3,446 matches
-
și colțurile, deoarece sunt toxice. • Cartofii trebuie păstrați pe șipci pentru a lăsa aerul să circule pe sub ei. • Temperatura ideală de păstrare este între 3˚C și 6˚ C. Dincolo de această temperatură, cartofii se zbârcesc și putrezesc. Castravetele, familia cucurbitacee • Castraveții trebuie recoltați când ajung la 15-20 de centimetri. Pentru o producție continuă, recoltați castraveții treptat, pentru că altfel planta nu va mai da fructe. Ceapa, familia liliacee • Dacă plantați ceapă în interior veți obține fără îndoială cepe mai mari decât dacă
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
să circule pe sub ei. • Temperatura ideală de păstrare este între 3˚C și 6˚ C. Dincolo de această temperatură, cartofii se zbârcesc și putrezesc. Castravetele, familia cucurbitacee • Castraveții trebuie recoltați când ajung la 15-20 de centimetri. Pentru o producție continuă, recoltați castraveții treptat, pentru că altfel planta nu va mai da fructe. Ceapa, familia liliacee • Dacă plantați ceapă în interior veți obține fără îndoială cepe mai mari decât dacă faceți același lucru direct în pământul din grădină. În locul semințelor puteți alege să plantați
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
rădăcini, transplantarea va fi mai riscantă, pentru că, rupându-le, puteți afecta dezvoltarea și creșterea plantei. Cum • În stadiul de plantulă, plantele sunt foarte fragile și trebuie manipulate cu delicatețe. Există anumite soiuri de plante la care nu se face repicare: castravetele, bostanul, dovleacul și pepenele galben. • Cât despre plantele care nu suportă repicarea, veți pregăti răsadurile direct în vase de turbă, biodegradabile, urmând să le răriți atunci când vine timpul; vom vedea asta puțin mai departe. • Ca regulă generală, cu cât repicați
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
în fiecare an. • Într-un sol calcaros: morcov, varză de Bruxelles, salată cu căpățână, bob, pătrunjel, rozmarin, salvie, cimbrișor. • Într-un sol argilos: cicoare, conopidă, spanac, fasole, mentă, mazăre, rubarbă, roșie. • Într-un sol bogat în humus: vânătă, busuioc, hasmațuchi, castravete, dovleac, salată, pepene galben, ardei, praz, ridichi. • Într-un sol nisipos: usturoi, anghinare, bostan, hașmă, tarhon, rug de zmeură, nap, cartof. Steaua Crăciunului • Aproape în fiecare an, cumpărăm câte o Stea a Crăciunului pentru perioada sărbătorilor. În funcție de soi, colorația bracteelor
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
regiunea Montréal2. Tabelul răsadurilor de legume Legume Răsaduri de interior Răsaduri de exterior Plantare exterioară Ardei (iuteă Sfârșitul lui martie Începutul lui iunie Bostan Martie Jumătatea lui mai Începutul lui iunie Broccoli Jumătatea lui aprilie mai Cartofi Jumătatea lui mai Castravete Începutul lui mai Sfârșitul lui mai Începutul lui iunie Ceapă Începutul lui martie Începutul lui mai Începutul lui mai Ceapă franțuzească de primăvară Începutul lui mai Ceapă franțuzească de toamnă Sfârșitul lui august Cicoare Începutul lui iulie Conopidă Jumătatea lui
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
această plantă a crescut mult în țara noastră. 1. Momordica charantia Încrengătura: Magnoliophyta; Clasa: Magnoliopsida; Ordinul: Curcubitales; Familia: Cucurbitaceae; Genul: Momordica; Specia: M. charantia, Descourt; Sinonime: Momordica chinensis, M. elegans, M. indica, M. operculata, M. sinensis, Sicyos fauriei; Denumirea populară: castravete amar, engleză: bitter melon, bitter gourd; portugheză: melao de sao caetano; spaniolă: carela sau cundeamor; germană: balsambirne; franceză: margose; olandeză: sopropo; daneză: bitteragurk; japoneză: goya; Alte denumiri: balsam apple, balsam pear, karela, k'u kua kurela, kor-kuey, ku gua, pava-aki
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
2. Particularități botanice și biologice Momordica charantia este o plantă anuală, erbacee, cu ușor aspect de liană, care vegetează și fructifică bine în condițiile pedoclimatice oferite de țara noastră, în special în spații protejate. Rădăcina este asemănătoare cu cea a castravetelui comun, puțin mai dezvoltată în ramificații având cerințe deosebite față de aer. Masa rădăcinilor se dezvoltă la 20 - 30 cm adâncime în sol, fiind foarte mult influențată de tipul de sol. În cazul secetei, unele ramificații ale rădăcinii explorează straturile mai
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
3 m, dacă spațiul permite, în medii protejate, iar în câmp ajunge la 1,8 - 2 m. Din tulpină pornesc numeroși lăstari laterali, pe care din loc în loc se găsesc cârcei, dar nu atât de agresivi precum cei întâlniți la castravetele comun. Lăstarii laterali au o lungime de 80 - 120 cm, în spații protejate și 50 - 70 cm în câmp. Ciupitul lăstarilor se face numai pentru dirijarea plantei și nu pentru fructificare; planta are o distribuție naturală a fructelor, caracteristică controlată
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
