1,285 matches
-
robori-petraeae sau Ilici-Fagenion) 9130 Păduri de fag Asperulo-Fagetum 9140 Păduri de fag subalpine medio-europene cu Acer și Rumex arifolius 9150 Păduri de fag medio-europene dezvoltate pe calcare cu Cephalanthero-Fagion 9160 Păduri subatlantice și medio-europene de stejar sau de stejar și carpen cu Carpinion betuli 9170 Păduri de stejar și carpen cu Galio-Carpinetum 9180 *Păduri pe panțe, grohotișuri și ravene de Tilio-Acerion 9190 Păduri acidofile de stejar bătrân cu Quercus robur de pe câmpiile nispoase 91A0 Păduri de stejar bătrân sesil cu Ilex
jrc3353as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88511_a_89298]
-
Păduri de fag subalpine medio-europene cu Acer și Rumex arifolius 9150 Păduri de fag medio-europene dezvoltate pe calcare cu Cephalanthero-Fagion 9160 Păduri subatlantice și medio-europene de stejar sau de stejar și carpen cu Carpinion betuli 9170 Păduri de stejar și carpen cu Galio-Carpinetum 9180 *Păduri pe panțe, grohotișuri și ravene de Tilio-Acerion 9190 Păduri acidofile de stejar bătrân cu Quercus robur de pe câmpiile nispoase 91A0 Păduri de stejar bătrân sesil cu Ilex și Blechnum din Insulele Britanice 91B0 Păduri termofile de
jrc3353as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88511_a_89298]
-
în specii epifite (Ilici-Fagion) 9130 41.13 Păduri de fag Asperulo-Fagetum 9140 41.15 Păduri de fag subalpine cu Acer și Rumex arifolius 9150 41.16 Păduri de fag dezvoltate pe calcare (Cephalanthero-Fagion) 9160 41.24 Păduri de stejar și carpen Stellario-Carpinetum 9170 41.26 Păduri de stejar și carpen Galio-Carpinetum 9180 41.4 * Păduri de ravena Tilio-Acerion 9190 41.51 Păduri acidofile de stejar bătrân cu Quercus robur de pe câmpiile nispoase 91A0 41.53 Păduri de stejar bătrân cu Ilex
jrc3238as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88395_a_89182]
-
fag Asperulo-Fagetum 9140 41.15 Păduri de fag subalpine cu Acer și Rumex arifolius 9150 41.16 Păduri de fag dezvoltate pe calcare (Cephalanthero-Fagion) 9160 41.24 Păduri de stejar și carpen Stellario-Carpinetum 9170 41.26 Păduri de stejar și carpen Galio-Carpinetum 9180 41.4 * Păduri de ravena Tilio-Acerion 9190 41.51 Păduri acidofile de stejar bătrân cu Quercus robur de pe câmpiile nispoase 91A0 41.53 Păduri de stejar bătrân cu Ilex și Blechnum din Insulele Britanice 91B0 41.86 Păduri
jrc3238as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88395_a_89182]
-
pe mlaștini 91D4 44.A4 * Păduri de molid cu spagnum 91 44.3 * Păduri aluviale reziduale (Alnion glutinoso-incanae) 91F0 44.4 Păduri mixte de stejar, ulm și frasin de pe malurile marilor râuri 91G0 41.2B * Păduri panonice de stejar și carpen 91H0 41.7374 * Păduri panonice de stejar alb 91I0 41.7A * Păduri de stejar din stepa eurosiberiana 9210 41.181 * Păduri de fag din Apenini cu Taxus și Ilex 9220 41.184 * Păduri de fag din Apenini cu Abies albă
jrc3238as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88395_a_89182]
-
muguri - Acer campestre (arțar) - folia - Alium ursinum (leurda) - herba - Alnus glutinosa (arin negru) - muguri, frunze - Arctium lappa (brusture) - rizomi - Aristolochia (mărul lupului) -herba - Berberis vulgaris (dracila) - scoarță - Betula pendula, Betula pubescens, Betula verrucoza (mesteacăn) - sevă, cortex, muguri, semințe - Carpinus betulus (carpen) - muguri - Castanea vesca (castan comestibil) - frunze - Chelidonium majus (rostopască) - herba - Convallaria majalis (lăcrimioare) - herba înflorită - Cornus sanguinea, Cornus avellana (sânger) - muguri - Crataegus monogina (păducel) - lăstari - Fagus sylvatica (fag) - frunze, muguri - Fraxinus excelsior (frasin) - muguri - Hepatica triloba (popalnic iepuresc) - herba - Hippophae
ORDIN nr. 1.253 din 6 noiembrie 2013 (*actualizat*) pentru aprobarea regulilor privind înregistrarea operatorilor în agricultura ecologică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255918_a_257247]
