4,072 matches
-
se apleca și se legăna. Aluneca pe valuri și se prăbușea, zguduindu-și carena. Se apropiau de țărm, unde se spărgeau valurile. Ceilalți bărbați Își potriviră rucsacurile și se pregătiră de asaltul simulat, iar marinarul Stephanides Își abandonă singurătatea din cască. ― L-am văzut la bibliotecă, Îi spunea marinarul de lângă el altuia. Pe panoul de afișaj. ― Ce fel de test? ― Un fel de examen de admitere. Pentru Annapolis. ― Da, vezi să nu! Or să primească ei pe unii ca noi la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Nu mai bate toba despre asta. Dacă ne Înscriem toți, n-o să meargă. ― Când e? Dar Înainte ca marinarul să-i răspundă, se auzi un huruit puternic: se loviseră din nou de stânci. Oprirea bruscă Îi aruncă pe toți Înainte. Căștile se ciocniră unele de altele. Se sparseră nasuri. Soldații căzură grămadă și barca se sparse. Apa năvălea Înăuntru și locotenentul țipa. Milton, laolaltă cu toți ceilalți, sări afară În aiureala generală - stâncile negre, curentul de pe fund, sticlele de bere mexicană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
la el. Căci exact În acel moment, ca o Godzilla care scârțâie Într-un film japonez, se arătă Înaintând greoi, primul tanc militar. Soldații stăteau de ambele părți nu polițiști, ci membri ai Gărzii Naționale, În costume de camuflaj, cu căști pe cap, ținând tensionați În mâini puști cu baionete Îndreptate În sus, spre toate celelalte puști Îndreptate În jos. Urmă un moment de tăcere relativă, destul ca Milton să audă cum se trântește ușa lui Morrison de la intrare, de vizavi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
mâinile ei, tratate În fiecare seară cu cremă hidratantă, fluturau În jurul nostru, mângâind, frecând. Cerceii Îi arătau ca un obiect dezgropat de Schliemann la Troia. Ne conduse pe lângă un șir de femei care Își coafau părul, pe lângă ghetoul sufocant de căști, și ne plasă În spatele unei draperii albastre. În partea din față a Lânei de Aur Sophie aranja părul clienților; În spate Îl Îndepărta. În spatele draperiei albastre, femei pe jumătate dezbrăcate Își expuneau porțiuni ale corpului spre a fi date cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
căra ceva ce-ți va fi foarte de folos. Pregătește-te pentru asta! De unde știi de Soliteraj? Lasă-mă să termin, te rog. Mâine dimineață, pe lângă micul dejun pregătit automat la cantină, vei mai găsi niște pachete. Lopeți, veste antiglonț, căști, muniție, aparate medicale, niște componente de calculatoare pe care celălalt prieten al tău, Velail, le va găsi, în special pe acestea din urmă, foarte utile. Vei găsi mai multe. Ar trebui să verifici în fiecare dimineață pachetele. Ridică un deget
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
strajă. Toți păreau la fel în ochii mei, deși uneori se vedeau câteva diferențe mici. Toți stăteau ca și cum Ministrul însuși ar fi fost în fața lor, decernându-le un premiu foarte respectat. Erau înalți și drepți. Țineau capul semeț și, din spatele căștilor cu vizor negru, puteai simți cum ești privit de către un zeu care se uita la furnicile de pe pământ din norii cei mai înalți. Aveau în dreptul șoldului bastoanele de un metru făcute din cauciuc Beneru, o invenție a celui care a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
atent în preajmă. Poate era ceva care îl îngrijora. Nu era nimic. Erau, însă, unii elevi care aveau pelerine negre pe ei. Păreau foarte mulțumiți și se uitau în jur să vadă dacă sunt admirați. Le stătea bine. Unii aveau căști și caschete militare ce le veneau pe ochi. Războaie purtate de copii... La unii din ei puteam vedea privirea matură, obosită, plictisită de viață. Copii bătrâni care luptau pentru viitorii lor copii. Dacă vor trăi! Fii atent! zise el autoritar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
alt subiect de discuție și fiindu-mi rușine, într-un fel, să abordez un altul care ne privea mai mult pe noi doi. Da, zise ea, sunt chiar mai... "Corvium, vino repede la intrarea principală, avem musafiri!" se auzi în cască. Era Velail. Chiar era atât de important? De ce era așa de alarmat? "Păi, ocupați-vă de ei! Nu mai avem arme?" " Nu cred că înțelegi, bătrâne. Avem musafiri de ăia mari. Crede-mă că mi-ar place să mă ocup
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
