1,018 matches
-
Histoire de France au XVI Łme siŁcle. Reforme (paris, 1855), pp. 488-490. 14. La documentarea Carlei Valentino, op.cit., pp. 147-153, se mai pot adăuga: Felix Vodi¥ka, Die Struktur der literarischen Entwicklung (München, 1976), pp. 206-226; Halina Janaszek Ivanickova, cf. Canadian Review of Comparative Literature. Revue des revues, VII, 3, Summer 1980, p. 313. 15. Adrian Marino, Les LumiŁres roumaines decouvrent «l'Europe», in: Litterature roumaine. Litteratures occidentales. Rencontres (Bucarest, 1982), pp. 10-48. 16. Constantin Noica, op.cit., pp. 52-53 (Wann beginnt
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
57-71. Marty, Frederic; Trosa, Sylvie; Voisin, Arnaud (2006), „The move to accrual based accounting: the challenges facing central governments”, International Review of Administrative Sciences, vol. LXXII (II), Sage Publications, Londra, pp. 203-221. Peters, Guy B. (1996), „Policy capacity of government”, Canadian Center for Management Development, 18. Peters, Guy B. (1998), „Managing horizontal government. The politics of coordination”, Canadian Center for Management Development, 21. Pollitt, Christopher; Bouckaert, Gert (2000), Reforma adminsitrației publice, Editura Epigraf, Chișinău. Radaelli, Claudio M. (2004), „How context matters
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
central governments”, International Review of Administrative Sciences, vol. LXXII (II), Sage Publications, Londra, pp. 203-221. Peters, Guy B. (1996), „Policy capacity of government”, Canadian Center for Management Development, 18. Peters, Guy B. (1998), „Managing horizontal government. The politics of coordination”, Canadian Center for Management Development, 21. Pollitt, Christopher; Bouckaert, Gert (2000), Reforma adminsitrației publice, Editura Epigraf, Chișinău. Radaelli, Claudio M. (2004), „How context matters: regulation quality in the European Union”, lucrare prezentată la Conferința PSA, Lincoln, 5-8 aprilie 2004. Rice, Eric
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
cel putin suferință gratuit] și moartea animalelor nu sunt acceptabile din punct de vedere moral. Au existat câteva încerc]ri de ap]rare a acestei poziții. În cartea s], The Case for Animal Experimentation [Pledoarie pentru experimentele cu animale], filosoful canadian Michael A. Fox a încercat s] dovedeasc] c] animalele nu sunt membre ale comunit]ții morale și, în consecinț], oamenii nu au nici o obligație moral] fâț] de ele. El a sustinut c] „o comunitate moral] este un grup social format
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
simpla realizare a unor lucruri bune în mod obișnuit. (Etică Nicomahic]). Dac] am fi s] îl lu]m pe Kohlberg ad literam, atunci indivizi care la Etapa 4 adopt] ideologia nazist] antisemit] ar manifestă la fel de mult] dezvoltare moral] că și canadienii contemporani care la Etapa 4 adopt] ideologia egalitarist] a societ]ții canadiene. Această pentru c] la Etapa 4 nu exist] valori morale de adoptat, ci doar valori ale societ]ții. Pare destul de rezonabil s] susținem c] abilitatea de a se
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
țire moral], cu sigurant] nu se contribuie la acest scop prin înv]tarea oamenilor cum s]-i trateze pe altii cu sadism și f]r] mil]. Pare de-a dreptul ridicol și absolut contrar bunului-simț s] afirmi c] atât un canadian aflat în Etapa 4, care adopt] idealurile egalit]ții, cât și un membru al celui de-al Treilea Reich din Etapă 4, care adopt] idealurile ideologiei naziste fac același progres pe calea dezvolt]rii morale. În general, s-ar p
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Clarendon Press, 1984). Miller, R.: Analyzing Marx: Morality, Power and History (Princeton: Princeton University Press, 1984). Nielsen, K.: Marxism and the Moral Point of View (Boulder, Col.: Westview Press, 1989). Nielsen, K și Patten, S., ed.: Marx and Morality (Guelph. Canadian Association for Publishing în Philosophy, 1981). Wood, A.: Karl Marx (London: Routledge & Kegan Paul, 1981). 46 Cum ar putea etică s] depind] de religie? Jonathan Berg În lumina venerabilei și intimei asocieri dintre religie și etic], este pur si simplu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
spectacolul începuse) și... și... corpurile care, la premieră, electrocutaseră sala cu goliciunea lor, erau acum cumințite (nu toate) de accesoriile la îndemînă nouă, obligatorii nouă, celor de rînd, dessous-urile carevasăzică. Ce să fi făcut? Să-i fi dat repede telefon canadianului și să-i fi "turnat" pe scumpii mei nebuni de pe scenă? Cum adică, nebunia lor (nudă) îi ținuse doar cît fusese de față regizorul-tartor? Nu l-am sunat. Cine știe de ce apăruseră, pudibond, sutienul, slipul? Cine știe? Îi voi întreba
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
