2,287 matches
-
a primejdiilor. * Am văzut însă că, dincolo de linia ferată, de la canton, trecând peste barieră (unde clipește periodic o lumină semnalizatoare, roșie, ca un rubin mare, însoțită de o semnalizare sonoră), începe să se lege din nou pustiul cu orașul. De la canton începe "Strada Casei". Nu-i chiar atât de singur cantonierul, nici caprele lui nu-s de capul lor... de acolo începe Strada Casei, deci, într-un fel, începe orașul. * Am trecut peste calea ferată, călcând cu grijă pe prundișul îngrijit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
departe, curgea un pârâu; o gârlă fără nume. Unii spun că îi zicea pe vremuri Gârla Mortului. Dincolo este linia ferată pe care, din când în când, iară un orar precis, trec trenurile de marfa. A fost cândva și un canton de unde un ceferist, cu un steag în mână, saluta trenul. Acum halta este părăsită. Nu se mai știe nimic de ceferist, nici de familia lui; avea două fete, era văduv, vai de capul lui... Mai încolo, lângă linie, o placă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
între un trecut abia bănuit și un viitor greu de imaginat și să mă duc într-acolo, dintr-un impuls oarecum lipsit de rost. * Am descoperit însă că viitorul pătrunde peste tot, că viitorul este chiar agresiv. Trecând alene pe lângă cantonul părăsit, am observat că, în încăperile goale, unde locuia familia ceferistă, s-a organizat ceva: o instituție oarecare; un S.R.L., am bănuit. Nu am greșit. Câțiva școlari au ocupat spațiul și pe o firmă dintr-un cearșaf au scris, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
perspective: audaces fortuna juvat.) Crăciunul despre care îți scriu l-am petrecut la "Canton". Era destul de departe, aveam de mers de-a lungul unei căi ferate învechite, năpădită de scaieți, șapte kilometri. Acolo era "La Canton" o ruină a unui canton părăsit într-un câmp imens și pustiu. Era și o fostă bancă, în fața liniilor. Locul nostru preferat, "La Canton", ne plăcea pentru aerul lui dezolant, de peisaj disperat, de părăsire totală. Eram curajoși, rămâneam acolo câteodată până târziu; ne juram
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
tulbure, eram "refugiați", pe o parte venea armata sovietică, multă, cenușie, "câtă frunză, câtă iarbă", de cealaltă, armata germană. Și în fiecare noapte cerul lua foc de la miile de avioane americane de bombardament care se apropiau de gara de fapt, canton unde locuia Severina cu tatăl ei (erau numai ei doi, nu am întrebat-o de absența mamei, părea un mister; au tinerii o bună-cuviință pe care, cu vremea, și-o pierd). În cealaltă parte a cantonului, într-o cămăruță, era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
de gara de fapt, canton unde locuia Severina cu tatăl ei (erau numai ei doi, nu am întrebat-o de absența mamei, părea un mister; au tinerii o bună-cuviință pe care, cu vremea, și-o pierd). În cealaltă parte a cantonului, într-o cămăruță, era bunica mea, pe un pat, văitându-se și crucindu-se toată noaptea; pe altul, un pătuț, eram eu, care, deși aveam doar șaisprezece ani, abia încăpeam. Gara și satul se numeau frumos "Gura Raiului". Și era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
plecat în refugiu. Amestecată între căruțe, vaci și cai, a trebuit să suporte ororile evacuării, cu ea luându-l doar pe Bob. Trecea zilnic pe la noi. Conversația sa se restrângea la evenimente de tipul: „Veneam azi de la gară și, în dreptul cantonului, mi s-a desprins talpa la pantof. Ei, bine, vă închipuiți cum am venit până acasă”. Eram atât de obișnuit cu prezența dumneaei încât nu-i dădeam o mai mare atenție decât, de pildă, șifonierului. Sensibilitatea duduii Sofica mă umplea
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
și administrarea fondului de editură al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Cernăuților, Regulament pentru organizarea și funcționarea Casei de economii, credit și ajutor a Eparhiei Bucovinei, instrucțiunile pentru funcționarea serviciilor centrale ale Fondului Bisericesc, pentru administrarea ocoalelor silvice, pentru serviciul de canton, pentru conferințele pastorale și pentru organizarea protopopiatelor. De asemenea, ca mitropolit, a sprijinit instituțiile de binefacere, ajutând pe credincioșii care aveau nevoie de susținerea sa. S-a implicat în administrarea Fondului Bisericesc care, în vremea sa, din cauza situației grea în
