1,505 matches
-
o galerie de aducțiune unică; castele cu alimentare radială la care mai multe galerii de aducțiunese racordează la un singur castel; castel cu alimentare la partea superioară care constau în fond dintr-o cameră de încărcare dezvoltată mult pe verticală; castele cu alimentare mixtă denumite și castele cu aport de debit la partea superioară când una din derivații debușează la o cotă peste nivelul apei din castel. Referitor la numărul de castele și la poziția lor pe derivație, apare noțiunea de
Baraje din beton : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din beton by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/296_a_828]
-
cel puți 20 30 m sau este constant. Asigură o stabilitate mai bună a oscilațiilor decât celelalte tipuri. Este mai puțin recomandabil în cazul variațiilor mari de nivel. 3.1.3.4. Castele cu deversor La oricare dintre tipurile de castele prezentate se poate prevedea un deversor la partea superioară, pentru limitarea saltului maxim. Adoptarea deversorului este adoptată din condiții de economicitate. Se compară reducerea de investiții prin scăderea înalțimii castelului cu costul deversorului și pierderile de energie provocatede pierderea de
Baraje din beton : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din beton by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/296_a_828]
-
gravitaționale ca libertate umană. Dar faptul de a fi om continuă să rămână o pură indeterminare. Ce fel de om? Bărbat sau femeie? Alb, negru sau galben? Născut în ce secol, în ce țară, din ce părinți și aparținând cărei caste? Vorbind ce limbă și aparținând cărei religii? Laolaltă cu ființa, conștiența și finitudinea - sexul, rasa, epoca, locul, ascendența, casta, limba și religia alcătuiesc cercul limitelor dinlăuntrul căruia se exersează libertatea gravitațională ca libertate condiționată. Căci toate aceste limite constituie condițiile
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
om? Bărbat sau femeie? Alb, negru sau galben? Născut în ce secol, în ce țară, din ce părinți și aparținând cărei caste? Vorbind ce limbă și aparținând cărei religii? Laolaltă cu ființa, conștiența și finitudinea - sexul, rasa, epoca, locul, ascendența, casta, limba și religia alcătuiesc cercul limitelor dinlăuntrul căruia se exersează libertatea gravitațională ca libertate condiționată. Căci toate aceste limite constituie condițiile ei de exersare, terenul ferm de pe care ea se ridică, sistemul de îngrădiri din mijlocul căruia ea se manifestă
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
condiționată. Căci toate aceste limite constituie condițiile ei de exersare, terenul ferm de pe care ea se ridică, sistemul de îngrădiri din mijlocul căruia ea se manifestă ca libertate. Caracteristica tuturor acestor limite - ființa, conștiența, finitudinea, sexul, rasa, epoca, locul, ascendența, casta, limba, religia - este faptul că ele vin de dinaintea alegerii noastre: nu am ales să fiu, să fiu om, să fiu bărbat, să am pielea albă, să mă nasc în cutare zi, în cutare loc, din cutare părinți, să mă cheme
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
femeie, nu-mi pot schimba talia trupului sau forma mâinii, nici tăietura spirituală, după cum nu-mi pot alege alți părinți, altă rasă sau altă epocă decât aceea în care m-am născut. În schimb, locul, limba, religia, numele și clasa („casta“) pot face obiectul unei ulterioare negocieri cu libertatea mea și pot fi contestate, anulate și înlocuite prin propria mea decizie. Pot să mă mut din locul în care m-am născut și să mă așez în altul, pot să mă
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
meu, iubirea modifică atitudinea curentă față de elementele fondului intim-străin. Nu mă mai identific acum nici cu rasa mea, nici cu zeii mei, nici cu tribul din care fac parte; pot să mi uit părinții și pot să resimt numele sau casta care mă desparte de cel pe care îl iubesc drept un blestem. Pe de altă parte, pentru că ceea ce nu-mi aparține devine al meu, eu pot să preiau zeii, numele, limba sau casta celuilalt. Sunt gata să renunț la ceea ce
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
părinții și pot să resimt numele sau casta care mă desparte de cel pe care îl iubesc drept un blestem. Pe de altă parte, pentru că ceea ce nu-mi aparține devine al meu, eu pot să preiau zeii, numele, limba sau casta celuilalt. Sunt gata să renunț la ceea ce mă definește și sunt gata să mă definesc prin ce nu este al meu. La limită, determinațiile fondului intim străin dispar în iubire, sau devin indiferente, și locul pe care dispariția lor îl
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
lui Nabucadnețar - numele biblic al lui Nabucodonosor, Nabucadnețar a avut niște vise. Duhul lui era tulburat și i-a pierit somnul..." Impăratul a poruncit să fie chemați vrăjitorii -"cititorii în stele, descântători și chaldeei" (chaldeei erau numiți în antichitate o castă de savanți ce formau un fel de corporație analogă vechilor universități franceze, medievale. Ei vorbeau vechea limbă, ajunsă sacră - acadeana - comparabilă cu limba latină în biserica romano-catolică și se ocupau cu studii teologice și mai ales astronomice, fiind depozitarii zeloși
