8,365 matches
-
70 la sută facem ce vrem cu țara asta și nu contează alte păreri și alte perspective nu sunt interesante. (...)Noi nu vrem să acceptăm (nr: regionalizarea n.r.), noi considerăm că este o greșeală și o catastrofă, este o greșeală capitală (...)”, a mai spus Hunor. El a precizat că ”probabil” UDMR nu va vota actuala formă a Constituției. Totodată, el susține că USL minte când afirmă că absorbția fondurilor europene depinde de implementarea regiunii ca unitate teritorial-administrativă. Kelemen Hunor participă la
Hunor: Regiunile, o catastrofă pentru maghiari. Nu acceptăm asimilarea by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/36609_a_37934]
-
deștept; 4. înclinația spre distracție; 5. dorința de a fi lăudat; 6. tendința de a căuta țapi ispășitori; 7. comoditatea, lenea; 8. tendința de a invidia; 9. mîndria, orgoliul; 10. superficialitatea (merge și așa) etc. Mai vedeți multe alte defecte capitale care pot fi atribuite românilor? Dacă ar fi să le aduni pe toate într-un personaj generic, ar rezulta un soi de Mitică parvenit, devenit baron local al cărui portret este păstrat cu evlavie pe noptiera celorlalți români.” (p. 57
Cetatea comică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3694_a_5019]
-
ce încântat este când îi dai nota unu. Atunci situația e clară. Ochii îi sticlesc de răutate iar reîntoarcerea în bancă se face cu calmul impresionant al omului care s-a sacrificat pentru binele umanității. Dar fiindcă pui tot probleme capitale să răspund și la țipătul de deznădejde: nu mai sunt băieți de treabă. Eu cred, să nu te surprindă, că tânărul de 29 de ani are dreptate. Poate că el este un individ cu orizontul moral astupat de gardurile banalității
Însemnări despre tânărul G. Călinescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6404_a_7729]
-
marginea operei lui Augustin Bunea, prin intermediul cărora un text vechi de mai bine de 100 de ani este redat cititorului și, mai ales, specialistului de azi. Astfel înfățișată, monografia lui Augustin Bunea devine un dublu document: 1) al unei epoci capitale pentru nașterea națiunii române moderne (episcopul Ioan Inochentie Micu-Klein fiind primul intelectual care a întrebuințat, pentru a-i denumi pe români, vocabula națiune), și 2) al mediului cultural blăjean la începutul secolului XX, după ce epocile de strălucire dintre 1754 și
Istoria luptelor și suferințelor lui Ioan Inocențiu Micu-Klein by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3763_a_5088]
-
e și în momentul de față proprietarul ei. Primăria ar dori-o înapoi, căci e o moară de aur: milioane de turiști au vizitat-o în decursul timpului. Proprietarul actual a scos-o din circuitul public, invocând necesitatea unor reparații capitale, urmare a stării jalnice în care a fost lăsată de autoritățile locale. Cearta a ajuns la tribunal. Primarul crede că ar putea recupera moara lui Daudet confiscând-o pentru rațiuni de utilitate publică. Notarul le-o prezintă calm reporterilor de la
Scrisori din moara mea () [Corola-journal/Journalistic/3615_a_4940]
-
un cifru tributar deopotrivă Vechiului și Noului Testament. Unele din cele mai bune pagini ale micromonografiei dumitale sunt acelea consacrate Florilor de mucigai, numai că din ele trebuie să constat că lipsește, ciudat, tocmai pomenirea unei piese de o semnificație capitală: Cântec mut. In altă ordine de idei, nu înțeleg de ce n-ai avut curajul de-a merge și la o calificare valorică a diferitelor ipostaze ale poeziei argheziene, amendând bunăoară, măcar cât de cât, 1907 și Stihuri pestrițe, în care
Însemnări despre epistolograful Dinu Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6031_a_7356]
