1,206 matches
-
în copilărie și frecvent în viața adultă, ea fiind apanajul versantului descendent al existenței. Apare la adulți. Deseori ea nu apare pură, ci marcată de un sentiment de oboseală sau greutate fizică și psihică (dispropexie). Uneori copiii depresivi sunt considerați capricioși, dezinteresați, hipersensibili sau labili-afectiv. Din contra, posibilitățile reduse de verbalizare a trăirilor, cât și datorită trăirilor depresive polimorfe. Robert Spitzer vorbește despre depresia copilului de 6 luni aflat într-o carență emoțională, în raport cu separarea sa de mamă se caracterizează prin
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
greutate) iar în final, ca semn că tot răul a trecut, apare expulzia unei cantități de sputa viscoasa albiciasa. Criză se poate termină în cîteva minute sau ore, spontan sau ca urmare a efectului terapeutic. Evoluția astmului este îndelungată, variabilă, capricioasa cu manifestări diferite de la o persoană la alta. Cea mai optimistă formă apare la copil pentru că astmul poate să se vindece la pubertate. Diagnosticarea astmului bronșic se face prin examenul clinic și probe funcționale, dificultatea se leagă de depistarea cauzelor
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
adevărat superioară în luptă. Plini de agerime și în ordinea cea mai perfectă, englezii se vedeau pretutindeni luptînd cîte odată trei englezi contra unui german. Grupului german i-a lipsit ordinea și mai ales vigilența necesară pentru a urmări jocurile capricioase ale mingei, totuși, am observat printre dînșii luptători foarte isteți. Pentru joia viitoare, grupul englez Roma a invitat la un match grupul sportiv al societății Colentina. Matchul acesta se anunță foarte interesant întrucît lupta se angajează între două grupuri engleze
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
oferi posibilitatea unei multitudini de imagini semnificante, a acelei plurivalențe de interpretări declanșate la nivelul mental al auditorului. Prin juxtapunerea armonioasă și abundentă a motivelor decorative, Debussy vizează obținerea unui efect psihologic, în care ornamentația muzicii sale să declanșeze jocul capricios al corespondențelor imaginative, acel potențial latent aflat în universul spiritual al fiecărui auditor. Dar, contactul cu lumea spirituală a stampelor japoneze nu reprezintă unica formă de manifestare a fascinației resimțite de Debussy față de valorile culturale extrem orientale. Astfel, Expoziția Universală
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
din Poissons d’or dezvăluie prezența unor reale asocieri cu specificul artei orientale. Evitând o simplă propunere descriptivă, viziunea conceptuală își canalizează demersurile în scopul reprezentării noțiunii de mișcare în sine, intenționând astfel redarea exclusivă a acelor mișcări exaltate și capricioase ale micilor vietăți evocate. Astfel, imaginația auditorului își dezvoltă semnificațiile din perspectiva schimbărilor bruște de direcție și a alunecării lor imponderabile. Dar, fantezia poate depăși limitele spre derivațiile ingenioase create de auriul strălucitor al solzilor metalici sau irizarea scânteietoare ivită
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
nu mai îndeplinește funcția primordială la nivelul tipologiei de concepere a texturii. Tonalitatea de fa# major rămâne la statutul unei simple afirmații inițiale (marcată de armură), într-o țesătură tonală și armonică complexă, în care traseul avansării devine tot mai capricios în schimbările de direcții și culori. Tratările bitonale și progresiile cromatice tensionează adesea expresia, pentru ca alteori, scriitura în tonuri să producă impresia unei suspendări temporare. Configurația arhitecturală adoptă structura unei forme ternare cu coda: A (măsurile 1 - 29); B (măsurile
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
procesul de circumscriere a subunităților componente. Apariția secțiunii centrale aduce o ipostază elocventă ce reflectă una dintre trăsăturile definitorii ale stilului debussyist, în care indicațiile agogice tradiționale apar completate sau uneori chiar substituite de expresii sugestive, precum Capricieux et souple (capricios și suplu), demonstrând preocuparea meticuloasă a compozitorului de a-și face explicite intențiile. Astfel, se obține facilitarea procesului parcurs de auditor în sensul decodificării semnificațiilor conținute de imaginile conceptuale. În contrast cu aspectul discursului anterior, țesătura sonoră a secțiunii centrale indică o
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
3. Le vent dans la plaine (Vântul în câmpie) Atitudinea descriptivă a acestor pagini proiectează una dintre cele mai familiare imagini ale naturii surprinse de briza uscată a unui vânt de primăvară, ce bântuie suprafața întinsă a câmpiei. Mișcările turbionare capricioase se întețesc, înălțându-se în văzduh pentru ca apoi să se retragă surprinzător într-o liniște înșelătoare. Dar, o nouă izbucnire imprevizibilă ce animă întreg peisajul se pierde în cele din urmă în murmurarea stinsă a finalului. Presupus a fi inspirat