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
cu peste 2.000 de ani î.e.n. Iată cele trei înțelesuri ale acestui nume, revelator misterios al învățăturilor înalte. In sensul vulgar, zeul Mercur - planetă pe care doar puțini o pot vedea cu ochiul liber; figurat: inițiatorul în mistere; simbolic: castă sacerdotală a savanților în astrologie, magie, teologie. El este "de trei ori mare" fiind considerat ca rege, legislator și preot; prototipul epocii mitice în care regalitatea, magistratura și sacerdoțiul se confundau. Unii istorici văd în el simbolul epocii în care
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
personalitățile culturale ale sfârșitului de secol al - XIX -lea și începutul celui de-al - XX - lea, a fost Constantin Mille. Fiu al plaiurilor moldovenești, , născut la Iași în anul 1861, a îmbrățișat cauza clasei muncitoare, deși nu era din aceeași castă socială. Pentru a cunoaște situația muncitorilor, doleanțele lor, Constantin Mille a activat în cadrul cercurilor socialiste din Iași, orașul său natal. Apoi, va cunoaște și alte cercuri socialiste la Paris, Bruxelles și București. Meseria de gazetar i s-a potrivit ca
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
desenului. Un coleg de redacție își amintește că manuscrisele lui George Bălăiță erau pline de exercițiile sale artistice: "Unele din manuscrisele lui Bălăiță aveau doar câteva rânduri, restul paginii fiind ocupat de desene: chipuri, priveliști, și, din când în când, castele cu turnuri, turnulețe, grădini luxuriante și umbre princiare plimbându-se pe alei străjuite de lampadare. Cred că erau momentele în care inspirația, capricioasă cum e întotdeauna, refuza să vină la întâlnire, iar el o aștepta cu răbdare, desenând. Și mai
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
remarcăm, de altfel, că jurnalismul folosește cu plăcere o antropologie parodică, întrebuințând fără rigoare noțiuni exotice în mod ironic pentru a desemna un statut sau o atitudine în societatea noastră: se va vorbi despre "șeicul de la Collège de France", despre "casta absolvenților de la Școala Națională de Administrație", despre "Marele Șef" al televiziunii publice etc. În sfârșit, acum când fărâmițarea pe specializări se amplifică, granițele exterioare ale antropologiei se amestecă, mai ales cu sociologia. Antropologul trebuie să utilizeze metodele cantitative ale sociologiei
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
lege, drepturi de apropriere și politică. În aceste domenii, nu trebuie numai să se studieze regulile, ci și practicile, care câteodată contravin regulilor atunci când le observi într-o anumită situație. Diferențierile sociale, fie că se întemeiază pe gen, vârstă, clasă, castă, diviziunea muncii, controlul limbajului, creează și perpetuează forme de dominație. Pentru a analiza aceste mecanisme de distribuire a puterii, distingem, conform lui Max Weber, între putere și autoritate, ultima implicând cel puțin o anumită legitimitate. De aceea orice ideologie caută
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
din conul de umbră în care au plasat-o eficient și resentimentar Inchiziția, iluminiștii și savanții pozitiviști. Autorul francez începe prin a face o scurtă dar reprezentativă incursiune în istoria magiei arătând că această artă sacră era, inițial, apanajul unei caste. Magicienii interpretau visele, practicau extazul și divinația. Tot magi erau numiți și membrii unui trib din perioada dominației ariene. Erau preoții lui Zoroastru. La chaldeeni, egipteni, iranieni și la indienii precolumbieni, magii erau solii zeilor, cei care mijloceau între lumea
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
toată strălucirea efigiei pământene a descendentului domnesc, nu putea înlătura o relație ce avea menirea să sensibilizeze profund, în lumina dublului sacru Iisus-Fecioară: aceea dintre stăpânul autocrat și mama sa. Iată că masculinitatea dominatoare acceptă o abatere de la cutuma de castă și impune, în plan secund, un pseudo-model marianic, reîntrupat de Sfânta Elena și actualizat, din când în când, cum se poate vedea, în cronicile muntenești. În scrierile moldovenești nu regăsim nici măcar această asociere, în baza căreia ar fi avut drept
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
sferei morale familiale. Nucleul moral familial are valențe formative neprețuite. Dar dacă viața de familie este cultivată ca un bun în sine, ea duce la negarea propriei substanțe pozitive și se transformă în contrariul ei, și anume în spirit de castă familială prin izolare față de tot ce nu aparține familiei, în atitudine de neîncredere și suspiciune față de „ceilalți” din afara familiei. Excesul iubirii părintești se exprimă sub aspect educațional printr-un minus, printr-o educație familială deficitară. Platon afirmă că tirania copiilor
COLABORAREA ŞCOLII CU FAMILIILE ELEVILOR DE CLASA I by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/642_a_1000]
-
