1,078 matches
-
așezare civilă. Misiunea acestui castru era de a supraveghea drumul roman ce pleacă de la Bumbești prin Porceni peste munți, prin Pasul Vâlcan spre Sarmisegetuza precum și de a supraveghea populația dacică de aci. Este important faptul că romanii și-au ridicat castrele lor în apropierea celor mai însemnate puncte strategice ale dacilor, în special în locurile cu turnuri de pază și sanctuare. Castrul de pământ și lemn, de la Vârtop, măsoară 126 m × 115 m și a fost cercetat prin sondaje de Grigore
Situl arheologic din epoca romană de la Bumbești Jiu - quot;Vârtopquot; () [Corola-website/Science/319481_a_320810]
-
Vâlcan spre Sarmisegetuza precum și de a supraveghea populația dacică de aci. Este important faptul că romanii și-au ridicat castrele lor în apropierea celor mai însemnate puncte strategice ale dacilor, în special în locurile cu turnuri de pază și sanctuare. Castrul de pământ și lemn, de la Vârtop, măsoară 126 m × 115 m și a fost cercetat prin sondaje de Grigore Tocilescu, Panfil Polonic, Florescu și Bujor, care au scos la iveală cărămizi și țigle romane. Are un val de pământ lat
Situl arheologic din epoca romană de la Bumbești Jiu - quot;Vârtopquot; () [Corola-website/Science/319481_a_320810]
-
m - 2 m, un șanț adânc de 0,50 m și lat de 11 m. Arheologii au găsit modeste urme de ceramică, un vârf de lance, piroane de fier și trei monede din sec II e.n. Se pare că acest castru a încetat să mai fie folosit de îndată ce se ridicase cel de la Bumbești, la o distanță de 800 m spre sud. Castrul și-a luat denumirea după pârâul cu același nume ce trece pe lângă el și este distrus în cea mai
Situl arheologic din epoca romană de la Bumbești Jiu - quot;Vârtopquot; () [Corola-website/Science/319481_a_320810]
-
ceramică, un vârf de lance, piroane de fier și trei monede din sec II e.n. Se pare că acest castru a încetat să mai fie folosit de îndată ce se ridicase cel de la Bumbești, la o distanță de 800 m spre sud. Castrul și-a luat denumirea după pârâul cu același nume ce trece pe lângă el și este distrus în cea mai mare parte de calea ferată Tg-Jiu - Petroșani și de gropile unei cărămidării. Situl arheologic de la Bumbești- Jiu oraș "Vârtop”, din Epoca
Situl arheologic din epoca romană de la Bumbești Jiu - quot;Vârtopquot; () [Corola-website/Science/319481_a_320810]
-
Tg-Jiu - Petroșani și de gropile unei cărămidării. Situl arheologic de la Bumbești- Jiu oraș "Vârtop”, din Epoca romană, este înscris în Lista monumentelor istorice 2004 la nr. crt. 18, cod LMI GJ-I-s-B-09127, cu următoarele sub-coduri: GJ-I-m-B-09127.01 Așezare civilă; GJ-I-m-B-09127.02 Castru de pământ; GJ-I-m-B-09127.03 Val de pământ.
Situl arheologic din epoca romană de la Bumbești Jiu - quot;Vârtopquot; () [Corola-website/Science/319481_a_320810]
-
pentru a fluidiza traficul cu Como și Milano: Podul Azzone Visconti (1336-1338), Podul Kennedy(1956), Podul Alessandro Manzoni(1985) și un pod feroviar. Descoperirile arheologice din zonă atestă prezența Celților pe aceste meleaguri înainte ca romanii să construiască aici un castru. După căderea Imperiului Roman de Apus, lombarzii au pus stăpânire pe oraș în secolul al VI-lea. Acestora le-au urmat Francii, care în final au transformat orașul în marcă (unitate administrativă de frontieră în timpul Dinastiei Carolingiene și a Sfântului
Lecco () [Corola-website/Science/297326_a_298655]
-
cuprindea Banatul și Ardealul. Alte regiuni ale fostului regat dac au fost fie incluse provinciei Moesia, fie au rămas libere de stăpânirea romană. Legiunea a XIII-a Gemina și Legiunea a V-a Macedonica, cu numeroase trupe auxiliare staționând în castrele din Alba Iulia și Potaissa. Coloniști din toate provinciile romane au fost aduși in Dacia. De asemenea și mulți daci fugiți în alte zone ale Daciei au revenit. Trei drumuri militare au fost construite pentru a uni orașele principale, în timp ce
Dacia () [Corola-website/Science/296620_a_297949]
-
vastă înflorire din toate punctele de vedere, atât materiale cât și culturale. După epoca cuceririi romane, viața și-a continuat același ritm, sub supravegherea Cohortei "VI Nova Cumidavensium Alexandrina". Autoritățile de ocupație au adus meșteri care au dezvoltat infrastructura, construind castre, apeducte și drumuri.După retragerea legiunilor aureliene, populația autohtonă care a rămas fără întrerupere a cunoscut populații migratoare care au trecut prin această zonă atrase de bogăția locurilor. Cea mai pregnantă amprentă și-au pus-o triburile slave, așezate în
