222,545 matches
-
Sfântul Mucenic Iulian, II, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 480) „Când vezi un demonizat zăcând cu fața la pământ lângă mormântul mucenicului și sfâșiindu-se adeseori singur, să nu vezi în el altceva decât capul tăiat al diavolului, încă și acum stau aceste arme lângă ostașii lui Hristos. Și după cum împărații îngroapă pe eroi cu armele lor, tot așa și Hristos i-a îngropat pe mucenici cu armele lor, pentru ca să arate, chiar înainte de înviere, toată
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
cuvântul din Pilde: Fiule, cinstește-L pe Domnul și te vei întări și, afară de Dânsul, nu te teme de altul <footnote Notă Pr. Bodogae: Pilde, 7, 2 (ediția sinodală din 1914). (n.s. 134, p. 368) footnote>“. (Origen, Exortație la martiriu, cap. XXI, în PSB, vol. 8, p. 368) „Și când ar fi nevoie să fii chemat la tribunal și să stai înaintea celor mari și să înduri atacurile poporului și să vezi privirea îngrozitoare a poporului și să auzi glasul aspru
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
dragostei tale sfinte vei primi de la Împărat împărtășirea la bunurile tale; vei dănțui dansurile veșnice și vei purta coroana împreună cu îngerii, conducând creația sub Împărat și trăind veșnic fericit cu ceata celor fericiți”. (Sf. Vasile cel Mare, Prealabilă înfățișare ascetică, cap. II-III, în PSB, vol. 18, p. 58-59) „Viața creștinului trebuie a fi încărcată de sânge, de sânge însă nu ca să se verse sângele străin, ci a fi cineva gata de a-și vărsa sângele său. Cu atâta bunăvoință deci noi
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
din toată lumea care au suferit mucenicia, II, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 530) Martiriul astăzi „Chiar dacă nouă ne lipsește prilejul persecuțiilor, vremea de pace are și ea martiriul ei: nu ne punem capul sub sabie, dar tăiem poftele trupești cu sabia spirituală” (Sf. Grigorie cel Mare, Omilii asupra Evangheliilor, III, P.L., LXXVI, col. 281) „Dar cea mai cumplită prigoană este cea dinăuntrul omului; această prigoană pornește în fiecare om din sufletul lui, când
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
mucenicia înseamnă a da mărturie înaintea lui Dumnezeu, atunci orice suflet care viețuiește curat și are cunoașterea lui Dumnezeu, orice suflet care ascultă de porunci este mucenic și în viață și în cuvânt”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a IV-a, cap. IV, 15.3., în PSB, vol. 5, p. 244) „... Orice încercare este prilej de mucenicie”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a IV a, cap. VI, 41.4., în PSB, vol. 5, p. 255) „Toți câți împlinesc poruncile Mântuitorului sunt mucenici cu
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
de porunci este mucenic și în viață și în cuvânt”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a IV-a, cap. IV, 15.3., în PSB, vol. 5, p. 244) „... Orice încercare este prilej de mucenicie”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a IV a, cap. VI, 41.4., în PSB, vol. 5, p. 255) „Toți câți împlinesc poruncile Mântuitorului sunt mucenici cu fiecare faptă a lor”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a IV-a, cap. VII, 43.4., în PSB, vol. 5, p. 256) „Dar dacă
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
este prilej de mucenicie”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a IV a, cap. VI, 41.4., în PSB, vol. 5, p. 255) „Toți câți împlinesc poruncile Mântuitorului sunt mucenici cu fiecare faptă a lor”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a IV-a, cap. VII, 43.4., în PSB, vol. 5, p. 256) „Dar dacă cineva depășește totul și se urcă până la dragoste, acela este cu adevărat mucenic fericit și autentic; că el, prin dragostea lui de Domnul, a mărturisit desăvârșit, atât prin ascultarea
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
frate; și, afierosindu-se cu totul pentru Domnul și pentru dragostea lui de Dumnezeu, dă înapoi lui Dumnezeu, cu recunoștință și dragoste, ca pe o comoară încredințată lui, omul pe care îl cere Dumnezeu”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a IV-a, cap. IX, 75.4., în PSB, vol. 5, p. 269) „Nu mai suntem vrednici să fim persecutați pentru Hristos, nici să murim pentru numele Fiului lui Dumnezeu. De aceea și diavolul, știind că păcatele sunt iertate de către martiri, nu vrea să
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