-
materie, ca Lotar Rădăceanu sau Matei Socor, pentru a amenda la un moment dat poezia lui Cotruș?! De ce să scapi din vedere complexitatea și dramatismul problematicii religioase la un poet ca Vasile Voiculescu, trecând mult prea ușor peste un text capital în materie, cum este Confesiunea unui scriitor și medic 8, și făcând cu totul abstracție de ultimul volum de versuri, Clespidra 9, de altminteri și cel mai revelator pentru raporturile autorului cu Dumnezeu?! De ce să-ți asumi riscul de a
Însemnări despre epistolograful Dinu Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6031_a_7356]
-
a bardului aduce o muzicalitate grațios-elegiacă: „-Doamnă legănată-n visuri și berline/ cît de trist răsună pașii tăi în mine.../ Lasă-i să coboare și să-și facă drum/ prin pajiștea coclită a inimii de scrum” (Poem). Urmează un poem capital, Turnul, simbol al descompunerii din ce în ce mai limpede asumate cum un program îndeajuns de sever al sensibilității: „Turnul meu e un turn degradat/ de atîtea mistere cîte l-au cercetat./ În fiecare zi cade cîte-o bucată/ din blocurile falnice odată”. Descrierea lui
Ioanichie Olteanu, poetul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3421_a_4746]
-
permis deschiderea unor restaurante la parterul caselor nu au însemnat și o consolidare a acestora, iar fațadele de la etajele superioare nu au fost nici măcar renovate. Din informațiile noastre, jumătate dintre clădirile aflate în Centrul Istoric ar avea nevoie de reparații capitale. Amenzi uriașe pentru cei care nu respectă Legea Legea inițiată de Dan Cristian Popescu propune prevenirea riscului la care sunt expuși trecătorii sau utilizatorii spațiilor publice din clădirile neconsolidate, dar și accelerarea lucrărilor de consolidare și refacere a patrimoniului imobiliar
Coincidență neîntâmplătoare! Ce face Senatul în ziua în care comemorăm marele Cutremur din 1977 by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/31851_a_33176]
-
Iordachescu Ionut Premierul Victor Ponta a ținut în fața membrilor PSD Argeș un discurs de prezidențiabil și le-a promis două victorii în 2014, atacându-l voalat și pe Mircea Geoană pentru greșeala capitală din campania din 2009. Eu voi fi aici și în decembrie. Nu știu în ce poziție, în ce poziție doriți dumneavoastră”, a spus Ponta. “Transmiteți tuturor, și la Olt și la Prahova și la Gorj și-n Ardeal, și-n
Ponta, discurs de prezidențiabil și o înțepătură pentru Geoană by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/31124_a_32449]
-
Lumina inocenței? Este mai mult decât atât, un soare explodează în acest chip, o lumină suprafirească te aruncă în extaz. Dacă avem reprezentată în film o imagine a extazului, Sokurov, cu această scenă, ar trebuie să devină una dintre referințele capitale. Dialogul dintre cei doi devine irelevant, comuniunea în lumină reprezintă pentru o clipă o nuntă mistică. De altfel, Faust îi va spune adevărul, și anume că el este ucigașul fratelui ei, însă tulburarea nu este mai mare decât cea care
Faust: lumini și umbre (I) by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2924_a_4249]
-
dintre eroinele menționate și-au urmat propriul drum, ele conturează, în pas cu vremea, niște desene surprinzător de asemănătoare: alunecarea intelectualului angajat în capcanele stângii staliniste. Mary McCarthy și Simone de Beauvoir nu s-au desprins niciodată total de păcatele capitale ale tinereții. Mai norocoasă, Doris Lessing a avut timpul să se scuture de marea minciună a secolului.” Așa avea să înceapă incredibila ei ascensiune literară, și așa a continuat până în dimineața zilei de 17 noiembrie 2013.