-
negativ starea de poluare a orașului. Vegetația cuprinde o gamă variată de specii ierboase și arborescente, în funcție de varietatea terenului, a solului și a climei. Pădurile ocupă 80% din suprafața localității. Depresiunea Baia Mare face parte din arsenalul pădurilor de foiase (fag, carpen, stejar) - astăzi în mare parte defrișate și înlocuite de culturi agricole și pajiști secundare. Etajul pădurilor de foioase se întinde pe altitudini cuprinse între 300 și 1200 m, formând un brâu verde în jurul orașului. Pe râma depresiunii Baia Mare predomina pădurile
Baia Mare () [Corola-website/Science/296949_a_298278]
-
defrișate și înlocuite de culturi agricole și pajiști secundare. Etajul pădurilor de foioase se întinde pe altitudini cuprinse între 300 și 1200 m, formând un brâu verde în jurul orașului. Pe râma depresiunii Baia Mare predomina pădurile de gorun în amestec cu carpen. Pădurile de fag și carpen ocupă versanții vestici și sudici ai munților Gutin. Specifice Depresiunii Baia Mare sunt suprafețele întinse ocupate de castanul comestibil care urcă și pe versanții cu expoziție sudică și vestică până la altitudini de 600 m. Pădurile de
Baia Mare () [Corola-website/Science/296949_a_298278]
-
agricole și pajiști secundare. Etajul pădurilor de foioase se întinde pe altitudini cuprinse între 300 și 1200 m, formând un brâu verde în jurul orașului. Pe râma depresiunii Baia Mare predomina pădurile de gorun în amestec cu carpen. Pădurile de fag și carpen ocupă versanții vestici și sudici ai munților Gutin. Specifice Depresiunii Baia Mare sunt suprafețele întinse ocupate de castanul comestibil care urcă și pe versanții cu expoziție sudică și vestică până la altitudini de 600 m. Pădurile de castani de la Baia Mare formează cea
Baia Mare () [Corola-website/Science/296949_a_298278]
-
aer. Vegetația este caracteristică zonelor de podiș. În locurile în care pădurea a fost distrusă, vegetația are caracter de stepa. Pădurea ocupă suprafețe reduse, în Estul și Vestul municipiului Pașcani, pe dealurile din apropiere, la Moțca, Miroslovesti, Valea-Seacă. Domină fagul, carpenul, gorunul, teiul, mesteacănul și cu o frecvență mai redusă, paltinul, arțarul, ulmul, stejarul, teiul argintiu, scorușul și cireșul sălbatic. Ținând cont de ansamblul aspectelor naturale, se poate vorbi de o fauna a pădurilor de fag și o fauna acvatică. Printre
Pașcani () [Corola-website/Science/296973_a_298302]
-
în decursul anilor. Documentele rămase de la domnitorul Ștefan cel Mare pomenesc de „Codrii Vasluiului” și „Codrii Racovei” care cu timpul, au fost desființați. Dintre arboreturile întâlnite în pădurile existente menționăm: fagul ("Fagus silvatica"), stejarul pedunculat ("Quercus robur"), teiul ("Tilia tomentosa"), carpenul ("Carpinus betulus") și alte specii de plante. Pășunile și fânețele naturale acoperă o suprafață aproximativă de 1000 ha. și se găsesc situate pe văile principale ale râurilor și pe versanții afectați de fenomenele geografice. În păduri și pe dealuri sunt
Vaslui () [Corola-website/Science/296968_a_298297]
-
este râul Someșul Mic, acesta izvorând din Munții Bihorului. Vegetația este formată în majoritate din specii ierboase, cu plante precum pirul, trestia, papura, lintița, diverse graminee ș.a. plante. În partea de nord se află Pădurea Morii formată preponderent din stejari, carpeni, aluni, etc. În centrul Gherlei, în parc cresc specii de castani, plopi, tei, stejari, brazi, ulmi, carpeni, pini, molizi, fagi, salcâmi, tisa și două exemplare de Gingobiloba, considerate monumente ale naturii . Parcul este denumit și Grădina Elisabeta. Fauna este formată
Gherla () [Corola-website/Science/296963_a_298292]
-