dacă li se cere, să-și verse sângele lor pentru numele Domnului Iisus Hristos. Și nu mă îndoiesc că sunt și azi unii care-și iau crucea și-L urmează (Mt. 16, 24)”. (Origen, Omilii la Cartea Numerii, omilia X, cap. II, în PSB, vol. 6, p. 155) „Să ne luptăm (...) spre a lua asupra noastră cu desăvârșire nu numai martiriul în fața lumii, ci și pe acela din taină, ca să spunem și noi cu glas mare, ca Apostolul: Lauda noastră aceasta
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
și pe acela din taină, ca să spunem și noi cu glas mare, ca Apostolul: Lauda noastră aceasta este: mărturia conștiinței noastră că am umblat, în lume, în sfințenie și în curăție dumnezeiască (II Cor., 1, 12)”. (Origen, Exortație la martiriu, cap. XXI, în PSB, vol. 8, p. 368) „Să-L urmăm pe Iisus Hristos și să purtăm crucea Lui. Încă astăzi când nu este nici o persecuție, totuși avem în față o altfel de moarte. Faceți să moară mădularele omului pământesc care
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
de ce? de ceee? - te mai întrebi? îi răspunde acesta de lângă ușă, era cazul să calci tu, dar l-ai împins pe dânsul, și zidul s-a surpat și l-a strivit, erai acolo și ai văzut - eram acolo, face cu capul nepăsător, parcă ar fi vorba de un altul și nu de dânsul, care stă aici, la fereastră - la fereastră? dar el e la ușă! - la ușă? - stai, ce-i cu mine? cine-s eu? unde sunt? - ascultă! răsună iar glasul
Scriitura unei agonii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10410_a_11735]
-
un marteau sans maître pus cumva în ordine, de echilibrul ca exces. Sonatine-le consacră un stil. Stilul unui roman făcut din tăieturi de almanah, al unui film turnat din muzici. Un arlechin de citit/ văzut/ auzit. Scurtele decupaje pun cap la cap viața unui om care-și trăiește cărțile. Ale altora, întîi, agățați, subtilă alternativă la gazetele de perete, pe-un soclu sfărîmicios, de citate. Vorbe, vorbe, vorbe... Între ei, oameni mari în timpuri grele, Faulkner, Rebreanu, Hemingway, o scrisoare
Lângă Mântuleasa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10429_a_11754]
-
sans maître pus cumva în ordine, de echilibrul ca exces. Sonatine-le consacră un stil. Stilul unui roman făcut din tăieturi de almanah, al unui film turnat din muzici. Un arlechin de citit/ văzut/ auzit. Scurtele decupaje pun cap la cap viața unui om care-și trăiește cărțile. Ale altora, întîi, agățați, subtilă alternativă la gazetele de perete, pe-un soclu sfărîmicios, de citate. Vorbe, vorbe, vorbe... Între ei, oameni mari în timpuri grele, Faulkner, Rebreanu, Hemingway, o scrisoare a bunicii
Lângă Mântuleasa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10429_a_11754]
-
doar micul anonim din spatele (poză pe coperta a IV-a? Nici poveste...) cărții! A fost un flux al memoriei jalonat de bucăți din pagină, acelea pe care le găsești subliniate gros cu roșu-creion (chiar așa, țineți minte plaivazul cu două capete, roșu și albastru, unul scria, altul corecta, modelul retro de no.2 cu radieră?) în cărțile care au o vîrstă. Mai pe urmă, aceleași amintiri (viață, lectură, ce se scrie din ce se vede) intră într-un cîmp electric, sar
Lângă Mântuleasa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10429_a_11754]
-
-l pictez cu două aripi mari și albe, un scut și o spadă strălucitoare, ca pe un arhanghel furios și inocent, puternic, dar ignorându-și forța. - Îți cam place, nu? Glasul lui Jaime m-a făcut să tresar. Am întors capul și l-am văzut foarte aproape de mine, cu bărbia sprijinită într-o mână și o privire răutăcioasă. Mi-am calculat răspunsul. E adevărat că Marcos îmi plăcea, îmi plăcuse de când îl văzusem prima dată. Nu era dragoste, nici durere, nu
Castele de carton by Cornelia Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/10399_a_11724]
-
torn whisky în pahare în timp ce el răsucea o țigară monumentală cu hașiș. Și pe-asta o făcea bine, al dracului de bine. Niciodată n-am mai fumat țigări ca acelea. Când am tras primul fum, parcă m-a lovit în cap un boxer profesionist. - Maica mă-sii! am exclamat. - E bună, așa-i? Jaime mi-a zâmbit de parcă ar fi vrut să-și toarne zâmbetul în ochii mei și să-l țină acolo, așa că am mai tras un fum înainte de a
Castele de carton by Cornelia Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/10399_a_11724]
-
fi învățat să împărtășim ceva, ca și cum toți trei am fi acceptat în același timp o legătură reciprocă, profundă și invizibilă, care ne transforma în victime obligate în același timp la o armonie specială, o singură persoană cu trei corpuri, trei capete, trei perechi de brațe și picioare. Fiecare mișcare a noastră, fiecare cuvânt, fiecare gest parcă era sincronizat, calculat, integrat într-o secvență perfectă care n-apucase să aibă un început și n-avea să ajungă niciodată la final. Hașișul nu