visează! Gardienii au plecat? Chiar au plecat? De ce-au plecat? întrebă un puști din clasă. S-or fi speriat? făcu un altul. Dumnezeule ce-au tulit-o! exclamă un al treilea. Putem pleca acasă!" începu să se audă în căști. "Am câștigat!" Putem pleca acasă!" Toți începură să scandeze că vor pleca acasă. Mi-era milă de Împărat că va trebui să-i readucă cu picioarele pe pământ. Dădu absent din cap. Poate vorbea cu Sfetnicii... NU PUTEȚI PLECA ACASĂ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
o clipă capul să mă uit. Era să fiu omorât pentru a doua oară în cinci minute! Gloanțele zburau pretutindeni! Cu toate astea, am zărit ceva. Prin praful alb se distingea o siluetă întinsă pe pământ. Avea pe cap o cască simplă și era îmbrăcat într-un costum de un verde cenușiu pe umerii căruia se găsea un cerc negru, iar în interiorul lui era centrat un pătrat alb. TEG! Era la baza baricadei pe care am ordonat să o părăsească și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
căzuți la adăpost. Nu apucă să facă mai mult de doi pași după baricadă când pieptul îi tresăltă anormal și se prăbuși lângă cei pe care voia să-i salveze. M-am temut de ce era mai rău și țipetele din căști mi-au confirmat temerile. Ana fusese împușcată! Clipe mai târziu, sub foc de acoperire, fusese trasă pe scări și dusă la infirmerie în stare critică. "Cronicare, dă-mi un raport!" Corvium! Slavă Domnului! Adrenalina îmi făcu din sânge foc! Șase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
mai puțin populate, când sunt văzuți, în final, de către cei din jurul lor, care erau prea ocupați până atunci să trimită înapoi gloanțele care au venit în vizită. Împăratul a zis de câteva ori prin comunicatoare ca fiecare să-și pună căștile izolatoare pe urechi, dar nu fu auzit și doar cei care și-au dat seama că au așa ceva le-au folosit. Fiind la modă lucrurile purtate pe urechi, și fiind și utile, ceilalți au adoptat rapid noul stil când au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
iar tracii se apără numai cu paveze mici, rotunde sau pătrate, și mânuiesc doar săbii cu lama scurtă, toate curbate, uneori chiar de la mijloc. Cei cu plasă de pescuit posedă drept unice arme un trident și un pumnal. Dacă au cască pe cap, atunci nu poartă apărătoare la picioare. Interesant, reflectează. Parcă înadins sunt echipați incomplet, nici cu tot armamentul ofensiv, nici cu cel defensiv. Se strâmbă ușor. Ca la casa de nebuni. — ...nouă... ă... ăă... și... i... zece! termină Rufus
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
fiecare dată când mă sperii că o să cad. Durează ceva vreme, dar curând mergem unul lângă altul pe aleea asfaltată care merge de-a lungul plajei. Nici nu-mi pasă că la fiecare câteva minute trec pe lângă noi femei cu căștile pe urechi și trupuri perfecte, care se leagănă pe muzică. Nu-mi pasă nici că toate aceste femei îl scrutează pe Brad din cap până în picioare: el nici nu se uită la ele, el se uită la mine. Nu-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
aceste femei îl scrutează pe Brad din cap până în picioare: el nici nu se uită la ele, el se uită la mine. Nu-mi pasă nici când una din bombele astea blonde se întoarce la prietena ei, și ea cu căștile puse, și-i spune „homo“ arătând spre Brad, care nu le vede. Nu-mi pasă. De fapt, cred că e amuzant, pentru că o și înțeleg, într-un fel. Brad e perfect, arată prea bine ca să fie heterosexual. În Anglia nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
și copii cu muci la nas, În frig; mirosul de transpirație jegoasă și sărăcie și beție de la Café des Amateurs și curvele de la Bal Musette, deasupra căruia locuiau ei. Administratoarea care se ținea cu un jandarm din Garde Republicaine și casca lui cu coadă de cal trona pe un scaun din ghereta ei. Vecina de vizavi, al cărei soț era ciclist, și cum s-a bucurat În dimineața aia la cramă, când a deschis L’ Auto și a văzut că soțul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
un mers ciudat și apoi ieși. Pinin se-nroșise și se mișca altfel decât atunci când venise cu lemnele. Adjutantul privi În urma lui și zâmbi. Pinin se Întoarse cu alte lemne pentru foc. Maiorul, care stătea Întins pe pat, privindu-și casca acoperită cu pânză și ochelarii de soare atârnați Într-un cui, Îi auzi pașii pe podea. „Drăcușorul, mă-ntreb dacă m-a mințit“, se gândi. Zece indieni Întorcându-se din oraș noaptea târziu după un 4 Iulie, În căruța mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