de a împiedica evaporarea apei din sol și de a o conserva pentru perioadele critice. Frunza - planta prezintă un aparat foliar bine dezvoltat, caracterizat printr-un număr mare de frunze de diverse mărimi. Frunzele sunt mai mici decât cele ale castravetelui comun, trilobate sau pentalobate, ușor dințate și acoperite cu perișori fini glandulari. Frunza este netedă, nu este gofrată, iar la atingerea ei planta degajă un miros puternic, înțepător, asemănător cu cel de boz (Sambucus ebulus). Această secreție gazoasă a plantei
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
ebulus). Această secreție gazoasă a plantei prin atingerea aparatului foliar îi asigură acesteia protecție fitosanitară naturală. Acest gaz emanat de plantă creează repelențe față de dăunători, păstrându- și natural nedepreciat aparatul foliar. Florile sunt în general aproape asemănătoare cu cele ale castravetelui comun, însă mult mai delicate, puțin mai mici, cu petalele mai subțiri și ușor creponate. Florile, unisexuat monoice dispuse câte 1 - 2 la un loc la subsoara frunzelor, sunt gamopetale cu corola de culoare galben deschis și în formă de
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
În interiorul tegumentului se găsește sămânța propriu - zisă care este alcătuită din doi lobi aplatizați de forma miezului de floarea soarelui, dar mult mai mari. Între cei doi lobi se află embrionul. Semințele sunt mult mai mari decât cele ale castravetelui comun, turtite, alungit ovale, îngustată spre una din extremități, formând un ușor colț. Principalele caracteristici ale semințelor: - greutatea medie a unei singure semințe după condiționare este de 0,25 g; - numărul mediu de semințe germinabile din fruct 20 - 25 buc
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
Această plantă a fost folosită încă din cele mai vechi timpuri în medicina naturistă, în special ca o alternativă naturală pentru controlul glicemiei. Unul dintre principiile active responsabile pentru această acțiune este charantina. În Amazon, locuitorii și triburile băștinașe cultivă castravetele amar în grădinile lor ca aliment și în scop medicinal. Aceștia folosesc fructul sau frunzele la diverse preparate culinare tradiționale (supe), pentru a le conferi un gust amar sau acru. Pentru a diminua intensitatea amărelii, fructul sau frunzele sunt fierte
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
Ceaiul din frunze, ca și fructul, sunt folosite pentru diabet și ca antiviral pentru pojar, hepatită și condiții de febră. Este folosit pentru tratarea diverselor răni, infecții externe și interne, precum și împotriva viermilor și paraziților intestinali. În medicina naturistă braziliană, castravetele amar este folosit pentru tratarea tumorilor, rănilor, reumatismului, malariei, inflamațiilor, diabetului, colicilor, viermilor intestinali și febrei. Este folosit și împotriva bolilor de piele ca eczeme, lepră, scabie și altele. În Mexic, întreaga plantă este folosită pentru diabet și dezinterie. În
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
tipuri de inflamații. În Nicaragua, frunzele sunt folosite în general împotriva durerilor de stomac, diabetului, răcelii, gripei, frigurilor, tusei, durerilor de cap, hipertensiunii și infecțiilor. Numeroase studii au demonstrat că efectul hipoglicemic este mult mai pronunțat în cazul fructului de castravete amar, fiind mult mai bogat în aceste substanțe decât celelalte părți ale plantei. Aceste substanțe care scad nivelul zahărului din sânge includ un amestec de saponine steroidale asemănătoare insulinei: charantina și alcaloizi. Studiile și cercetările recente au verificat și au
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
substanțe decât celelalte părți ale plantei. Aceste substanțe care scad nivelul zahărului din sânge includ un amestec de saponine steroidale asemănătoare insulinei: charantina și alcaloizi. Studiile și cercetările recente au verificat și au confirmat efectele benefice, multe utilizări tradiționale ale castravetelui amar fiind transferate în medicina modernă. Capsulele și tincturile de castravete amar sunt larg răspândite în Statele Unite și sunt folosite de către cadrele medicale în tratarea diabetului, virusurilor, gripei și răcelii, tumorilor și cancerului, colesterolului ridicat și chiar a psoriazisului
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
zahărului din sânge includ un amestec de saponine steroidale asemănătoare insulinei: charantina și alcaloizi. Studiile și cercetările recente au verificat și au confirmat efectele benefice, multe utilizări tradiționale ale castravetelui amar fiind transferate în medicina modernă. Capsulele și tincturile de castravete amar sunt larg răspândite în Statele Unite și sunt folosite de către cadrele medicale în tratarea diabetului, virusurilor, gripei și răcelii, tumorilor și cancerului, colesterolului ridicat și chiar a psoriazisului. În prezent, astfel de produse farmaceutice obținute din castravetele amar se
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
