8,515 matches
-
mai trăia. L-am găsit întins pe podea, îngrijit de câțiva inși. Avea un picior luxat din șold și gâfâia de durere. Lângă el se mai afla încă revolverul, mirosind a praf de pușcă și având în butoiaș numai cinci cartușe. Al șaselea lăsase o gaură negricioasă într-un perete al sălii, aproape de tavan. Am oprit o mașină de pe stradă și l-am dus pe amicul meu din copilărie la spital. S-a întremat repede, dar a șchiopătat întregul an cât
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
alături de el. Doar cozile si voalurile înotătoarelor ne vor mai pulsa din când în când. Aștept acel moment cu-atîta voluptate, încît abia mai am răbdare să duc până la capăt povestea Ruletistului. Sfârșitul lui a venit repede, după ruleta cu șase cartușe din care supraviețuise monstruos. La mai puțin de un an de atunci, întorcîndu-se de la tripou într-o dimineață lăptoasă, a fost brusc tras într-un gang de pe ulița promiscuă pe care își târa picioarele. Un adolescent de nici șaptesprezece ani
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
de pe care nefericitul puști nici nu-și ștersese amprentele. Cadavrul nu avea nici o urmă de rană, iar expertiza medicală a constatat moartea prin atac de cord. De altfel, în revolver, cu care nu se trăsese, nu s-a găsit nici un cartuș. Tânărul a fost găsit în aceeași zi, ascuns la niște prieteni, si totul a devenit limpede. Intenția sa fusese doar de jaf. Pistolul era descărcat și-l folosise doar pentru intimidare. Dar bețivul pe care îl atacase fusese cuprins de
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
Înțelegere. Nu e cazul să-mi fac griji pentru el, probabil că fața mea e de cîteva ori mai Încruntată. Armele noastre devin un fel de umbrele, Încercăm să ne ascundem după ele de situația ticăloasă. Și nici măcar nu avem cartușe. Soldatul Macovei se duce jos la comandament, strigătul caporalului sparge fără milă Încremenirea. Bă, ai reținut? În biroul BOB... Macovei e din Timișoara, un tip firav, blonziu, din cîte știu e orfan de tată. Protectorul lui, nu e clar dacă
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
Pur și simplu nu se mai găsește nimic de mîncare În magazine, sistemul subteran de relații și pile abia dacă mai funcționează. Îmi arată În sacoșă, sub conservele chinezești de carne de porc și borcanele cu zacuscă și dulceață, un cartuș de țigări bulgărești. O marfă de contrabandă cu care aș putea să-mi cumpăr loc pe prima listă de permisii. Nu-i mai spun că marfa pe care mi-a adus-o ea Îmi poate aranja o permisie cel mult
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
probabil că mita lui pentru un loc pe lista de permisii e Încă vie, vreo orătanie pe care urmează să i-o plaseze locotenentului În portbagajul mașinii trase În parcarea din incinta militară, aproape de poartă. E clar că eu, cu cartușul meu de BT, mă voi duce În permisie În patul de sus, voi abuza de salteaua lui mai bună decît a mea, cît va fi plecat. Îmi fac socoteala că aș putea chiar profita de moment să le schimb Între
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
mai bună decît a mea, cît va fi plecat. Îmi fac socoteala că aș putea chiar profita de moment să le schimb Între ele, ca o compensație, ca o răzbunare. Reușesc să salvez de lăcomia lui Box măcar jumătate din cartușul de BT. Răcanii au adus În dormitor vin, țuică și alte băuturi și multă mîncare și, după un raid nocturn prelungit pe la valize, Box ajunge și la mine. Nu se mai obosește să mă trezească și să-mi zică să
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
care nu dorm. S-ar putea să nu doarmă nici sergentul, știe că e băutură În dormitor. Nu vrei să ajungi În arest. Acumularea momentului se dezumflă. Singurul care nu se dezumflă e Box, care trage ca un apucat de cartușul de țigări, iar eu țin de el, pînă se rupe Învelișul de carton și pachetele se Împrăștie pe dușumeaua de ciment lustruit. Le adună pe cele care se văd În dreptunghiul de lumină și iese aproape În patru labe pe
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
se dezvoltă o altă viață. Pe fundul oceanului, biologia ia, așa cum e de așteptat, forme aberante. Nu de puține ori obiectul primit mită nu apucă să-și Îndeplinească uzul, ci e folosit mai departe ca monedă neagră. Astfel că un cartuș de țigări Marlboro sau alte produse de răsunet Își pierd menirea originală și ajung monedă - pot dovedi multiple utilități și utilizări Înainte de a apuca să fie consumate, dacă mai apucă să fie consumate vreodată și nu cumva se Învîrt la