cadavru sau morman de cadavre erau Împrăștiate hârtii. Printre firele de iarbă și grâne, lângă șosea, era Împrăștiat o grămadă de material: o bucătărie mobilă, apărută probabil când lucrurile mergeau bine, multe dintre ranițele acoperite cu piele de vițel, grenade, căști, puști, câte una cu fundu-n sus și cu baioneta Înfiptă-n pământ, grenade, căști, puști, cazmale pentru tranșee, rezerve de muniție, pistoale de semnalizare, căști Împrăștiate, truse medicale, măști de gaze, bidoane goale, ceva strivit, cutii goale, o mitralieră pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
lângă șosea, era Împrăștiat o grămadă de material: o bucătărie mobilă, apărută probabil când lucrurile mergeau bine, multe dintre ranițele acoperite cu piele de vițel, grenade, căști, puști, câte una cu fundu-n sus și cu baioneta Înfiptă-n pământ, grenade, căști, puști, cazmale pentru tranșee, rezerve de muniție, pistoale de semnalizare, căști Împrăștiate, truse medicale, măști de gaze, bidoane goale, ceva strivit, cutii goale, o mitralieră pe trei picioare având În jurul ei un cuib de cartușe goale, cartușiere Întregi ieșind din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
apărută probabil când lucrurile mergeau bine, multe dintre ranițele acoperite cu piele de vițel, grenade, căști, puști, câte una cu fundu-n sus și cu baioneta Înfiptă-n pământ, grenade, căști, puști, cazmale pentru tranșee, rezerve de muniție, pistoale de semnalizare, căști Împrăștiate, truse medicale, măști de gaze, bidoane goale, ceva strivit, cutii goale, o mitralieră pe trei picioare având În jurul ei un cuib de cartușe goale, cartușiere Întregi ieșind din cutii, cutia frigorifică, golită Într-o parte pentru că-i zburase capacul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
apucat de isterie În timpul unui bombardament de dinaintea atacului, când Para Îl pusese pe el să-i scoată afară pe toți, pe rând, doi câte doi, ca să vadă că n-o să li se Întâmple nimic, deși și el Își strânsese cureaua căștii peste gură, ca să nu se audă cum Îi tremurau buzele. Știind că nici unul nu poate face față când Începe acțiunea. Știind că totul era un mare căcat - dacă nu se poate opri din plâns, sparge-i nasu’ ca să aibă altceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
a unui canal? Se ridică-n capul oaselor. Își lăsă picioarele jos cu grijă. Îi amorțeau de fiecare dată când le ținea Întinse prea mult. Răspunse privirilor adjutantului, ale telegrafiștilor și ale celor doi curieri și-și puse pe cap casca acoperită cu pânză. — Regret absența ciocolatei, a ilustratelor și a țigărilor, spuse. Port totuși uniforma. Maiorul se-ntoarce imediat, spuse adjutantul. În acea armată, adjutantul nu este delegat de o comisie. Uniforma nu este executată corect pe de-a-ntregul, spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
lucru mi-ar plăcea să vă aduceți aminte după discuția noastră. Cu un lucru măcar să rămâneți după ce veți părăsi această sală. Domnilor, trebuie fie să guvernați - fie să fiți guvernați. Asta a fost tot, domnilor. O zi bună. Își scoase casca acoperită cu pânză, o puse la loc și, poticnindu-se, ieși pe ușa joasă a adăpostului. Para, Împreună cu cei doi curieri, venea pe drumul desfundat. Soarele era foarte fierbinte, și Nick Își scoase casca. — Tre’ să existe vreun sistem ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
domnilor. O zi bună. Își scoase casca acoperită cu pânză, o puse la loc și, poticnindu-se, ieși pe ușa joasă a adăpostului. Para, Împreună cu cei doi curieri, venea pe drumul desfundat. Soarele era foarte fierbinte, și Nick Își scoase casca. — Tre’ să existe vreun sistem ca să poți uda chestiile astea, spuse. O s-o ud În râu. — Nicolo! Îl strigă Paravicini. Nicolo, un’ te duci? — Nu tre’ să mă duc neapărat, spuse Nick, coborând panta cu casca În mână. Chestiile astea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
și Nick Își scoase casca. — Tre’ să existe vreun sistem ca să poți uda chestiile astea, spuse. O s-o ud În râu. — Nicolo! Îl strigă Paravicini. Nicolo, un’ te duci? — Nu tre’ să mă duc neapărat, spuse Nick, coborând panta cu casca În mână. Chestiile astea-s enervante ca dracu’, fie ude, fie uscate. Tu o porți pe-a ta? — Tot timpul. Am Început să chelesc din cauza ei. Hai să intrăm puțin. Ajunși Înăuntru, Para Îi spuse să se așeze. — Știi, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]