Castele de carton by Cornelia Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/10399_a_11724]
-
mi-a zâmbit și s-a repezit la mine. Ce bine, mi-am spus, ce bine, în timp ce ne sărutam, ne mângâiam și ne dezbrăcam cu gesturi stângace, ineficiente și încurcate din cauza amețelii produse de drog, totul avansa încet, pluteam, aveam capul plin de fum și ne încurcam în mâneci, nasturi și fermoare, dar n-avea importanță, îmi plăcea atât de mult să mă sărut cu Marcos, să-l mângâi, să-l dezbrac, să-i simt buzele, mâinile, degetele, tot corpul lipit
Castele de carton by Cornelia Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/10399_a_11724]
-
Michael Riffaterre), cu încărcătura-i naivă de așteptare, divulgînd foamea de senzațional pe care o provoacă, prin contrast, torpoarea contemplativului: "toamna e bine să ieși pînă în fundul grădinii,/ și să pîndești șopîrlele pe zidul fierbinte de soare,/ și dacă răstorni capul puțin pe spate simți/ cum se înclină anul spre iarnă - și ți se face frig. după aceea, cu pisica în brațe, să te așezi la fereastră și să privești cum se decolorează grădina" (anul în scădere). Sau: "era ca și cum m-
Jocul de-a impersonalizarea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10432_a_11757]
-
iau mai bine o alta. și asta poate fi falsă./ și eu am umblat, deci, odată cu o amintire/ în brațe / (și mă gîndeam, cu un rînjet/ rău, că într-o carte celebră, nu mai știu cine/ umbla cu propriul său cap prin infern, luminîndu-și/ drumul). și parcă nu e totuna?" (dar sînt și amintiri adevărate). Dornică de-a se elibera prin extrapolare obiectuală, anxietatea poetului recurge și la o referință istorică: "sînt acuma în afară de mine - însă asta nu înseamnă/ că eu
Jocul de-a impersonalizarea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10432_a_11757]
-
trei ani nu valorează absolut nimic. Pentru a ajunge la eventualele avantaje oferite de vechea diplomă de patru ani, ei sunt obligați să-și mai frece coatele patru semestre de așa-zis "masterat" - de regulă, o însăilare de cursuri fără cap și coadă, unde profesorii își defulează obsesiile, aventurându-se pe teritorii care de care mai fanteziste, când nu de-a dreptul năuce. Când scapă și de acolo, e invitat să intre în așa-numitul "program doctoral". Adică, alți trei ani
Lancea boantă a modernizării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10447_a_11772]
-
noul sediu, impropriu, al institutului - o poștă dezafectată - și la indignarea că, la ora prînzului, nu i-a găsit acolo decît pe director, pe Andrei Cornea și pe turcologul Renata Tatomir, iar "de muncit, nu se muncea" (ce înseamnă în capul bietului ziarist munca unui cercetător din domenii umanistice dă exact măsura competenței lui în temă). l Abia citind ADEV|RUL LITERAR & ARTISTIC de sîmbătă 15 iulie s-a lămurit Cronicarul de unde i s-ar trage ziaristului vehemența demolatoare și a
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10445_a_11770]
-
portret-robot de tip ideologic sau de a-i nega pur și simplu valoarea de cărturar. Iar exemplele spicuite din Idei în dialog nu ar trebui să se oprească aici. Pasionații de studii umaniste ar trebui să o citească de la un cap la altul, așa cum am făcut și noi.
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10445_a_11770]
-
Constantin Țoiu Mecanicul locomotivei stă pe scaunul basculant cu arc dedesubt, privind înainte pe gemulețul scurt, îngust... Din când în când, întoarce spre noi capul, țeapăn, mișcare de lup. Mașina lui se hâțână cu putere, dezordonată, părându-mi-se un pachiderm pornit la atac. Pe fochist îl cheamă Guriță. Vorbește cu manometrele, cu robinetele, povestește câte și mai câte, neuitându-și nici un moment porecla. Treptat
Fochistul (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10454_a_11779]
-
Pe urmă, în triajul brașovean, în timp ce locomotiva se cutremură pe la macazuri, mai sunt atent cum le face Guriță mutește semne prietenilor săi de jos, de la depouri, magazii, cum râde, cum ridică el un deget, ori dă din umeri, clatină din cap, cum ridică vesel din sprâncene, cum face cu mâinile așa și-așa, mai vorbim noi, cum duce mâna la cozoroc, salutând de sosire, de revedere... Femeia de jos, blondă, grăsuță și care aleargă ca o rață, târând după ea doi
Fochistul (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10454_a_11779]