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Cernăuților (14 noiembrie 1926), Regulament pentru organizarea și funcționarea Casei de economii, credit și ajutor a Eparhiei Bucovinei (21 decembrie 1927), instrucțiunile pentru funcționarea serviciilor centrale ale Fondului Bisericesc, pentru administrarea ocoalelor silvice, pentru serviciul de canton, pentru conferințele pastorale, pentru organizarea protopopiatelor, care stabilește câte două protopopiate în cele cinci județe ale Bucovinei. Ca mitropolit, a sprijinit instituțiile de binefacere și a sprijinit, cât a putut, pe cei de pe valea Suhei Bucovinene care i-au solicitat
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
E-nceputul lui octombrie, când dă aurul în pârg, când în cel dintâi ciorchine trup și suflet îți cuminici... Cum v-ar mai lătra în gară, Floarea,-ntr-una din duminici!... Mai întîi, din timp m-aș duce să pândesc de la canton, și s-adăst, zvâcnind, semnalul cantonierului Anton!... Și când trenu-ar trece buzna și ați fi la geam, din piept mi-aș învîrteji un chiot: "Ura, fraților, v-aștept". ...Și, despriponind pe Roibu, - închingîndu-i zdravăn șaua, - aș sări pe el și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pară normale, la București a mers cu ea Ani, conform celor stabilite anterior. Nimeni nu se îndoiește că însăși „Bunica” și-ar fi dat acordul pentru așa ceva. Numai de nu s-ar trăda atunci cînd trenul va trece prin dreptul cantonului, de unde se vede strada „Bunicilor”!... *Aștept intens ca Nicu, pe care l-am rugat să urmărească afișarea rezultatelor, să-mi spună doar atît: „Veste bună, împărate!” „împăratul” de la 21 mai... *Degeaba zelul: fumul rugăciunilor mele nu s a înălțat! și
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
iar reconstituirea universului vizat se face prin apelul la elemente etnografice, etnologice și lingvistice. Rememorările și evocările colorează idilic, melodramatic și poetic materia epică. Tehnica, teritoriul investigat, universul uman se păstrează și în următoarele volume de proză scurtă. În romanul Cantonul galben (1983), D. P. oferă înainte de toate o radiografie literară a vieții cotidiene a ceferiștilor din același spațiu geografic. Tehnica e cea a povestirii cu „sertare”, romanul având mai multe filoane tematice. Romanul următor, Când caii dorm în picioare (1987
DANCIU PETNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286679_a_288008]
-
la interferențele acesteia cu oamenii de cultură din Banat. A publicat o ediție de scrieri din opera lui Virgil Birou, cuprinzând articole, eseuri, povestiri, schițe, nuvele, reportaje, precum și inedite, însoțite de o bogată iconografie. SCRIERI: Apa de duminică, Timișoara, 1982; Cantonul galben, Timișoara, 1983; Când caii dorm în picioare, Timișoara, 1987; Tangou la Piave, București, 1990; Stănuica, Timișoara, 1995; Adio în septembrie, Timișoara, 1995; Drumul de sănii, Timișoara, 1996; Tot ce am pe suflet, Baia Mare, 1996; La Țebea cerul este tricolor
DANCIU PETNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286679_a_288008]
-
Ediții: Virgil Birou, Răzbunarea lui Stolojan, Timișoara, 1997. Repere bibliografice: Eugen Dorcescu, Nicolae Danciu Petniceanu, „Apa de duminică”, CL, 1982, 12; Crișu Dascălu, Provincia în literatură, O, 1983, 21; Laurențiu Ulici, Alte povestiri din Banat, RL, 1983, 21; Andrei Lillin, „Cantonul galben”, O, 1984, 6; Nicolae Bârna, „Cantonul galben” de N. Danciu Petniceanu, RL, 1984, 38; Marian Odangiu, În căutarea personajului, O, 1988, 5; Adrian Dinu Rachieru, Un roman antipitoresc, LCF, 1988, 15; Geo Galetaru, Reabilitarea nuvelei, „Vrerea”, 1996, 4. D.V.
DANCIU PETNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286679_a_288008]
-
1997. Repere bibliografice: Eugen Dorcescu, Nicolae Danciu Petniceanu, „Apa de duminică”, CL, 1982, 12; Crișu Dascălu, Provincia în literatură, O, 1983, 21; Laurențiu Ulici, Alte povestiri din Banat, RL, 1983, 21; Andrei Lillin, „Cantonul galben”, O, 1984, 6; Nicolae Bârna, „Cantonul galben” de N. Danciu Petniceanu, RL, 1984, 38; Marian Odangiu, În căutarea personajului, O, 1988, 5; Adrian Dinu Rachieru, Un roman antipitoresc, LCF, 1988, 15; Geo Galetaru, Reabilitarea nuvelei, „Vrerea”, 1996, 4. D.V.