tincturile de castravete amar sunt larg răspândite în Statele Unite și sunt folosite de către cadrele medicale în tratarea diabetului, virusurilor, gripei și răcelii, tumorilor și cancerului, colesterolului ridicat și chiar a psoriazisului. În prezent, astfel de produse farmaceutice obținute din castravetele amar se întâlnesc și în țara noastră, în special în farmaciile naturiste. Facem precizarea că studiile și cercetările întreprinse de colectivul de cercetători de la S.C.D.L. Buzău, nu au avut ca obiectiv principal aspectul medical, preocupările principale fiind orientate spre aclimatizarea
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
s-a ajuns la concluzia că această plantă poate fi cultivată și în câmp, dar cu respectarea unor verigi tehnologice esențiale pentru reușita culturii. Specia nu este extrem de pretențioasă în ceea ce privește cerințele față de sol, fiind mult mai tolerantă decât castravetele. Pentru reușita culturii este bine să alegem terenuri plane, nivelate, cu expoziție sudică, permeabile, textură ușoară, nisipo - lutoasă sau luto - nisipoasă și cu un pH corespunzător. Deși nu s-au semnalat până în prezent atacuri păguboase ale agenților patogeni (boli, dăunători
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
întreprinse în unitatea noastră au demonstrat că deși se folosește sistemul de irigare prin picurare, este recomandat să se efectueze modelarea terenului. Această lucrare se face de regulă cu tractorul din dotare în agregat cu modelatorul legumicol folosit pentru cultura castraveților în câmp, în sistem palisat. Această specie poate fi cultivată în condițiile țării noastre, atât prin înființarea culturii prin semănat sau prin răsaduri. Având în vedere că această specie se comportă ca fiind tardivă în ceea ce privește fructificarea în câmp
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
cu strictețe de spațiul de nutriție, care la această specie trebuie să depășească 4 x 4 cm. Ca suport nutritiv este indicat să se folosească turba măcinată, iar dacă nu este posibil, să se folosească amestec nutritiv folosit pentru cultura castraveților format din gunoi de grajd putred cernut, pământ de țelină și nisip. Semănatul se face la începutul lunii martie prin introducerea unei singure semințe în recipientul folosit la adâncimea de 1,5 - 2 cm, dacă se folosește turbă simplă și
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
se aplică tratamente chimice pentru combaterea bolilor și a dăunătorilor. Cercetările întreprinse de S.C.D.L. Buzău la această specie, mai ales în ceea ce privește rezistența genetică față de atacul agenților patogeni, au scos la iveală date deosebit de importante. A fost cultivată în seră alături de castraveții comuni, pepeni galbeni, lufă, dovlecei, Cucumis metuliferus și de alte varietăți din familia Cucurbitaceae; nu s-a aplicat niciun tratament chimic; ca rezultat, plantele au început să piară datorită atacului masiv de nematozi, făinare, pătare unghiulară, păianjen, afide, musculița albă
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
atacului masiv de nematozi, făinare, pătare unghiulară, păianjen, afide, musculița albă de seră (cam tot ceea ce se poate întâlni într-o seră în care s-au cultivat legume timp de peste 40 de ani). Primii care au cedat atacului au fost castraveții comuni, au urmat pepenii și, pe rând, celelalte specii, însă cea care nu a fost afectată deloc a rămas Momordica. Aparatul foliar al acestei specii s-a mentinut intact. Pe locul doi s-a situat C. metuliferus, care a înregistrat
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
Sera oferă cele mai bune condiții pentru creșterea și fructificarea acestei specii. Tehnologia de cultură folosită în seră nu diferă cu mult față de tehnologia cadru aplicată în câmp; are însă câteva particularități de care trebuie să ținem seama. Comparativ cu castraveții comuni, care se cultivă, de regulă, în mai multe cicluri în seră, Momordica se cultivă într-un singur ciclu sau ciclu prelungit. Odată înființată cultura primăvara, poate fi prelungit ciclul de producție până toamna târziu la apariția înghețului, iar producția
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
250 - 300 m3/ha, iar umiditatea atmosferică se dirijează cu ajutorul sistemului de aerisire cu care spațiul protejat este dotat. Datorită sistemului radicular bine dezvoltat și zestrei sale genetice valoroase, această specie rezistă în condiții de secetă mult mai mult decât castravetele comun. Putem concluziona că, Momordica are pretenții moderate față de apă și se aplică în general 14 - 16 udări. Regimul de temperatură trebuie menținut în limita parametrilor optimi, luându-se măsurile ce se impun pentru asigurarea acestor valori. În general, acest
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
pierderea producției. Odată ce fructele au crăpat și nu au fost recoltate, în aproximativ 24 de ore intră în fermentație, se înmoaie și se descompun. Fructele postmaturate nerecoltate nu afectează cultura sau fenomenul de fructificare al plantei, așa cum se întâmplă la castravetele comun. Producțiile ce se pot obține sunt de 35 - 45 t/ha, dar acestea pot crește foarte mult dacă se respectă întrutotul tehnologia de cultură și se asigură în optim toți factorii de vegetație. Tehnologia de cultură în solarii și
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]