Despărțirea de Doris Lessing by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3029_a_4354]
-
-l avea ca adjunct pe Ion Gavrilă Ogo ranu. Eram vreo 28 de inși Într-un detașament. Am aflat că Bohotici, când a venit la Baia Mare, a cerut o listă cu toți cei din Maramureș care activau În Frăție. Greșeală capitală și Începutul dramei! A fost arestat și au căzut În mâinile Securității toate documentele. Ne-au luat ca din oală. O jumătate de an a durat ancheta, mai Întâi la Oravița, apoi la Satu Mare, cu Întrebări peste Întrebări, schingiuiri, bătăi
Vulturul albastru -Fragment-. In: Editura Destine Literare by Ioan barbu () [Corola-journal/Journalistic/99_a_387]
-
fiecare dată activiștii, securiștii, regizorii obtuzi ai unui spectacol absurd care trece în ochii tuturor drept o farsă. Până și acele imagini au ceva teatral, buf, însăilat, de spectacol ieftin de brigadă artistică unde sunt expuse maniheist virtuțile și păcatele capitale. În rest, glumele se țin lanț în întreprinderea unde lucrează Emilia, și acest umor salvator oferă fața umană a regimului, alimentează estalgia și creditează un început de mitologizare. Emilia o spune simplu în chip de concluzie „Sunt o babă comunistă
Estalgie și puțină uitare by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3275_a_4600]
-
sub supraveghere totală pînă în 1990. Ca amănunt biografic, Ogoranu, un unicat în Europa sub unghiul longevității luptătoare, nu a putut să facă vreodată împrumut la bancă, pentru simplul fapt că, avînd cazier, trăgea după el stigmatul a două acuzări capitale. Cînd termini cartea, ți se întărește convingerea că în paginile ei nu e vorba de oameni reprezentativi, ci de figuri exponențiale. Reprezentativ e insul care adună, ca într-un eșantion statistic, principalele defectele ale nației. Figurile pe care le vedem
Exponențial, nu reprezentativ by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2983_a_4308]
-
istoriei literaturii române, ca o perioadă a entuziasmului vizionar, necesarmente impus de avîntul revoluționar ce caracteriza nu doar Țările Române, ci Europa întreagă. Mărturie certă a concordanței existente între crezul enunțat și acțiunea săvîrșită devine, în cazul lui Heliade, rolul capital jucat de el atît pe scena istoriei ce-și accelera ritmul, cît și în conștiința culturală a secolului al XIX-lea. Și nu retoric ne referim la întregul secol, căci spiritul critic maiorescian, dar și lirismul eminescian au aflat în
I. Heliade-Rădulescu - 200: Viziuni poetice by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Imaginative/15245_a_16570]
-
plin mai vechile, penetrantele observații ale criticului din studiul din 1939, reluat în 1943. Să ne oprim deci mai întâi asupra lor. Vladimir Streinu deplora istorismul în ceea ce-l privește pe Creangă, lipsa "unui studiu românesc serios asupra unei opere capitale." Nu-l ignoră, ba chiar îl apreciază pe acela francez al lui Jean Boutière. Viața fără operă i se pare un non-sens. Criticul este și de astă dată polemic (la adresa lui G. Călinescu), rabelaisianismul de care vorbise acesta, constituind, opina el
Centenar Vladimir Streinu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/15173_a_16498]
-
au ajuns în vîrful ei, cu sau fără voia dumneavoastră. Mi se părea bizară nevoia lui de a da explicații și aerul oarecum naiv cu care făcea asta. Din exil se vede, spunea, că cei care au avut o însemnătate capitală pentru Revoluție se află acum la putere, nu?! Alegeri libere, nu?! Nu-urile acestea ale lui nu mi se păreau deloc inocente și nici o simplă formă de politețe prin care el marele exilat conceda un drept la opinie contrară literaților
Rătăcirile unui mare prozator by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Imaginative/15221_a_16546]
-
a lui Rică Venturiano urmărit de puști și săbii amenințătoare, teama nevrotică de scandal a coanei Joițica acordînd valoare malefică unei banale scrisori de amor, substratul paranoic al zeului cu care junele Lache ("O lacună" - 1900) propagă obsesiv necesitatea pedepsei capitale pentru a împiedica definitiv "să intri dumneata în casă la mine cu pumnalul, cu toporul, cu conspirații, cu comploturi și asasinaturi...", faptele terifiante atribuite anarhiștilor bulgari din "Boris Sarafoff" (1900) și încă altele. Cel mai adesea, însă, spaima lăuntrică rămîne