opresiv ca oricare altul și [el] nu este mai capitalist, nici muncitoresc”. întrebarea asupra naturii sociale a URSS a fost pusă încă din 1931 de către marxistul Lucien Laurat care, în Economia sovietică, denunță existența unei oligarhii birocratice provenite din rândurile castei conducătoare care-și obține veniturile din exploatare. Chestiunea este reluată în 1939 în cadrul dezbaterilor despre troțkism* de către Bruno Rizzi în lucrarea Birocratizarea lumii. Zece ani mai târziu, fostul comunist iugoslav Milovan Djilas o abordează din nou în Noua clasă conducătoare
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
în 1920-1921 sunt epurați sau eliminați în 1937-1938. După 1945, în contextul stalinismului triumfător al anilor 1946-1952, partidul se confruntă cu jdanovschina, apoi cu Războiul Rece*, supus unei noi uniformizări ideologice și unei epurări limitate. Natura partidului: spre emergența unei caste privilegiate? Existând încă din primii ani ai regimului, acest sistem se întărește și ia continuu amploare în anii 1960-1970, iar efectele sunt majore. El contribuie la promovarea în interiorul partidului a unei structuri de patronaj: fiecare „patron” - de district, de regiune
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
corespunde unor avantaje materiale - acces rezervat în anumite magazine, cantine, restaurante, spitale, centre de vacanță etc. -, ale căror natură și valoare variază în funcție de locul ocupat în nomenclatură. Astfel, aceasta este măsura felului în care PCUS favorizează în cadrul societății emergența unei caste conducătoare închistate și a cărei putere, întru disprețul egalitarismului* oficial proclamat, se bazează pe privilegiu și favoare. Decenii la rând, PCUS le-a slujit de model ideologic, politic și organizațional partidelor comuniste care au ajuns la putere în democrațiile populare
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
André Sociolog și scriitor ARTĂ ȘI INTERCULTURALITATE, CREOLITATE, NEGRITUDINE MARCHAND-TONEL Xavier Profesor agregat de științe economice și sociale la Universitatea Toulouse I CETĂȚENIE (codul Î), COTE, MORAVURI POLICAR Alain Profesor agregat de științe economice și sociale la Universitatea din Limoges CASTĂ, CETĂȚENIE, DIALOG (principiul Î), DIFERENȚĂ (dreptul la Î), DREPTATE SOCIALĂ (teoriile Î), DREPTURILE OMULUI, ETNICITATE, MULTICULTURALISM, PARTICULARISME/UNIVERSALISM, RASĂ, RECUNOAȘTERE (politică de Î), SOLIDARITATE REY Jean-François Profesor agregat de filosofie la IUFM din Nord-Pas-de-Calais ALTERITATE, STRĂIN, TOTALITARISM RICHARD Michel Profesor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
recunoașterea semenului este o experiență sensibilă. Faptul că celălalt om este perceput drept semen nu este altceva decât experiența sensibilă pe care o permite democrația. Tocqueville afirma că, În societățile aristocratice, „nu sunt văzuți ca semeni decât ceilalți membri ai castei proprii”. Dimpotrivă, În societățile democratice, oamenii văd În ceilalți oameni membri ai umanității, Îi percep de la bun Început drept semeni de-ai lor. Desigur, fiecare Îl percepe pe celălalt În calitatea sa de...: bărbat sau femeie, prieten sau rudă, necunoscut
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de la vie quotidienne, Paris, PUF. LEFEBVRE Henri (1968), La Vie quotidienne dans le monde moderne, Paris, Gallimard. SCHMITT Eric-Emmanuel (2001), Monsieur Ibrahim et les fleurs du Coran, Paris, Albin Michel. Φ Aculturație, HIBRIDITATE, Instituție, MULTICULTURALISM, Sincretism, Tranzacție Ctc "C" Castătc "Castă" În sens strict, casta se definește prin raportare la organizarea socială hindusă. Un regim de caste se caracterizează prin trei trăsături fundamentale: specializarea ereditară, ierarhia și repulsia (respectiv teama de contacte impure). O societate astfel stratificată este așadar divizată În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
PUF. LEFEBVRE Henri (1968), La Vie quotidienne dans le monde moderne, Paris, Gallimard. SCHMITT Eric-Emmanuel (2001), Monsieur Ibrahim et les fleurs du Coran, Paris, Albin Michel. Φ Aculturație, HIBRIDITATE, Instituție, MULTICULTURALISM, Sincretism, Tranzacție Ctc "C" Castătc "Castă" În sens strict, casta se definește prin raportare la organizarea socială hindusă. Un regim de caste se caracterizează prin trei trăsături fundamentale: specializarea ereditară, ierarhia și repulsia (respectiv teama de contacte impure). O societate astfel stratificată este așadar divizată În grupuri specializate ereditar, suprapuse
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Gallimard. SCHMITT Eric-Emmanuel (2001), Monsieur Ibrahim et les fleurs du Coran, Paris, Albin Michel. Φ Aculturație, HIBRIDITATE, Instituție, MULTICULTURALISM, Sincretism, Tranzacție Ctc "C" Castătc "Castă" În sens strict, casta se definește prin raportare la organizarea socială hindusă. Un regim de caste se caracterizează prin trei trăsături fundamentale: specializarea ereditară, ierarhia și repulsia (respectiv teama de contacte impure). O societate astfel stratificată este așadar divizată În grupuri specializate ereditar, suprapuse ierarhic și opuse Între ele. Sistemul creat prin reunirea celor trei trăsături
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]