2,211 matches
-
o explicație specială: Îmbinarea omorului cu nașterea este specifică concepției grotești a trupului și a vieții trupești. Această scenă, jucată pe o ulicioară din Roma, nu este altceva decât o mică dramă grotescă a trupului. (M. Bahtin, 1974, p. 272) Carnavalul se Încheie cu sărbătoarea focului: Este o grandioasă retragere cu torțe pe Corso și pe străzile alăturate. Fiecare participant la procesiune este obligat să ducă o lumânare aprinsă: „Sia ammazzato qui non porte moccolo!”, ceea ce Înseamnă „Moarte aceluia ce nu
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
voioasă, cu un salut prietenesc și afectuos, cu un compliment ori un elogiu echivalează perfect cu combinarea Încăierării de moarte și a actului facerii, așa cum se petrece În scena de pe ulicioară, descrisă mai sus (M. Bahtin, 1974, p. 274). Spațiul carnavalului este populat de manifestări care contrazic, violent, limitele normelor uzuale: contestarea regulilor sociale privind obligațiile derivate din statutul de gen, ascendența rasială, poziția nobiliară sau vârstă se realizează prin forme (cel mai adesea) hilare, dar care, prin aceasta, nu sunt
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
nobiliară sau vârstă se realizează prin forme (cel mai adesea) hilare, dar care, prin aceasta, nu sunt mai puțin contestare, mai puțin vehemente, mai puțin subversive. Modele teoreticetc "Modele teoretice" Interpretările antropologice, istorice sau sociologice referitoare la semnificațiile și funcțiile carnavalului derivă din trei mari modele teoretice (D. Gilmore, 1998, pp. 27-36; vezi și C. Humphrey, 2001, p. 20): a) modelul funcționalist: carnavalul este o formă de punere Între paranteze, simbolică și controlată, a ordinii sociale, o eliberare, limitată În timp
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
vehemente, mai puțin subversive. Modele teoreticetc "Modele teoretice" Interpretările antropologice, istorice sau sociologice referitoare la semnificațiile și funcțiile carnavalului derivă din trei mari modele teoretice (D. Gilmore, 1998, pp. 27-36; vezi și C. Humphrey, 2001, p. 20): a) modelul funcționalist: carnavalul este o formă de punere Între paranteze, simbolică și controlată, a ordinii sociale, o eliberare, limitată În timp și spațiu, de povara obligațiilor derivate din statuturile și rolurile sociale (așa-numitul model al „supapei de siguranță” - the safety valve). Prin
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
derivate din statuturile și rolurile sociale (așa-numitul model al „supapei de siguranță” - the safety valve). Prin acest mecanism se obține o anulare (temporară) a nemulțumirilor grupurilor dominate și o reafirmare simbolică a ordinii și unității sociale; b) modelul conflictual: carnavalul reprezintă o formă de exprimare a rezistenței față de mai-marii zilei, o tehnică de contestare socială ce poate conduce la revoltă fățișă, un fel de rebeliune, miniaturală ca mijloace de luptă socială, dar efectivă ca rezultate; c) modelul simbolic (hermeneutic): carnavalul
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
carnavalul reprezintă o formă de exprimare a rezistenței față de mai-marii zilei, o tehnică de contestare socială ce poate conduce la revoltă fățișă, un fel de rebeliune, miniaturală ca mijloace de luptă socială, dar efectivă ca rezultate; c) modelul simbolic (hermeneutic): carnavalul este „o celebrare a ambivalenței”, care afirmă atât dezordinea, cât și ordinea, care contestă organizarea socială, dar o și confirmă, care aduce În scenă atât simboluri ale diferenței, cât și metafore ale unității sociale. În prima versiune, promovată, pe urmele
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
socială, dar o și confirmă, care aduce În scenă atât simboluri ale diferenței, cât și metafore ale unității sociale. În prima versiune, promovată, pe urmele lui É. Durkheim, de M. Gluckman (1977), N.D. Munn (1973) sau V. Turner (1982, 1983), carnavalul asigură menținerea echilibrului social (deoarece, după Întreruperea și inversarea ordinii, statu-quoul este restabilit și confirmat). Manifestările carnavalești confirmă modelul antropologic construit de V. Turner În jurul conceptelor de communitas și liminalitate: ele instituie intervale de eliberare de sub constrângerile societas, oferă posibilitatea
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
socială. Într-o Încercare de sinteză În care releva atât potențarea formelor de exprimare a criticii, rezistenței, subversiunii și violenței, cât și modalitățile de deviere simbolică a revoltei fățișe, A. Cohen (1993, p. 129) susține că la Nothing Hill (Londra) carnavalul funcționează și ca „o instituție integratoare, Împrietenind oameni din clase sociale, grupuri etnice ori religioase diferite. ș...ț Acest eveniment poate să consolideze și să sprijine instituționalizarea ierarhiilor sociale și, În mod indirect, a structurilor de autoritate”. Ceea ce conduce la