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
reapare cu insistență, ca semn al imposibilității ființei umane de a depăși limitele autosugestiei. III.11. La danse de Puck (Dansul lui Puck) Ilustrând o viziune ce aparține prin excelență imaginației fantastice, preludiul conturează un admirabil portret muzical al spiridușului capricios și hoinar, inspirat din creația shakespeare-iană, Visul unei nopți de vară. Țesătura sonoră, cu toate elementele de limbaj măiestrit alese, concură la aceeași evocare feerică a poveștii lui Oberon, craiul duhurilor, ce pune la încercare virtutea doamnei Titania, prin complicitatea
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
parametrului armonic, cadrul tonal de declarat inițial deține o accentuată impresie de instabilitate datorită atingerii pasagere a sunetului si și a frecventei rezonări a sunetului fa, generând astfel receptarea acestuia din urmă ca „centru gravitațional”. Indicația agogică Capricieux et léger (capricios și lejer) poartă amprenta inconfundabilă a spiritului debussyist, recunoscând opțiunea acestuia pentru utilizarea unor expresii menite să sugereze,cu prioritate, sensul calitativ al viziunii conceptuale. De asemenea, nivelul dinamic limitat (p) al evoluției sonore contribuie la difuzarea imaginii de ușurință
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Momentul de climax al preludiului nu presupune amplificarea excesivă a nivelului dinamic, indicat fiind ca pedala de surdină activată de altfel pe parcursul întregului preludiu să nu-și întrerupă efectul. Acea dinamică de mf se va „traduce” doar ca un foșnet capricios al frunzelor agățate de pasul unei adieri grăbite. Cu o formă macro-structurală ternară (A B A), preludiul reafirmă secțiunea de început, operând modificări subtile la nivelul motivului tematic generator. Astfel, prima secțiune a structurii sale va avansa spre registrul acut
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
simbol al comicului sau al sarcasmului. Asemănător numerelor dintr-un spectacol de circ sau faimoasei măști de clovn, care cu un ochi râde iar cu altul plânge, Debussy ne surprinde prin alternanța contrastelor de stare, care se succed în ritmul capricios al acestei lumi întruchipate. În acest sens, se poate interpreta apariția unui nou moment gracieux ce intervine, completând un caleidoscop de nuanțe sufletești percepute cu o remarcabilă acuitate. Grația și expresivitatea unor gesturi provocatoare, pline de senzualitate, vor putea fi
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
a secundei mărite. Caracterul palindromic al unității motivice plasate pe ultimul timp al măsurii, asociind rezonanțele unui mers treptat prin secundă mică, mare și mărită (prezentă deopotrivă și în ipostaza enarmonică a intervalului de terță mică), generează vizualizarea acelor mișcări capricioase și unduitoare ale nimfei ce taie crestele valurilor. Iar surpriza unei dispariții spectaculoase a Ondinei care se retrage pe un arpegiu de re major cu nonă mare și cvartă mărită aduce în premieră spațiul tonal anunțat inițial de armură într-
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
pusă în valoare de dublarea ulterioară a acestui motiv cromatic în prim-planul discursului. Cea de-a treia ipostază a reapariției motivului secțiunii introductive recurge la omisiunea frecventelor apogiaturi cvintuple (posibile corespondențe sonore ale scânteierilor mediului acvatic, tulburat de jocul capricios al sirenei) și la transpunerea la octava superioară a figurației palindromice a ultimilor doi timpi ai măsurii. De asemenea, pedala sonoră inițială a sunetului la va fi înlocuită cu „semnalul” sonor al terței mici , al cărei prim sunet este extras
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
îndepărtat al Marseillaise-i. Intenția de risipire a imaginii se realizează, mai ales, prin asocierea tonalității de do major a imnului cu zumzetul difuz al basului ce alternează sunetele . Astfel, observăm cum arabescurile bitonale ale introducerii își găsesc corespondența în natura capricios duală a acestui final. Asistăm la o stingere în surdină a unei adevărate extrovertiri improvizatorice, ce electrizează mulțimile într-o seară de iulie și ale cărei explozii de lumină pare să unească până la contopire cerul cu pământul. Concluzii Abordarea creației
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
de puternic este spiritul de imitație la copii. în comparaț ie cu familia cu un singur copil, familia cu mai mulți copii reprezintă un mediu educativ mai bun. Dacă copilul este singur la părinți el tinde să fie mofturos, egoist, capricios datorită părinților care doresc să i facă toate poftele. în familiile cu mai mulți copii, afecțiunea părinților se îndreaptă către toți copiii. Părinții trebuie să aibă o autoritate asupra copilului. Această autoritate nu trebuie obținută cu ajutorul pedepselor sau a violenței
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