Județul Brașov () [Corola-website/Science/296651_a_297980]
-
de culoare neagră, cu limba roșie, care susțin un stejar dezrădăcinat, de culoare neagră. Lupa Capitolina este simbolul romanității, fiind donația statului italian în anul 1920. Semnifică istoria județului, Clujul având mai multe așezări romane: Napoca (Cluj), Potaissa (Turda) și castrele romane de la Turda, Gilău, Bologa, Gherla și Cășeiu. Cununa de grâu aurie reprezintă snopul de grâu existent pe stemele vechi ale județului, simbolizând prin stilizare bogatele obiceiuri folclorice din zonă (cununa de pe Someș). Cartea argintie deschisă simbolizează cultura și știința
Județul Cluj () [Corola-website/Science/296653_a_297982]
-
că dacii de aici aveau legături comerciale cu orașe grecești aflate la mare distanță dar și cu lumea romană. În perioada romană pe cuprinsul întregului județ a pulsat o viață intensă, dovadă fiind numeroasele descoperiri făcute, printre care se înscriu castrele romane de la Brețcu (Augustia), Boroșneu Mare, Comolău / Reci și Olteni, ce intrau în sistemul defensiv al Daciei Romane. Pentru perioada postromană este atestată "cultura Sântana de Mureș-Cerneahov" (secolul al IV-lea). Pentru secolul al V-lea și secolul al VII
Județul Covasna () [Corola-website/Science/296655_a_297984]
-
ultima oră (mai 2003) au relevat că localitatea Craiova, capitala județului, în afara denumirii antice, Pelendava, a mai purtat în secolele VII-VIII denumirea latină Ponsiona (pod peste Jiu), denumire aflată pe o inscripție găsită pe un fragment de stelă în apropierea castrului Pelendava, datată din secolul al VII-lea, a primit o confirmare de extremă importanță, într-o hartă alcatuită în preajma bătăliei de la Nicopole (1396), inclusă într-un manuscris ce se pastrează la Biblioteca Națională de la Paris. Aceast document, relevat istoriografiei românești
Județul Dolj () [Corola-website/Science/296656_a_297985]
-
să "Geografia". După cucerirea română și organizarea provinciei Dacia, strategii militari români au trasat pe muntele Meseș frontieră nord-estică a Imperiului Român. Acest "limes" delimită teritoriile provinciei Dacia de zonă rămasă neocupata, cea a dacilor liberi. Demne de remarcat sunt castrele române de la Buciumi, Romita (Certinae), Tihău, Sutoru (Optatiana) și de la Românași (Largina). Cronicile bizantine și cronică "Gesta Hungarorum" a lui Anonymus fac primele mențiuni despre românii din aceste locuri, despre formele lor de organizare (voievodatele lui Gelu și Menumorut), precum și
Județul Sălaj () [Corola-website/Science/296667_a_297996]
-
României, în greutate de 780 g, apatinand perioadei noelitice, cu idoli antropomorfi, simboluri ale fertilității. Tot aici se află o importanță așezare dacica (Porolissum), situată pe măgura Moigradului, așezare pomenita de Ptolemeu în lucrarea să Geographia. Demne de remarcat sunt castrele române de la Bucium, Romita (Cersiae), Tihau, Sutonu (Opatiana) și de la Românași (Largiana). Din motive de apărare a trecătorii Poartă Meseșului și a întregului ținut împotriva invaziilor tătare și turcești au apărut fortificații medievale cu rol complex, urmele unor asemenea cetăți
Județul Sălaj () [Corola-website/Science/296667_a_297996]
-
Runcu și Telești stau mărturie locuirii județului în epoca neolitică și cea a bronzului. Cercetările arheologice sistematice efectuate de instituții specializate, între care și Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu”, au dus la descoperirea complexului de fortificații romane de la Bumbești-Jiu, a castrelor cu val de pământ de la Cătunele, Pinoasa-Vârt, precum și a așezărilor civile romane de la Săcelu, Ciocadia, Târgu Jiu, Slobozia - Bârsești, care atesta o viață romană intensă, fapt ce va duce la o simbioză daco-romană, etapă importantă în formarea poporului și limbii
Județul Gorj () [Corola-website/Science/296660_a_297989]
-