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ca „o instituție integratoare, Împrietenind oameni din clase sociale, grupuri etnice ori religioase diferite. ș...ț Acest eveniment poate să consolideze și să sprijine instituționalizarea ierarhiilor sociale și, În mod indirect, a structurilor de autoritate”. Ceea ce conduce la următoarea concluzie: „Carnavalul este un mecanism cultural care exprimă, camuflează și ușurează conflictele structurale fundamentale dintre stat și cetățean” (A. Cohen, 1993, p. 132). Această școală de gândire consideră deci că formele rituale care pun Între paranteze ordinea socială (rituri de inițiere, pelerinaje
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
este un mecanism cultural care exprimă, camuflează și ușurează conflictele structurale fundamentale dintre stat și cetățean” (A. Cohen, 1993, p. 132). Această școală de gândire consideră deci că formele rituale care pun Între paranteze ordinea socială (rituri de inițiere, pelerinaje, carnavaluri) sunt instituții culturale prin care se realizează deconstruirea imaginară a sistemului de ierarhii sociale și politice și experimentarea simbolică a unor modele alternative de Înțelegere a lumii - și că dialectica dintre refuzul ritual și modelarea simbolică are ca rezultat fixarea
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
rezultat fixarea și legitimarea normelor sociale. Potrivit celei de-a doua perspective teoretice, susținute de istorici precum R. Ladurie (1979), N.Z. Davis (1975), M. Bristol (1985), M. Ozouf (1976) sau de antropologi precum D. Gilmore (1998), M. Riggio (2004), carnavalul este o expresie a luptei de clasă și a conflictelor sociale, un exercițiu de rezistență Împotriva Puterii. Manifestările carnavalești din timpul răscoalelor sau revoluțiilor ar constitui un limbaj social al contestării și schimbării: „Episoadele parodice trimit mai puțin la o
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
conflictelor sociale, un exercițiu de rezistență Împotriva Puterii. Manifestările carnavalești din timpul răscoalelor sau revoluțiilor ar constitui un limbaj social al contestării și schimbării: „Episoadele parodice trimit mai puțin la o inovație a maselor revoltate, cât la formele ritualice de carnaval: ele sunt, În realitate, un mod de rupere de vechea lume și de afirmare, Într-un limbaj provocator sau amenințător, a legilor lumii noi” (M. Ozouf, 1976, p. 114). M. Bristol (1985) urmărește exprimarea simbolică a violenței plebee În carnavalurile
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
carnaval: ele sunt, În realitate, un mod de rupere de vechea lume și de afirmare, Într-un limbaj provocator sau amenințător, a legilor lumii noi” (M. Ozouf, 1976, p. 114). M. Bristol (1985) urmărește exprimarea simbolică a violenței plebee În carnavalurile din secolul al XVII-lea. M. McIntyre (1989) subliniază utilizarea elementelor carnavalești În demonstrațiile muncitorilor americani din secolul al XIX-lea, J. Brophy (1997) În exprimarea nemulțumirii de către populația prusacă din zona Rhineland din prima parte a secolului al XIX
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
din zona Rhineland din prima parte a secolului al XIX-lea, iar M. Hastings (1986) În protestul muncitorilor belgieni de la Începutul secolului XX. Elementele de confruntare și contestare sunt relevate de M. Riggio (2004) și R. Schechner (2004) În analiza carnavalului din Trinidad, de M. Rector (1984) pentru carnavalul brazilian, sau de D. Gilmore (1998) În ampla etnografie a manifestărilor carnavalești din Andaluzia. Acesta din urmă remarcă: În mod evident, discursul carnavalesc include protestul politic. O mare parte a protestului este
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
al XIX-lea, iar M. Hastings (1986) În protestul muncitorilor belgieni de la Începutul secolului XX. Elementele de confruntare și contestare sunt relevate de M. Riggio (2004) și R. Schechner (2004) În analiza carnavalului din Trinidad, de M. Rector (1984) pentru carnavalul brazilian, sau de D. Gilmore (1998) În ampla etnografie a manifestărilor carnavalești din Andaluzia. Acesta din urmă remarcă: În mod evident, discursul carnavalesc include protestul politic. O mare parte a protestului este revoluționar: anticlerical, anticapitalist și antiburghez. O mare parte
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
protestului este revoluționar: anticlerical, anticapitalist și antiburghez. O mare parte a satirei și profanării din cântecele carnavalești reflectă lupta de clasă Împotriva sistemului latifundiar, a exploatării de către bogați (caciquismo), a opresiunii religioase și a altor nedreptăți (p. 158). Legătura dintre carnaval și mișcările sociale violente (pe care le anticipează sau chiar le declanșează) este subliniată de N. Dirks (1994, p. 486), care afirmă: „Carnavalul era periculos din punct de vedere social, demistificator din punct de vedere semiotic și lipsit de respect
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
latifundiar, a exploatării de către bogați (caciquismo), a opresiunii religioase și a altor nedreptăți (p. 158). Legătura dintre carnaval și mișcările sociale violente (pe care le anticipează sau chiar le declanșează) este subliniată de N. Dirks (1994, p. 486), care afirmă: „Carnavalul era periculos din punct de vedere social, demistificator din punct de vedere semiotic și lipsit de respect din punct de vedere cultural - chiar dacă el confirma adesea autoritatea, refăcea relațiile sociale și nu a fost decât foarte rar politizat sau progresist