cu plante precum pirul, trestia, papura, lintița, diverse graminee ș.a. plante. În partea de nord se află Pădurea Morii formată preponderent din stejari, carpeni, aluni, etc. În centrul Gherlei, în parc cresc specii de castani, plopi, tei, stejari, brazi, ulmi, carpeni, pini, molizi, fagi, salcâmi, tisa și două exemplare de Gingobiloba, considerate monumente ale naturii . Parcul este denumit și Grădina Elisabeta. Fauna este formată din specii de iepure, mistreț, căprioare, viezure, vulpe, lup, și diverse specii de păsări: vrăbii, stăncuțe, grauri
Gherla () [Corola-website/Science/296963_a_298292]
-
Cea mai întinsă zonă de pădure din municipiul Târgu Mureș se află la cea mai înaltă cotă a orașului, pe Platoul Cornești. Pădurea Mare, la 505 m deasupra Mării Negre și la 190 m deasupra localității, este alcătuită din stejar și carpen.. Râul Mureș a creat în mai multe zone o luncă, unde vegetația este tipică acestui relief. Grădina Zoologică din Platou reprezintă un loc de atracție pentru localnici și turiști, fiind cea mai mare, diversificată și populată astfel de instituție din
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
Tîrgului Neamț este reprezentată prin păduri (situate pe culmile, dealurile și versanții montani din jur), prin pajiști, prin vegetație de luncă și prin vegetație specifică versanților cu terenuri degradate. Printre arborii care formează pădurile din jurul orașului se numără: fagul, gorunul, carpenul și mesteacănul - în zonele de deal; stejarul - în zona de terasă dintre Ozana și Nemțișor; bradul, pinul, molidul și salcâmul (la poale) - în zona versanților; bradul alb, paltinul de munte, plopul tremurător și teiul argintiu - ca specii de amestec. Gorunii
Târgu Neamț () [Corola-website/Science/297002_a_298331]
-
României, sunt o componentă importantă a vegetației, în special în zona munte. Zona forestieră este etajată în funcție de altitudine și expunere. În zonele de câmpie și de dealuri joase (până la 600-700 m) predomină stejarul, gârnița, stejarul penduculat, la care se adaugă carpenul, teiul, paltinul de câmpie și frasinul. În regiunile de dealuri (mai înalte) și munte (până la 1.200 m și chiar 1.400 m) se dezvoltă fagul, care în amestec cu gorunul și alte specii de stejar coboară în regiunile dealurilor
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
numar de 51, dar potopul din acea primăvară a luat 28 dintre ele, dar doi oameni au plătit și ei cu viața în aceea noapte de coșmar. Înspre Prisacina, afluent al Rudaricii, se deschide o poteca străjuita de păduri de carpen și fag. Înainte de a intra în sat, râul străbate faimoasele sale chei, împodobite de o parte și de alta de păduricii de liliac sălbatic pe care primăvară îl face să-ți topească simțul olfactiv. Cheile sunt dominate de stânci uriașe
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
de la pădurea de lunca din imediata apropiere a râului, la stâncăriile care mărginesc drumul forestier formând siblicuri tipice pentru aceste biotopuri xerofile; la altitudini mai ridicate, pe versanții orientați spre vale, se găsesc păduri mai puțin compacte, formate din fag, carpen, mojdrean, liliac, arțari. Datorită variațiilor condițiilor staționale se produc adesea inversiuni ale etajelor de vegetație. Pe versanții umbriți din apropierea văii, fagul coboară până la cca. 400 m, în timp ce pe versanții însoriți, în compoziția floristica a pădurlor sunt frecvente speciile mai termofile
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
care, înflorind în luna mai, împreună cu liliacul și majoritatea speciilor de aici, formează tufe de un galben intens, care conferă peisajului o valoare deosebită. Lunca râului este mărginita de pădure de fag, la baza versanților umbriți, la care se adaugă carpen, arin negru și mai putin, arțari, alun, corn, păducel, tei; pe partea însorită a văii domină arinul, plopii și salciile. Stratul ierbos al pădurilor de fag și carpen cuprinde specii caracteristice că: anemone nemorosa, dentaria bulbifera, arum orientale, asperula odorata