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
Trestie l-au urmat pe locotenent. Trenul fiind tras cu mult în afara gării, au avut ceva de mers, împiedecându-se la fiecare pas. Stai! - s-a auzit un glas hotărât. Asta s-a înțeles și din țăcănitul închizătorului puștii. „A băgat cartuș pe țeavă. Nu glumește omul!” - a gândit locotenentul Făgurel, întinzând mâinile în lături, pentru a-i opri pe cei doi soldați care îl însoțeau. Când le-a simțit piepturile atingându-i brațele, a vorbit: Sunt locotenentul Făgurel, însoțit de doi
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
a cam sucit mâinile la spate cu toată puterea lui, încât acesta a icnit ca înjunghiat. Dar, în afară de gemete înfundate, nu a scos nici o vorbă... Înghițea în sec. Când l-a văzut copăcel pe malul gropii, l-a întrebat: Câte cartușe de manevră aveți, domn’ sărjănt? Noi suntem săraci. Sunt sigur că aveți mai multe ca noi, numai că vor rugini în încărcător... În cine să tragi? În umbrele din închipuire, domn’ sărjănt? Cu așa cercetași, vai de biata armată! Eu
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
ghimpată. Nu-i cine știe ce. Îl putem trece ușor. Vă conduc. Când au ajuns la gard, sergentul a hotărât: Urecheatule, îl iei pe rus și căutați o cale să ajungeți la sentinelă. Vezi cum te descurci la somație. Oricum să ai cartușul pe țeavă. Îi mai sigur așa. Te acoperă Tânjală. Bagă de seamă cum se comportă prizonierul... Doi „ruși”, Urechetu în uniformă rusească și prizonierul, au pornit urmați de un cercetaș care să le asigure retragerea în caz de nevoie. Urecheatu
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
ogradă și apoi în casă. Restul au plecat mai departe. După ce au cercetat casa, doi dintre nemți au venit să vadă grajdul. Au intrat, au privit cu fereală în dreapta și în stânga, apoi spre gura podului. Noi nici nu respiram, dar cartușul era pe țeava puștii de multă vreme... Când s-au dumirit că sunt în siguranță, s-au întors în casă, de unde au adus niște țoale cu care și-au făcut culcuș în fânul din iesle... Gândiți-vă că până pe la
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
sau prea puțină imaginație. Din când în când, domnii mânuiesc cuțitul sau revolverul, dar să nu vă închipuiți că o fac cu cine știe ce tragere de inimă. Așa cere rolul, asta-i tot, dar sunt morți de frică în timp ce trag ultimele cartușe. Acestea fiind zise, îi găsesc mai morali decât pe ceilalți, cei care ucid în familie, pe îndelete. N-ați băgat de seamă că societatea noastră e organizată în vederea acestui gen de asasinat? Ați auzit vorbindu-se, desigur, de acei pești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
unii, de cine știe cine. Mort. Nu prin împușcare. Atunci? Prin violență, totuși. În urma unei altercații, presupuneau alții. Și, totodată, se anunțase și un dispărut. Cine? Nălucul. Dispărut. Nu,însă, cu mâna goală. Ci, cu paisprezece pistoale și cu câteva sute de cartușe, din magazia găsită cu încuetorile distruse. Alertă. Alertă maximă! Au pornit căutările. S-au instituit filtre. S-a dat alarma și la granițele țării. Numai, ce, iată bomba: s-a împușcat. Cine? Nălucul. Tot frate-su, de la poliția de frontieră
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
semnificație nu pot fi redate prin cuvinte obișnuite. Ca la un semnal, cerul a fast cuprins de o mare de flăcări multicolore. Pe zeci de kilometri în lungul și latul frontului s-au tras în aer mii și milioane de cartușe și proiectile trasoare de toate calibrele și culorile. S-au tras rachete luminoase de toate tipurile. Cerul era brăzdat de jerbele orbitoare ale proiectoarelor, creând un decor fantastic, ca din 1001 de nopți. Smulse parcă din inimi și din morminte
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93056]
-
stătea nemișcată lîngă el; ochii Îi străluceau de parcă ar fi fost bolnav, Îi ura, era sătul de atîtea glume nesărate la masa din stînga. Cei care urmăreau scena se așteptau la ceva rău. Tatăl fraților săi trase primul și ultimul cartuș, lupta era de la Început pierdută și el știa asta prea bine; se Înclină, așadar, parcă vrînd să sărute fața de masă, Închise ochii, deschizîndu-i abia cînd Își Înălță capul fără să se mai uite la Bravano și așteptind palid și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