să fie? Se uimește fata. În nuvelele Icoane la mormântul Irinei și Conversații cu o moartă autorul este obsedat de moartea iubitei. „Metoda e mai proustiană decât oriunde (cel puțin în latura strict tehnică) și constă în cultivarea unei memorii capricioase, dacă nu chiar arbitrare, în trecerea de la una la alta după simple asociații de moment. Aflând din ziare de moartea Irinei (de care se despărțise mai demult), autorul e surprins înainte de toate (aici este intervenția proustiană) de ortografia numelui (...)”<footnote
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
viu, G. Călinescu obervând că Bombonel, unul din personajele secundare ale romanului O moarte care nu dovedește nimic, are un portret de tip proustian: „Acest <<fleac>> purta în el o tragedie autentică. Inima lui mică, probabil grațioasă și parfumată, bătea capricios, mai tare și mai încet, amenințând la fiecare moment să se oprească de tot. Părea imposibil ca fluturatecul de Bombonel să aibă ascuns în el un secret atât de grav (...) Moartea i-a venit după două zile în pat. Mi
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
o silești să facă orice ți-ar trece prin cap, s-o faci nenorocită sau fericită aproape în aceeași clipă și apoi să nu mai poți schimba nimic... Cu ajutorul aței am mișcat paiața cum am vrut, în danțurile cele mai capricioase, și acum, ața rupându- se, paiața rămâne nemișcată, oricât m-aș strâmba, oricât aș întoarce în mână firul rupt și oricâtă arta aș depune.” Procesul emancipării personajului feminin în romanul românesc se realizează, iar „păpușa” va rupe firele cu ajutorul cărora
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
un ritm egal și cu rezonanțe profunde. Beethoven, freamătul și cataclismele. Mozart, apa liniștită, care joacă ușurel, glumeț, și în același timp melancolic la scânteile soarelui. Wagner , vijelie. Chopin, plescăitul lopeții la razele de lună. Iar Debussy, valurile subțiri și capricioase, uneori roze, alteori argintate, lunecând pe maluri și în care își înmoaie nimfele degetele de cafea. Iar patefonul cu diafragma lui - capul cu gâtul lung - ar palpita, lebădă pe apele legănate.” „Mișcându-se în largul său în universul creat de
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
dă seama că Dumnezeu este un dar și se acordă nu prin intermediul unei exigențe personale, dar prin mărturisire și încredere. Dumnezeu răspunde doar după ce a încercat răbdarea omului. Să ne întrebăm cum este rugăciunea noastră: dacă este perseverentă sau ocazională, capricioasă sau făcută cu indispoziție. Un alt semn este Euharistia, legată de Sacramentul Spovezii: sunt semne prin care Isus ni se arată. Dar trebuie să ne folosim în mod perseverent, în mod inteligent, pentru că altfel devin lucruri obișnuite. Chiar și Euharistia
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
Ați fost profesor la Școala Sportivă din Bacău. V-au trecut prin mâini viitori performeri? Ce părere aveți despre învățământul românesc? Trecut și actual. O.G.: Episodul sportiv din viața mea trebuia să facă parte dintr-un destin destul de contorsionat, capricios. Preocuparea a apărut brusc în tulburea minte de adolescent prin clasa a noua de liceu când fratele meu s-a întors după doi ani de detenție politică de la Târgșor. Înainte de eliberare au fost supuși unui intens program de pregătire fizica
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
Știu că de-a lungul anilor ați cunoscut mulți scriitori. Cu unii ați fost prieten. Câteva portrete literare, vă rog. O.G.: De dragul prietenilor mei, destui, n-aș vrea să răspund la această întrebare. Îi las intacți în memoria mea capricioasă, lacunară. Pe mulți nu-i mai recunosc. Să rămână așa cum i-am știut. V.P.: Timp de optsprezece ani v-ați retras în împărăția, în universul Bacovia, fiind muzeograf. Ce ne puteți spune despre această experiență? O.G.: Doar zece ani
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
autorul face vizibilă poezia vieții de fiecare zi. Găsește de fiecare dată unghiuri de observație neașteptate, încadrează inteligent imaginea, aduce în prim-plan detalii care astfel devin importante, obligând la o reevaluare a ansamblului. Recurge și la comentarii propriu-zise, scurte, capricioase, prin care sugerează doar sugerează interpretări metafizice. Și uneori găsește poemului un final șocant, care proiectează ireversibil realitatea prozaică în spațiul poeziei. Iată reprodus integral poemul Sat în munți, ilustrativ pentru această artă a transfigurării rapide. Alex Ștefănescu, România literară
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
relația cu Ghilgameș, regele orașului Uruk, născut din unirea unei zeițe cu un muritor, ce s-a remarcat prin multe acte eroice. Inanna s-a îndrăgostit de Ghilgameș, eroul i-a respins iubirea, ceea ce a determinat-o pe zeița celestă, capricioasă și răzbunătoare, să trimită Taurul ceresc să-l omoare pe trufașul rege și pe fratele lui, Enkidu. Acesta din urmă a murit și, îndurerat, Ghilgameș l-a plâns; neconsolat, a plecat să caute nemurirea. A renunțat de a căuta nemurirea
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]