DANCIU PETNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286679_a_288008]
-
prozei teziste din anii ’50, instituind totodată un accent polemic, un dramatism nepatetic, dar „sincer” față cu prozaismul frustrant al vieții cotidiene. Cam aceleași însușiri definesc și Neliniștitul iunie (1979), pseudojurnal al unui sejur estival al personajului auctorial la un canton pierdut în Bărăgan, microroman al unei mici lumi izolate și anonime. Modalitatea contemplării naturii, antropomorfizarea peisajului, învestit cu corespondențe culturale și o sugestivitate motivată subiectiv, mărturisesc afinități cu viziunea unui Geo Bogza. Romanul O lacrimă de privit (1970) și culegerea
CIUREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286286_a_287615]
-
Aureolus Theophrastus (1493-1541) este considerat unul din exponenții Renașterii. Paracelsus a fost mai mult un personaj pitoresc și controversat (faimosul „doctor Paracelsus” este subtitrat portretul semnat de Jean van Scorel), decât un autor al unor contribuții medicale deosebite. Elvețian din cantonul german, studiază medicina la Universitatea din Ferrara (una dintre cele mai vechi din Europa) și se remarcă repede prin imaginarea unor remedii terapeutice „energizante” alcătuite pe bază de opium („laudanum analgesice”), folosit cu succes de el în campaniile militare din
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
mici entități administrative: un sistem de confederații suprapuse. Un județ e o confederație de cetăți sau comune, o regiune e o confederație de județe, o țară e o confederație de regiuni. În acest fel, România nu va fi confederația câtorva cantoane ca Elveția, ci a sutelor și miilor de localități rurale. Evident, acest tip fantast de organizare politică nu are corespondent în sistemele democratice contemporane. Într-un text din aceeași epocă, Instituțiunile României, Heliade Rădulescu încearcă să justifice o organizare socială
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
unei autostrăzi care era în construcție, confecționată din placaj, era silueta unui polițist care avertiza conducătorii auto că autostrada se continua cu un drum obișnuit. Mi-am revenit în fire. Eram frânt de oboseală. Am ajuns la un fel de canton de haltă de cale ferată. Că era și o cale ferată care însoțea autostrada. Am dat peste o magazie care avea în față o platformă pe care se descărca marfa din trenuri. M-am culcat sub rampa aceea pe pământ
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
nimeni ce căuta. Iar dacă au dărâmat clădirea rămâne cel puțin o fundație și aș găsi-o 100% dacă aș căuta-o! C. I.: Mai țineți minte ce anume ați scris? S. Ț.: Sticla am îngropat-o la temelia unui canton în care locuia cel care supraveghea digurile, că dacă digurile sufereau deteriorări trebuia să anunțe din timp ca să se intervină. V-am spus, acestea sunt acțiuni inteligente! (râdem) Am scris cu creionul pe o bucată de hârtie de sac, pentru că
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
în care eram, că facem munca sclavilor, că lucrăm în sclavagismul comunist și nu mai țin bine minte ce-am mai scris la vremea aceea. În fine, asta este o poveste de acum 50 și ceva de ani și chiar dacă cantonul acela s-a distrus au rămas cu siguranță fundațiile. Aș găsi sticla pe care am astupat-o bine, am sigilat-o ca să nu intre apă. Dar astăzi, dacă mă duc acolo găsesc sticla sută la sută! Și tot așa, cu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
aveau nevoie de mine: trimiteau de la Mădârjac, de exemplu, să le dau câte o mașină de piatră, mai făceau oamenii de la partid câte un chef, se îmbătau... Că până la urmă a trebuit să dau declarații și la Securitate: veneau la canton la mine unde era curat și bine, aveam și câte un pahar de vin și-i mai serveam, că mi-era frică de toți, trebuia să mă am bine cu toți. Ori de câte ori veneau, eram numai cu "să trăiți, am înțeles
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
monopolul tranzac țiilor, fiind considerați funcționari publici. În Belgia, bursele sunt fără scop lucrativ, create prin decret regal și sunt administrate de o persoană juridică de drept public. În Elveția, bursele funcționează parțial ca instituții publice, guvernate după legea din cantonul respectiv, dar după modul de operare sunt companii private. După sfera și importanța tranzacțiilor, deosebim trei categorii de burse: 1) burse de interes local, care vizează schimburile de mărfuri și de valori dintr-o anumită zonă geografică; 2) burse de
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
din bibliotecă tehnică, precum și operele de artă care nu fac parte din patrimoniul național; ... j) mijloacele fixe, de natură obiectelor de inventar, cu valori între 500 - 200.000 lei existente în patrimoniu la 31 decembrie 1993; ... k) locuințele de serviciu, cantoanele și căminele de nefamiliști care nu sunt supuse vinzarii către populație. ... 2. Nu sunt supuse reevaluării: a) mijloacele fixe în funcțiune a caror valoare de intrare a fost recuperată integral pe calea amortizării la 31 decembrie 1993; ... b) mijloacele fixe
NORME din 13 octombrie 1994 privind reevaluarea imobilizarilor corporale şi modificarea capitalului social. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111127_a_112456]
-
Da- mă rog, cel puțin așa cred. Să tot aibă douăzeci și cinci, treizeci de ani? Oamenii vorbesc că vine din altă parte, de departe tare, dintr-altă dioceză, așa zic. Da ce știu ei? Nimica! Nici unul din domnii de aicea din canton nu-l cunoaște. Cu ei, scumpa mea, o să fie anevoie! - Douăzeci și cinci sau treizeci, spuneți! Ce să știe el despre o parohie rătăcită ca asta, aflată la zece poște de oraș și de șosele? Că veni vorba de șosele! Poți să
Georges Bernanos: O crimă by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12547_a_13872]