Caragiale și sindromul spaimei by V. Mîndra () [Corola-journal/Imaginative/15271_a_16596]
-
acestei hotărâri, asasinat printr-un simulacru de acuzare), că aceasta a fost prima condamnare la moarte pentru delict de opinie nu numai din istoria comunismului în România ci și din toată istoria modernă a României; că a fost prima sentință capitală împotriva unui ziarist, în condițiile în care Constituția din 1923 nu fusese abrogată. îi erau încriminate lui Șeicaru - culmea ironiei - "măiestria sa în arta de a denigra și insulta în mod trivial" autoritățile, dar nu peste mulți ani acești "miniștri
Din "lupta cu Baal" by Grete Tartler () [Corola-journal/Imaginative/15356_a_16681]
-
acquisito nel Novecento sia în relazione alla produzione economică, sia - conseguentemente - în rapporto alla composizione di classe della società. Gramsci și interessa al fenomeno, allora nuovo, delle obbligazioni statali, che fanno dello Stato un potente polmone finanziario al servizio del capitale. Siamo negli anni immediatamente seguenti al grande "crollo di Wall Street". La fiducia nel sistema capitalistico è profondamente scossa, mă îl pubblico "non rifiuta la fiducia allo Stato; vuole partecipare all'attività economică, mă attraverso lo Stato" (Q 9, 8
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
e tra Stato e società civile) è solo metodica, non organică: în una parolă, è dialettica. Resta anche vero, per Gramsci, che nel Novecento lo Stato, îl politico, ridefinisce i propri rapporti con l'economico în seguito alla necessità del capitale di superare la propria crisi. L'intervento statale nel risparmio e nella produzione, introdotti nella società socialistă come alternativă al mercato, vengono oră (all'epoca di Gramsci) introdotti, sia pure con finalità opposte, anche nelle società capitalistiche. Va detto che
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
responsabilità, Einaudi, Torino, 1993. KNOWLES, M., Quando l'adulto impara. Pedagogia e andragogia, Franco Angeli, Milano, 1993. LA PORTA, R., Avviamento alla pedagogia, Carocci, Romă, 2001 LAENG M., BALLANTI G., Pedagogia, Editrice La Scuola, Brescia, 2000. LANZI, D., "Capabilities, human capital and education", în Journal of Socioeconomics, Human Values, University Press, Cambridge, 2007. LE BOTERF G., De la compétence, Leș editions d'organisation, Editions d'Organisation, Paris, 1994. IDEM, Costruire le competénces individuelles et collectives, Editions d'Organisation, Paris, 2000. LEVINAS, E.
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
parte de un exil intern, la Craiova, începînd cu anul 1964 pînă la final (să reamintim: exilul intern e un fenomen asupra căruia, din motive pentru noi obscure, se vorbește încă prea puțin, revoltător de puțin). în sensibilitatea sa ultragită, capitala alutană (oltenească) devine un teribil simbol al provinciei lîncede, timorate, perfide, "capitala seismică a fricei și neoturciei", "oraș anticultural, mediocru mafiot, șovin general și multilateral dezvoltat". Hiperbolă, posibil. însă în niciun caz neadevăr, căci mediul marginalizării i-a pus la
Corespondenta unui exilat intern by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10135_a_11460]
-
societatea contemporană a culturii față de spirit. Cu toate că, aparent, spiritul are ca mediu propice de manifestare cultura, factorii nu funcționează pe principiul vaselor comunicante, întrucît cultura e o alegere între altele, relativ indiferentă pe drumul mîntuirii, pe cînd spiritul e miza capitală a ființei în absența căreia cultura se aneantizează: "ŤAm încercat să pun în evidență acest neant care este absența credinței, absența vieții spiritualeť". între viața mondenă, subordonată neesențialului, și "viața cosmică" se ivește un abis în care "Ťlumea își pierde
Eugen Ionescu pe via religiosa by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10198_a_11523]