1,577 matches
-
și socialismul în avantajul unei utopii comunitare agrariene). II. Clivajul din tranziția economică Dilema pe care noile democrații trebuie s-o rezolve se pune în umătorii termeni: cum să construiești o economie de piață fără acumulare primară de capital, fără capitaliști, fără adevărate circuite de distribuție și cu un aparat de producție învechit și depășit, într-un context financiar internațional cel puțin posac, limitînd costurile sociale și umane care sînt și vor fi ridicate. Față de această mare și dificilă problemă, un
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
Partidele politice din Europa ........................................ Apariția partidelor politice în Europa ................... I. Abordarea problemei ........................................... II. Paradigma celor patru clivaje ............................. III. Tipologia familiilor politice din Europa ........... IV. Concluzii .......................................................... Apărarea salariaților: partidele muncitorești .................................................................................. I. Trăsăturile comune .............................................. II. Tipologia partidelor muncitorești ....................... III. Partidele aliate .................................................. Apărarea capitaliștilor: partidele patrimoniale .... I. Trăsăturile comune .............................................. II. Tipologia partidelor patrimoniale ...................... III. Dreapta protestatară .......................................... Clivajul Biserică / Stat. Partidele clericale și anticlericale .............................................................. I. Democrația creștină ............................................ II. Partidele anticlericale ........................................ Clivajul centru / periferie. Partidele centraliste și stato-naționaliste ................................................. I. Trăsături distinctive ............................................ II. Partidele de centru din
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
în zona sa de domiciliu, se află ferestre deschise la apartament, aceștia somând personalul din anturaj să intervină pentru a remedia situația. Probabil el lăsase fereastra deschisă, ca Udrea să vină în zbor cu mătura din dotare, dar din nou capitaliștii cei răi i-au stricat planurile. Pe cale ierarhică, însărcinarea da a anunța pe președinte a primit-o un consilier oarecare. Individul a bătut timid la ușă și, cu glas pierdut, i-a transmis ce avea de spus. Răspunsul a fost
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
pe vremea ceea, se aflau în zona capitalismului cel putred, solicitând instanței să le oblige la plata sumei de 22 milioane de dolari (oho, pe atunci era bănet nu glumă!), cu titlul de contravaloare marfă. După câte se pare, onor capitaliștii luaseră marfa iar când la plată au indicat în partea cealaltă, adică „Turcul plătește". (Apropo de expresia „Turcul plătește" o să vă spun eu de unde vine. Demult, turcii luau de la populație orice bunuri, fără să plătească și de aceea a rămas
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
litoralul românesc e mai scump și mai inospitalier decât litoralul bulgăresc. și, în anumite sectoare, e mai scump decât Austria și alte locuri minunate. Aici, moștenirea catastrofală a izolaționismului ceaușist se asociază imbecilității manageriale, rapacității de calic a noilor noștri capitaliști, obsedați de "tun". V. N.: Lucrurile se petrec de parcă intenționat românii ar spune: "Domne, noi nu prea vrem să veniți, ia mai vedeți-vă de treabă, mergeți în altă parte!" Sigur că nu e deliberat și conștient, dar parcă cineva
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
