfințite, din lut Cum fost-a ritualul sărăcăcios, prin Sciția minor la început. Nu fastul de azi, cu strălucirea lui îmbietoare Nu rânduielile împlinite la îndemnurile exterioare Ci undele inimilor care în salve succesive de lumină Trimit spre ceruri
BEATIFICAREA MONSENIORULUI VLADIMIR GHIKA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 974 din 31 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366632_a_367961]
-
la fel ca firele de ceapă ori salata verde. Nici pahare nu se foloseau. Au băut din sticle, fiecare după preferință și la întâmplare, până când Mișu a adus o damigeană cu vin roșu, de buturugă, din care a deșertat în căni de ceramică lucrate artistic la Oboga. Vorbeau de-a valma, cu gura plină, despre tot felul de nimicuri. După câte un pahar sau două de vin, au trecut la țigări și conversația s-a înviorat. Au spus glume și bancuri
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366585_a_367914]
-
să fure ultima silabă, Să nu avem nici blândele cuvinte Când ne oferă la vânzare pe tarabă; Mai pot să cânt cu blânda mea chitară Povestea unui zbor ingenuu mereu furat, Cristale din fântâna de la țară Și limpezimea apei din cană ne-au luat. Dă-mi Doamne o putere îngerească, Mai dă-mi și sofisticate arme și un scut Și dă-mi heralzii tăi să îngrijească Biată țara mea ce fără luptă a căzut. Rămas soldatul tristei mele lupte, Mă regăsesc
POEZII de STELIAN PLATON în ediţia nr. 191 din 10 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366689_a_368018]
-
eram de-o șchioapă era încă de pământ, albă, parcă diformă, dar atât de frumoasă), cu fotografiile de pe pereți, cu calendarul ortodox și candela păzind Estul... pe masa dintre cele două paturi își fac apariția oglinda, pămătuful, aparatul de ras, cana cu apă, pasta de ras, prosopul și ligheanul de aluminiu... tataie se așază pe scaun în fața mesei din dreptul ferestrei care dă spre grădina din fața casei... își pune ligheanul cu apă pe picioare, își potrivește oglinda... înmoaie pămătuful și îl
BACIYELMICĂ... de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365646_a_366975]
-
consumată tot pe șest. Era zi de duminică, zi liberă pentru cadrele militare. Ploaia de primăvară târzie îi asigura că ofițerul de serviciu își va face de lucru în comandament. S-au adunat în bucătăria lui Niculae. Au fost scoase cănile de tinichea din care își beau în fiecare dimineață ceaiul ce însoțea pâinea cu marmeladă. Ospătar de meserie, Niculae a turnat ceremonios romul în căni împărțindu-l frățește. Nu puteau să închine decât într-un singur fel : - Hai liberareee !!!!!.... Citește
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/365526_a_366855]
-
face de lucru în comandament. S-au adunat în bucătăria lui Niculae. Au fost scoase cănile de tinichea din care își beau în fiecare dimineață ceaiul ce însoțea pâinea cu marmeladă. Ospătar de meserie, Niculae a turnat ceremonios romul în căni împărțindu-l frățește. Nu puteau să închine decât într-un singur fel : - Hai liberareee !!!!!.... Citește mai mult (privesc înapoi cu aceeași nedumerire!...) Sticla de un kil’ de rom i-a adus-o Ghergheli, pe șest, de la bucătarul popotei deși Albert
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/365526_a_366855]
-
consumată tot pe șest. Era zi de duminică, zi liberă pentru cadrele militare. Ploaia de primăvară târzie îi asigura că ofițerul de serviciu își va face de lucru în comandament. S-au adunat în bucătăria lui Niculae. Au fost scoase cănile de tinichea din care își beau în fiecare dimineață ceaiul ce însoțea pâinea cu marmeladă. Ospătar de meserie, Niculae a turnat ceremonios romul în căni împărțindu-l frățește. Nu puteau să închine decât într-un singur fel :- Hai liberareee !!!!!....... XXII
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/365526_a_366855]
-
face de lucru în comandament. S-au adunat în bucătăria lui Niculae. Au fost scoase cănile de tinichea din care își beau în fiecare dimineață ceaiul ce însoțea pâinea cu marmeladă. Ospătar de meserie, Niculae a turnat ceremonios romul în căni împărțindu-l frățește. Nu puteau să închine decât într-un singur fel :- Hai liberareee !!!!!....... XXII. XII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD), de Adrian Lițu, publicat în Ediția nr. 2105 din 05 octombrie 2016. (privesc înapoi cu aceeași nedumerire!...) Camionul era
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/365526_a_366855]
-
la mine (locuiesc la parter, pe colț, majoritatea pereților spre exterior) este ca într-un cavou, simt cum îmi pătrunde frigul prin oase și stau îmbrăcată ca eschimoșii din regiunile polare care trăiesc în igluri. Beau ceaiuri fierbinți și înconjor cana cu mâinile amândouă să mă încălzesc, de parcă aș mângâia berbecul care este pictat pe ea (reprezintă zodia mea, am primit-o cândva, cadou de la colegii de birou).Îmi îngheață, efectiv, mâna dreaptă cu care mânuiesc mouse-ul la calculator. Dimineața îmi
FRIGUL ÎN LUNA MAI de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366144_a_367473]
-
pictat pe ea (reprezintă zodia mea, am primit-o cândva, cadou de la colegii de birou).Îmi îngheață, efectiv, mâna dreaptă cu care mânuiesc mouse-ul la calculator. Dimineața îmi pregătesc o cafea tare, fără zahăr iar după masa de prânz, o cană mare cu ness cu lapte și miere. Poate vă întrebați de ce cafeaua nu o îndulcesc și ness-ul cu lapte îl îndulcesc cu miere! Păi, mă amăgesc, simt că am gustat ceva dulce, îl consider ca pe un desert, altfel
FRIGUL ÎN LUNA MAI de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366144_a_367473]