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
de pădure de fag, la baza versanților umbriți, la care se adaugă carpen, arin negru și mai putin, arțari, alun, corn, păducel, tei; pe partea însorită a văii domină arinul, plopii și salciile. Stratul ierbos al pădurilor de fag și carpen cuprinde specii caracteristice că: anemone nemorosa, dentaria bulbifera, arum orientale, asperula odorata, corydalis cava, stellaria nemorum, violă odorata, dar și cele două specii de tătăneasa: symphytum tuberosum și sympytum ottomanum. În biotopurile umede apar caltha palustris, epilobium montanum,lysimachia vulgaris
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
temperatură dintre iarnă și vara. Cantitatea de precipitații anuale este de 610 l/mp. Tipurile de sol caracteristice sunt : argiluvisolurile, solurile podzolice și brune roșcate. Pădurile de stejar și gârniță apar în amestec cu alte specii : stejar brumăriu, stejar pufos, carpen, ulmul, teiul și frasinul. În aceste păduri se întâlnesc arbuști și subarbuști precum : păducelul, porumbarul, cornul, sângerul, alunul, socul. O parte din vegetație a fost înlăturată de terenuri agricole pentru cultura plantelor cerealiere. Ca specie de plantă de importantă floristică
Comuna Vișina, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301197_a_302526]
-
climei temperat-continentale temperatura medie anuală fiind de +10 grade Celsius. Formele de relief și condițiile pedoclimatice existente pe teritoriul comunei au favorizat dezvoltarea unei vegetații bogate. Pe unele platouri predomina gorunul în amestec cu alte specii de foioase: frasin, arțar, carpen, tei, plop, măr și păr pădureț și, izolat câte un fag bătrân. Din floră pajiștilor amintim: paisca, rogozul, trifoiul, păpădia etc. Dintre animalele sălbatice cel mai reprezentativ a fost lupul și ursul, în ziua de azi fiind pe cale de dispariție
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
interferență provinciei daco-ilirice cu provincia central-europeană est carpatica, în circumscripția Carpaților Meridionali Cristalini. Din punct de vedere al vegetației, regiunea se încadrează în etajul gorunului, care ocupă cea mai mare parte din suprafața împădurita. Speciile cele mai frecvente sunt: gorunul, carpenul, pluta sau plopul cenușiu, fagul, șovarul, păiușul, cucuta de pădure etc. În lunca Ialomiței și ale pâraielor întâlnim zăvoaie în care predomina speciile de anin, plop alb, plop negru, salcie și rachița. Cu secole în urmă pădurile acopereau peste 70
Comuna Vulcana-Pandele, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301200_a_302529]
-
gospodăriile și satele între ele formează multe cotituri. Drumul județean DJ710A, ce leagă orașul Pucioasa de municipiul Moreni, străbate comuna în partea de sud. Pe teritoriul comunei Vârfuri, în afară de plantele cultivate și de arborii de pădure (fag, stejar, ulm, alun, carpen, frasin, paltin, mesteacăn, anin, salcie, plop, tei, salcâm) se pot găsi și alte plante din care: Fauna comunei Vârfuri cu specii relativ destul de numeroase pe culmile dealurilor, prin ape, prin desișul pădurilor, sub învelișul de frunze, în pamântul negru al
Comuna Vârfuri, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301196_a_302525]
-
sfecla furajera și de zahăr, porumbul, grâul și floarea soarelui. O bună parte din terenurile comunei sunt pășuni folosite pentru creșterea vacilor și a oilor. Pe dealul Șcheii există o pădure de foioase alcătuită de fagi, ulmi, frasini, stejari și carpeni.În lunca Șiretului predomina rachița, plopul și sângerul. Arbuștii sunt adesea representați de tufe de mure sălbatice și șoc. Solul este acoperit de cucuta și feriga. Meandrele nefolosite ale cursului Șiretului formează smârcuri și bălti pline de păpuriș și de
Comuna Alexandru I. Cuza, Iași () [Corola-website/Science/301255_a_302584]