criticat. Dar Pătrășcanu a continuat să se opună influenței sovietice asupra României. Cu toate acestea, în februarie, cel mai bun prieten al său, Teohari Georgescu, l-a denunțat ca fiind un "menșevic care se înhăitase cu criminalii de război și capitaliștii". Gheorghiu-Dej considera îndreptățită demiterea lui Pătrășcanu, care devenise, după părerea sa, "o victimă a ideologiei burgheze" și "se îndepărtase de mase"415. Funcția de ministru al Justiției fusese preluată de către Avram Bunaciu, un comunist "fanatic"416. Această epurare, la care
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și un lucru bun: au înjghebat un mare stat până la Kamciatka. Noi am primit drept moștenire acest stat. Și primii noi, bolșevicii, am apărat și întărit acest stat, ca un stat unic, de nedespărțit, iar nu în interesele moșierilor și capitaliștilor, ci în slujba muncitorilor, a tuturor marilor popoare ce compun acest stat. Noi am unificat acest stat, astfel că fiecare parte, care ar fi ruptă din comunitatea statului socialist, nu numai că ar primi o lovitură de moarte a acestuia
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
transnistreană a fost avanpostul propagandei antiromânești, zugrăvind în culori de infern ce se petrecea cu bietul popor din Basarabia, amenințând permanent cu sosirea revoluției și eliberării Chișinăului de sub "jugul" "călăilor", "bestiilor", incapabili să priceapă că se poate trăi "fără preoți, capitaliști și jandarmi"215. Supărase rău reacția "trădătorului" Ion Inculeț, care declarase că înființarea RASSM dovedește cum că sovieticii recunosc existența românilor nu doar în Basarabia, ci și dincolo de Nistru! În pofida dezastrelor, înfometării, răscoalelor țăranilor înșelați, deportărilor și genocidului care se
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
spunea, în octombrie 1917, în cuvântarea la Congresul al II-lea al Sovietelor, că dacă "revoluția mondială" nu se extinde rapid pe mapamond, totul poate fi pierdut, "vom fi striviți": Ori revoluția rusă va înălța vârtejul luptei în Occident, ori capitaliștii tuturor țărilor ne vor înăbuși." În ciuda aparentului entuziasm stârnit de promisiunile utopiei, Lenin a simțit pe propria-i piele că oamenii fug de comunism ca de dracul. "De Lenin spune Victor Suvorov a fugit toată floarea marii culturi ruse, a
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
care trudise timp de un sfert de veac, dar, de fapt, din clipa când comuniștii au ajuns la putere. El nu atinsese "lărgimea de vederi" a gânditorilor KGB care au conceput "revoluția mondială" supraviețuindă și-n condițiile celuilalt sistem, cel capitalist, oblăduit, de astă dată pe față, de marile concerne economice și financiare transnaționale. Ceea ce era perfect compatibil cu bolșevismul, care fusese tot un experiment al marilor concerne, ca și nazismul. Iuri Andropov (1914-1984), maestrul lui Mihail Gorbaciov, concepuse doctrina celor
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
a blocului sub egida Moscovei, pentru ca în 1960 să emită teoria "specializării economice", din care se va naște faimoasa doctrină a geografului Valev, în 1964. Ar fi fost o doctrină de supraviețuire economică a sistemului aflat în concurență cu cel capitalist. URSS, RDG, Cehoslovacia trebuiau să dea prioritate industriei, pe când România, Bulgaria, Ungaria să se focalizeze pe agricultură. Astfel, s-ar fi satisfăcut necesitățile economice ale tuturor statelor din blocul sovietic, evitându-se defecțiuni precum cea din 1956. Bunăstarea ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
echilibrului; trecerea de la o stare de echilibru la alta. Apoi, Clark formulează "teoria productivității specifice a muncii și a capitalului", care reprezintă o reluare a triadei lui Say, sub forma legii productivităților descrescînde ale factorilor. Așadar, capi talul dă dreptul capitalistului la profit, iar salariul muncii. Clark mai critică monopolurile, cu precizarea că nu include marile corporații industriale între monopoluri, întrucît ar permite concurența liberă și dezvoltarea economică, în schimb include aici sindicatele muncitorești, ce se opun acestei libertăți. Ne aflăm
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