a integrat standardelor lumii civilizate, păstrînd icoana dragă a pămîntului părăsit, dar decis să nu se mai întoarcă aici, definitiv, niciodată. Nu sînt de avut în vedere, evident, cohortele de juni care emigrează de ani de zile spre Eldorado-ul canadian sau suflecații zilieri plecînd voioși la căpșune, în Spania. Drama României de azi e resimțită cu precădere de stratul suprapus al spiritului, cel care a determinat, în veac, făurirea statului român modern și care în pofida terorii comuniste a întreținut eroic
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
până și violența pentru a obține ceea ce ei cred că merită și sunt Îndreptățiți să aibă. Este căutarea, altădată nobilă, a visului american, pe cale să devină Întunecată și rău prevestitoare În mâinile tinerei generații? Un studiu al atitudinilor și valorilor canadienilor și cetățenilor Statelor Unite ale Americii, Întreprins de-a-lungul a opt ani Între 1992 și 2000 ne oferă o Înțelegere a chestiunii. Canadienii și americanii au fost Întrebați dacă „sunt de acord sau nu” cu faptul că atunci când cineva e foarte tens sau frustrat
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
nobilă, a visului american, pe cale să devină Întunecată și rău prevestitoare În mâinile tinerei generații? Un studiu al atitudinilor și valorilor canadienilor și cetățenilor Statelor Unite ale Americii, Întreprins de-a-lungul a opt ani Între 1992 și 2000 ne oferă o Înțelegere a chestiunii. Canadienii și americanii au fost Întrebați dacă „sunt de acord sau nu” cu faptul că atunci când cineva e foarte tens sau frustrat, puțină de violență poate să ofere ușurare și dacă acest lucru „ar avea importanță”. În 1992, 14% dintre americani
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
americanii au fost Întrebați dacă „sunt de acord sau nu” cu faptul că atunci când cineva e foarte tens sau frustrat, puțină de violență poate să ofere ușurare și dacă acest lucru „ar avea importanță”. În 1992, 14% dintre americani și canadieni au fost de acord că violența moderată este benefică 59. În 1996, proporția canadienilor care credeau că violența moderată e justificabilă scăzuse la 10%, În timp ce pentru americani ea crescuse la 27%60. În 2000, procentul canadienilor urcase la 14%, pe când
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
cineva e foarte tens sau frustrat, puțină de violență poate să ofere ușurare și dacă acest lucru „ar avea importanță”. În 1992, 14% dintre americani și canadieni au fost de acord că violența moderată este benefică 59. În 1996, proporția canadienilor care credeau că violența moderată e justificabilă scăzuse la 10%, În timp ce pentru americani ea crescuse la 27%60. În 2000, procentul canadienilor urcase la 14%, pe când al americanilor ajunsese la 31%, aproape o treime din populația americană 61. Chiar mai
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
14% dintre americani și canadieni au fost de acord că violența moderată este benefică 59. În 1996, proporția canadienilor care credeau că violența moderată e justificabilă scăzuse la 10%, În timp ce pentru americani ea crescuse la 27%60. În 2000, procentul canadienilor urcase la 14%, pe când al americanilor ajunsese la 31%, aproape o treime din populația americană 61. Chiar mai Îngrijorătoare au fost răspunsurile, atunci când canadienii și americanii au fost Întrebați dacă „este acceptabilă folosirea violenței pentru a obține ceea ce vrem”. În
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
e justificabilă scăzuse la 10%, În timp ce pentru americani ea crescuse la 27%60. În 2000, procentul canadienilor urcase la 14%, pe când al americanilor ajunsese la 31%, aproape o treime din populația americană 61. Chiar mai Îngrijorătoare au fost răspunsurile, atunci când canadienii și americanii au fost Întrebați dacă „este acceptabilă folosirea violenței pentru a obține ceea ce vrem”. În 1992, 9% dintre canadieni și numai 10% dintre americani au răspuns afirmativ 62. În 1996, Însă, 18% au crezut că este bine să folosească
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
pe când al americanilor ajunsese la 31%, aproape o treime din populația americană 61. Chiar mai Îngrijorătoare au fost răspunsurile, atunci când canadienii și americanii au fost Întrebați dacă „este acceptabilă folosirea violenței pentru a obține ceea ce vrem”. În 1992, 9% dintre canadieni și numai 10% dintre americani au răspuns afirmativ 62. În 1996, Însă, 18% au crezut că este bine să folosească violența pentru a-și realiza dorințele, În timp ce doar 9% dintre canadieni gândeau la fel63. În 2000, prăpastia dintre canadieni și
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
pentru a obține ceea ce vrem”. În 1992, 9% dintre canadieni și numai 10% dintre americani au răspuns afirmativ 62. În 1996, Însă, 18% au crezut că este bine să folosească violența pentru a-și realiza dorințele, În timp ce doar 9% dintre canadieni gândeau la fel63. În 2000, prăpastia dintre canadieni și americani se lărgise și mai mult. 12% dintre canadieni și 24% dintre americani erau de acord cu folosirea violenței pentru realizarea dorințelor 64: adică aproape unul din patru americani credeau că