toaca și privind rândunelele ce dădeau roată. Așezat pe-o rână și privind cerul, Romulus avea o înfăți șare deosebit de melancolică. „La ce te gân dești?“ l-am întrebat, cuprins și eu de vraja acelei seri. „Mă-ntreb de câte cartușe ar fi nevoie ca să dai jos toate rândunelele“, mi-a răspuns, cu aceeași ex presie de melancolie pe chip... Ne-am întors la București înghesuindu-ne toți într-un com par timent de tren, ducând cu noi vrafuri de teste
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
să fii vreun geniu ca să fii mai deștept decât profesorii de la Liceul Kearney. Dar Mark nu voia decât să repare mașini și s-o ardă toată ziua cu jocurile lui video. Putea să se agite douăzeci și patru de ore cu un cartuș nou de jocuri video, fără să se scoale nici măcar să se ducă la pipi. I-am spus că ar trebui să-și găsească o slujbă la testările de jocuri. Din ce-a trăit după liceu? — Mă rog, „a trăit“... Învârtea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Ai dreptate, spuse el pe un ton dur și ieși din clădire. La ceai, domnul Thaw îl întrebă vesel: — Ei? Cum a mers? — Bine. — Nu prea pari sigur. — Sînt obosit. Ai cumpărat multe materiale? — O planșetă, un dosar, hîrtie pentru cartușe, o riglă cu margine metalică. Mi-au... mi-au fost furate. — Sfinte Dumnezeule! Cum? Cum? Thaw îi spuse cum. — Și cît au costat? Thaw vîrî o mînă în buzunar și scoase o chitanță mototolită. — Aproape o liră. — Aproape o liră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
arta culinară, croitoria, pictura, olăritul și semănatul. Aceste talente încă ne mai țin în viață. în comparație cu cultivarea și culegerea primei recolte de grîne, cea mai mare realizare a noastră îtrimiterea a trei oameni spre lumea moartă și înapoi într-un cartuș care se auto-aprinde) este o minunată și extravagantă efigie barocă pe cea mai recentă pagină din istoria umană. — Asta-i o tîmpenie, Monboddo! Și o știi! strigă cineva care stătea vizavi de Lanark. Delegații negri rîseră. Monboddo le adresă un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Ceilalți au forțat ușa care era încuiată și asigurată, am pătruns în interior, l-am imobilizat și i-am pus cătușile, după care l-am percheziționat pe el și apoi în cameră gășind două grenade, o armă de vânătoare cu cartușe pe țeavă, un pistol, un binoclu, un cuțit de vânătoare și alte obiecte. Acțiunea fiind încheiată cam pe la orele 03:00 din noaptea aceea, am plecat împreună cu banditul la Postul de Miliție al comunei Niculițel. Col. Ghivirigă Vasile banditul Marcovici
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
sânge rece își dezbracă hainele militare și se schimbă cu un costum de haine al lui Vasile. Într-un buzunar găsește buletinul de identitate al acestuia. Într-o valiză gășită în casă pune corpul automatului fără pat și încărcătoarele cu cartușe. Hainele militare și patul armei din lemn, le pune între cele două victime de lângă lemnele din magazie și le dă foc. Patul armei nu ardea prea bine, așa că îl ia și îl aruncă în wc-ul din curte. Este gata de
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
două genți fuseseră bine garnisite, și numai cu lucruri de firmă. Nu mică ne-a fost surprinderea, însă, când, la percheziția corporală, pe lângă buzunarele burdușite cu bancnote, infractorul avea șasupra sa și un pistol Bereta și un încărcător cuș șapte cartușe, găsite, după spusele sale, în casa doctorului, fapt confirmat de acesta din urmă. Atenționdu-l asupra gravității situației în care intrase, era recidivist și urma să fie învinuit de comiterea unui concurs de infrac țiuni, Gorgică fu de altă părere, susținând
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
un moment fantastic ca în „O mie și una de nopți”, a cărui semnificație și măreție nu puteau fi asemuite cu altceva. De-a lungul frontului, cât vedeai cu ochii și prindeai cu auzul se trăgeau în sus mii de cartușe și proiectile trasoare de toate tipurile, culorile și calibrele. Se trăgea cu rachete luminoase iar proiectoarele brăzdau cerul realizând un decor feeric, nemaivăzut. Văzduhul ardea în flăcări iar pământul fierbea de bucurie și uralele țâșnite din piepturile luptătorilor, pentru că au
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]