lupta e pentru putere în toate formele sale. O jurnalistă canadiană, Chrystia Freeland, într-o carte dedicată Turbo-capitalism-ului spunea că, "dacă democrația capitalistă nu oferă unei largi majorități avantaje economice, atunci această majoritate fie că va renunța la capitalism, fie capitaliștii vor abandona democrația". Eu cred mai mult în a doua variantă, tot spunea H. L. Mencken că "democrația este arta și știința de a conduce circul din cușca maimuței", iar Bernard Shaw că "democrația este un mecanism care garantează că nu
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
întruchipăm mai întîi schimbarea pe care o dorim în lume. II. MIZE STRATEGICE ALE SECOLULUI AL XXI-LEA 2.1. CAPITALISMUL, ÎNCOTRO? Actuala criză globală și efectele sale au ridicat serioase semne de întrebare și în ce privește sistemul economic și social capitalist, că-ruia se pare că astfel de crize îi sunt consubstanțiale. Prin urmare, ce e de făcut pentru a le evita? Se transformă capitalismul, se metamorfozează, sau se impune o schimbare de sistem? Este o întrebare provocatoare, la care mai mulți
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
sectorului public în economie, de costurile protecției sociale, de aspectul real sau formal al separației puterilor în stat, de funcționarea instituțiilor statului de drept sau de alte criterii. Textele analizează competiția actuală dintre diferitele paradigme privind sistemul economic și social capitalist, declinul fundamentalismului de piață, rolul valorilor morale, locul stîngii post-comuniste, relația dintre globalizare și dinamica capitalismului, aspecte privind evoluția din România și, nu în ultimul rînd, originile și semnificația crizei actuale. În prefața lui Radu Vrînceanu, este constatat un aparent
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
european, Iași, Polirom, 2006; Rodrik Dani, One Economics, many recipes, Princeton University Press, Princeton, 2007; Roberts Paul, Sfîrșitul petrolului. În pragul unui dezastru, Litera, București, 2008; Robertson Robbie, The three waves of globalization, Zed Books, London, 2003; Rogers Jim, Adventure Capitalist, Random House, New York, 2003; Sachs Jeffrey, The End of powerty, Penguin Press, New York, 2005; Schell Jonathan, The Unconquerable World, Metropolitan Books, New York, 2003; Schumpeter Joseph A., Capitalism, socialism and democracy, Harper and Brathers, New York, 1950; Sen Amartya, Development as freedom
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
In The Name of Progress: The Underside of Foreign Aid, Earthscan Publications Ltd., Londra. Agarwal, Bina, 1994, A Field of One’s Own, Gender and Land Rights in South Asia, Cambridge University Press, Cambridge. Aglietta, M., 1979, A Theory of Capitalist Regulation, NLB, Londra. Allan, L., 1990, recenzia volumului lui Mulgan, Maori, Pakeha and Democracy, Australian Journal of Political Science, 25, nr. 2, p. 372. Altvater, E., 1997, „Markt und Demokratie in Zeiten von Globalisierung und ökologischer Krise”, în E. Altvater
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
1992, „Postcoloniality and the artifice of history: Who speaks for Indian pasts?”, Representations, 37, iarna, pp. 1-26. Chandler, A., 1977, The Visible Hand: The Managerial Revolution in American Business, Harvard University Press, Cambridge. Chang, Kyung-Sup, 1996, „Gender and the Abortive Capitalist Social Transformation: Semi-Proletarianization of the South Korean Women”, International Journal of Comparative Sociology, 36, nr. 1-2, iunie, pp. 61-81. Chang, Sung-ja, Kim, W.-H., 1995, The Supportive Measures of the Political Parties for Increasing Women’s Participation in Politics, Korean
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
de optimism nerealist, sunt atacate de pe poziții opoziționale pe motiv că sfârșesc să reafirme țelurile și obiectivele tehnocraticilor, ale albilor, ale bărbaților, ale speciei umane sau sunt incriminate de perpetuarea ideilor tehnomistice (pshihedeliceă ale anilor ’60 și ’70 sau ale capitaliștilor care fac apologia libertății împotriva oricărei normalizări sau legiferări externe. Străduindu-se a fi o provocare fundamentală a umanismului, trasumanismul nu este lipsit de paradoxuri, de inadvertențe și de speculații circumspecte, radicalizând anumite aspecte și valori ale umanismului însuși: evoluția