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
dintre canadieni și numai 10% dintre americani au răspuns afirmativ 62. În 1996, Însă, 18% au crezut că este bine să folosească violența pentru a-și realiza dorințele, În timp ce doar 9% dintre canadieni gândeau la fel63. În 2000, prăpastia dintre canadieni și americani se lărgise și mai mult. 12% dintre canadieni și 24% dintre americani erau de acord cu folosirea violenței pentru realizarea dorințelor 64: adică aproape unul din patru americani credeau că folosirea violenței este justificată pentru a obține ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
62. În 1996, Însă, 18% au crezut că este bine să folosească violența pentru a-și realiza dorințele, În timp ce doar 9% dintre canadieni gândeau la fel63. În 2000, prăpastia dintre canadieni și americani se lărgise și mai mult. 12% dintre canadieni și 24% dintre americani erau de acord cu folosirea violenței pentru realizarea dorințelor 64: adică aproape unul din patru americani credeau că folosirea violenței este justificată pentru a obține ceea ce Își doresc. Michael Adams, care conduce centrul de studii Economics
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
dorințelor 64: adică aproape unul din patru americani credeau că folosirea violenței este justificată pentru a obține ceea ce Își doresc. Michael Adams, care conduce centrul de studii Economics, a conchis că „americanii sunt gata să riște mult mai mult decât canadienii pentru a realiza viziunea proprie a visului american”, inclusiv comiterea de acte de violență, dacă acest lucru este necesar 65. Spiritul civic american Un moment totuși! Pot sta lucrurile chiar atât de rău? E adevărat că americanii sunt mai orientați
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Indianapolis, 1987, p. 60. 34. Sombart, Werner, Why Is There No Socialism in the United States?, International Arts and Sciences Press, White Plains, 1976, p. 106. 35. Jameson, Anna Brownell, Winter Studies and Summer Rambles in Canada, reeditată la New Canadian Library, Toronto, 1990. 36. Johnson, Paul, The Birth ofthe Modern, Harper Perennial, New York, 1991, p. 211. 37. „The Homestead Act”, HYPERLINK "http://www.nps.gov"www.nps.gov, The National Park Service, 20 august 2003. 38. Skaggs, Jimmy M., Prime
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
canadiene a fost dramatic bulversată de trei partide de dreapta, legate printr-o linie de succesiune. Este vorba de Reform Party of Canada - Partidul Canadian al Reformei (RPC), formațiune aflată în opoziție în Parlamentul Federal, între 1993 și 2000, de Canadian Reform Conservative Alliance - Alianța Reformist Conservatoare Canadiană (CRCA) sau Canadian Alliance - Alianța Canadiană (CA), formațiune aflată în opoziție între 2000 și 2003 și Conservative Party of Canada - Partidul Conservator al Canadei (CP), formațiune aflată în opoziție între 2003 și 2006
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
legate printr-o linie de succesiune. Este vorba de Reform Party of Canada - Partidul Canadian al Reformei (RPC), formațiune aflată în opoziție în Parlamentul Federal, între 1993 și 2000, de Canadian Reform Conservative Alliance - Alianța Reformist Conservatoare Canadiană (CRCA) sau Canadian Alliance - Alianța Canadiană (CA), formațiune aflată în opoziție între 2000 și 2003 și Conservative Party of Canada - Partidul Conservator al Canadei (CP), formațiune aflată în opoziție între 2003 și 2006, apoi la guvernare. Doar Reform Party poate fi clasificat ca
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
privit ca sumă de individualități, prin deființarea instituțiilor de mediere și a mecanismelor de reprezentare din procesul de fabricare al politicilor publice. Într-un pamflet din 1992, Partidul Reformei exclama: "În Ottawa, fiecare grup de interese contează, cu excepția unuia singur: Canadienii (ibid: 61). La fel ca în cazul discursului critic populist promovat de partidul american Tea Party, Reformiștii au identificat vinovații de serviciu în intervenționismul de stat sau în acele partide sau grupruri care susțin politicile intervenționiste. Partidul Reformei a identificat
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
disponibilității de a acorda legitimitate practicilor și instituțiilor specifice reprezentării parlamentare. Între partidele canadiene anglofone, Reformiștii au fost principalii beneficiari ai aversiunii, în creștere în anii '80 și '90, față de partidele politice (Cross, 2002; Gidengil et al., 2001). Sindicatele și canadienii cu venituri modeste erau segmentele care furnizau cei mai mulți votanți anti-partide, votanți care au considerat că Partidul Reformei era cel mai bun vehicul al mesajului antipartizan. De asemenea, mesajul Reformiștilor: "mai multă severitate pentru criminali", a avut un ecou puternic, mai
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]