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
chiar dacă el confirma adesea autoritatea, refăcea relațiile sociale și nu a fost decât foarte rar politizat sau progresist”. Încercând depășirea acestor polarități, Mihail Bahtin (1974), urmat și de unii antropologi, precum Roberto Da Matta (1991), a propus o viziune a carnavalului ca sinteză a artei și a vieții, a negării și afirmării ordinii, a sacrului și profanului, a aspirațiilor individuale și a constrângerilor sociale. În felul acesta, carnavalul ar fi un limbaj care afirmă viziunea asupra lumii specifică pentru cultura populară
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de unii antropologi, precum Roberto Da Matta (1991), a propus o viziune a carnavalului ca sinteză a artei și a vieții, a negării și afirmării ordinii, a sacrului și profanului, a aspirațiilor individuale și a constrângerilor sociale. În felul acesta, carnavalul ar fi un limbaj care afirmă viziunea asupra lumii specifică pentru cultura populară. Comentând rolul figurilor grotești care populează universul carnavalului, Mihail Bahtin (1974, p. 43) releva puterea reflexivă și eliberatoare a acestuia: Forma grotescă de carnaval ș...ț consfințește
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
a negării și afirmării ordinii, a sacrului și profanului, a aspirațiilor individuale și a constrângerilor sociale. În felul acesta, carnavalul ar fi un limbaj care afirmă viziunea asupra lumii specifică pentru cultura populară. Comentând rolul figurilor grotești care populează universul carnavalului, Mihail Bahtin (1974, p. 43) releva puterea reflexivă și eliberatoare a acestuia: Forma grotescă de carnaval ș...ț consfințește libertatea ficțiunii, Îngăduie asocierea și apropierea unor elemente eterogene și Îndepărtate, Îl ajută pe om să se dezbare de punctul de
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
În felul acesta, carnavalul ar fi un limbaj care afirmă viziunea asupra lumii specifică pentru cultura populară. Comentând rolul figurilor grotești care populează universul carnavalului, Mihail Bahtin (1974, p. 43) releva puterea reflexivă și eliberatoare a acestuia: Forma grotescă de carnaval ș...ț consfințește libertatea ficțiunii, Îngăduie asocierea și apropierea unor elemente eterogene și Îndepărtate, Îl ajută pe om să se dezbare de punctul de vedere predominant asupra lumii, de orice convenții, locuri comune, opinii curente, banale, universal acceptate, Îi permite
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
banale, universal acceptate, Îi permite să privească universul cu alți ochi, să realizeze că tot ce există are un caracter relativ și că rânduiala lumii ar putea fi cu desăvârșire schimbată. Interpretarea lui Bahtin, inspirată dintr-o lectură filologică asupra carnavalului, pune accentual pe simbolistica figurilor, actelor și obiectelor puse În mișcare de carnaval și solicită interpretarea lor dincolo de context și funcția sociopolitică, Într-un cadru de reflecție filosofică asupra sensului vieții și a filosofiilor de viață specifice categoriilor și culturilor
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
că tot ce există are un caracter relativ și că rânduiala lumii ar putea fi cu desăvârșire schimbată. Interpretarea lui Bahtin, inspirată dintr-o lectură filologică asupra carnavalului, pune accentual pe simbolistica figurilor, actelor și obiectelor puse În mișcare de carnaval și solicită interpretarea lor dincolo de context și funcția sociopolitică, Într-un cadru de reflecție filosofică asupra sensului vieții și a filosofiilor de viață specifice categoriilor și culturilor populare. Ca și În alte cazuri (conceptul de rit, riturile de trecere, actele
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și funcția sociopolitică, Într-un cadru de reflecție filosofică asupra sensului vieții și a filosofiilor de viață specifice categoriilor și culturilor populare. Ca și În alte cazuri (conceptul de rit, riturile de trecere, actele magice), caracterul compozit și eterogen al carnavalului a generat Încercarea de a identifica, dincolo de formele concrete de manifestare, structura profundă a unor categorii culturale mai abstracte. Astfel, carnavalul poate fi interpretat ca un exemplu aparte de performanță, dominată de ideea de joc: acest punct de vedere este
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
populare. Ca și În alte cazuri (conceptul de rit, riturile de trecere, actele magice), caracterul compozit și eterogen al carnavalului a generat Încercarea de a identifica, dincolo de formele concrete de manifestare, structura profundă a unor categorii culturale mai abstracte. Astfel, carnavalul poate fi interpretat ca un exemplu aparte de performanță, dominată de ideea de joc: acest punct de vedere este exprimat de filosoful Roger Caillois (1975), de istoricul Jan Huizinga (1998) sau de antropologul Victor Turner (1983). Acesta din urmă consideră
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]