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Mesajul este că feministele pot folosi imaginarul cyborgic nu doar în scopul criticării situației tehnoștiințifice autoritare (se înțelege, masculineă, ci și în scopul „împuternicirii” femeii. Atât ontologic cât și ideologic, se consemnează ruperea condiției cyborgice de tradiția occidentală a patriarhatului capitalist/alb, care legitimează ceea ce autoarea numește „informatica dominării”. Organismele cibernetice sunt socotite, din această perspectivă, „hărți ale controlului și ale identității”, ale protezării și ale interfațării, ale inteligenței artificiale și ale procedurilor decizionale electronice, ale controlului politic și ale opoziției
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
sunt însă multiple în spațiul tehnologiei virtuale: de la tentativele de cenzurare a Internetului de guvernul chinez, dar și de guvernul american, de la monopolul economic al marilor corporații tehnologice la presiunile grupurilor de interese și la goana după capital informațional a capitaliștilor. Poate tocmai de aceea feminismul adoptă mai multe măști pentru a rezista și a se opune la putere. 4.3. Alte modele ale cyberfeminismuluitc "4.3. Alte modele ale cyberfeminismului" Pe cât a fost de influent manifestul Donnei Haraway, pe atât
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
va putea înfiripa decât atunci când capitalismul va ajunge la maturitate, adică „va izbuti să dea societății un caracter industrial” (Zeletin, 1925, p. 4). Cooperația ar fi deci o replică, un răspuns al maselor proletare la dorința necurmată de câștig a capitalistului. Ea propune „un nou ideal social”, o nouă organizare. Zeletin neagă „cooperației române” din timpul său caracterul pur cooperatist; formele care ființau atunci la noi sunt simple „asociații capitaliste” (așa sunt băncile populare) cu scop de câștig, o formă de
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Plutonierul: (violent) Nu e adevărat! (dintr-o răsuflare) Eu îi preluam pe cei anchetați și, în biroul meu, le trăgeam cîte un glonț în ceafă. (paroxistic) Eram în misiune...! Eu îmi apăram patria de bandiții de burghezi și moșieri... de capitaliști... și primeam pentru fiecare cîte 500 de lei... și ăștia impozabili...! Obiectiv nr.: Mă, iadul o să te mănînce... cum spune Trimisul... Trimisul lui Dumnezeu: (cu toată forța) Lăsați-l în pace! (cu iconița într-o mînă și Biblia în cealaltă
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Londra. Gwartney, J.; Lawson, Robert, 2006, „Economic Freedom of the World”, www. freetheworld.com. Gwartney, Stroup; Lawson, Robert, 2002, Economic Freedom of the World 2002. Annual Report, The Fraser Institute. Ham, Christopher; Hill, Michael, 1984, Policy Process in the Modern Capitalist State, Harvester Wheatsheaf, Londra. Hayek, Friedrich, 1983, Droit, législation et liberté, vol. 2-3, Presses Universitaire de France, Paris. Hayek, Friedrich, 1998, Constituția Libertății, Institutul European, Iași. Kornai, Janos, 1992, The Socialist System: The Political Economy of Communism, Oxford University Press
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
Press, Cambridge. Olson, Mancur, 1995, „The Devolution of the Nordic and Teutonic Economies”, The American Economic Review, vol. 85, 2, pp. 22-27. Olson, Mancur, 1999, Creșterea și declinul națiunilor, Humanitas, București. Olson, Mancur, 2000, Power and Prosperity Outgrowing Communist and Capitalist Dictatorships, Basic Books, New York. Peters, G.-B., 1995, The Politics of Bureaucracy, Longman, New York. Rothbard, Murray, 1995, „Bureaucracy and the Civil Service in the United States”, Journal of Libertarian Studies, 11, 2-3, 75. Rothbard, Murray, 2002, For a New Liberty
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]