cartierul Vădeni al municipiului Târgu Jiu; Casa Barbu Gănescu, din municipiul Târgu Jiu, Piața Victoriei, nr. 1; Casa Vasile Moangă, din municipiului Târgu Jiu; Casa Moangă - Pleșoianu, din stațiunea Săcelu. Fondul arheologic cu valoare turistică este reprezentat prin cele câteva castre romane și așezări vechi mai deosebite, aflate în diverse localități. Cel mai important obiectiv de cultură și în același timp turistic al județului este reprezentat de Ansamblul Cultural Constantin Brâncuși. Creatorul școlii moderne de sculptură, genialul Constantin Brâncuși, a oferit
Județul Gorj () [Corola-website/Science/296660_a_297989]
-
30 - 38 °C). Precipitațiile pot fi foarte abundente pe parcursul anului. Primele de așezări pe acest teritoriu ar data din timpurile celtice. Denumiri precum Tibiscum, Timiș etc. dau mărturie până astăzi de acest fapt. Romanii au fost cei care au construit castrul de la Tibiscum care a fost descoperit de arheologi lângă satul apropiat Jupa, un castru care mai târziu a crescut devenind oraș. Tibiscum este considerat una dintre porțile creștinismului în Dacia. În timpul Evului Mediu, teritoriul a fost în continuu populat. Regiunea
Caransebeș () [Corola-website/Science/296877_a_298206]
-
acest teritoriu ar data din timpurile celtice. Denumiri precum Tibiscum, Timiș etc. dau mărturie până astăzi de acest fapt. Romanii au fost cei care au construit castrul de la Tibiscum care a fost descoperit de arheologi lângă satul apropiat Jupa, un castru care mai târziu a crescut devenind oraș. Tibiscum este considerat una dintre porțile creștinismului în Dacia. În timpul Evului Mediu, teritoriul a fost în continuu populat. Regiunea a intrat sub controlul Regatului Ungariei, iar mai târziu sub conducerea Principatului Transilvaniei și
Caransebeș () [Corola-website/Science/296877_a_298206]
-
de nemuritorii antichității daco-getice. În urma cuceririi Daciei de către Imperiul Roman, zona Hunedoarei a atras atenția lumii romane prin bogățiile sale, în special fierul. Acest fapt este ilustrat de urmele descoperite la Teliuc, o "villa rustica", pe dealul Sânpetru era un castru roman în care se instalează un post de pază a Legiunii a XIII-a Gemina. Urme s-au mai descoperit lângă Castelul Huniazilor și lângă gară. De asemenea, vestigii din această epocă există și în satele Cinciș-Cerna, Pestișu Mare unde
Hunedoara () [Corola-website/Science/296882_a_298211]
-
În perioada daco-romană, orașul a făcut parte din regiunea Moesia Inferior, iar mai târziu din Dacia Malvensis. Din acea perioadă datează și numeroasele fragmente de zidărie, ceramică și monede. Cel mai important monument din județ, datând din acea perioadă, este Castrul roman de la Albota care era o tabără militară fortificată construită pe granița estică a Daciei. În epoca medievală, Piteștiul desfășura schimburi economice cu popoare de la sud de Dunăre, în special cu Imperiul Bizantin. Piteștiul a fost reședința temporară a voievozilor
Pitești () [Corola-website/Science/296932_a_298261]
-
de reședință al județului Alba, Transilvania, România, format din localitățile componente Alba Iulia (reședința), Bărăbanț, Micești, Oarda și Pâclișa. Se află în zona de sud-vest a Transilvaniei, pe malul râului Mureș. În antichitate, pe locul actualei cetăți s-a aflat castrul roman Apulum. Orașul a fost între anii 1541 și 1711 reședința principilor Transilvaniei și astfel capitala politică a Principatului Transilvaniei. Între 1595-1596, sub Sigismund Báthory, respectiv între 1600-1601, sub Mihai Viteazul, a fost reședința conducătorului politic al Moldovei, Transilvaniei și
Alba Iulia () [Corola-website/Science/296930_a_298259]
-
centru tribal tracic de seamă. O ramură a tracilor va atinge în curând un apogeu politic, social și economic al acestor locuri și aceștia sunt dacii. Ei pun bazele unei așezări puternice - "Apoulon" - ce se va impune mai târziu. În jurul castrului întemeiat de romani, au luat naștere două orașe cu numele de "Colonia Aurelia Apulensis" și "Colonia Nova Apulensis". Există și date concrete despre voievodatul transilvănean cu centrul la Alba Iulia, condus de Iula cunoscut și sub numele de Geula sau
Alba Iulia () [Corola-website/Science/296930_a_298259]
-
Batthyaneum, Celula lui Horea, Cloșca și Crișan, situată în ansamblul arhitectural al porții a 3-a a cetății, Palatul Apor, Palatul Principilor, Universitatea 1 Decembrie, Obeliscul ridicat în memoria lui Horea, Cloșca si Crișan, Traseul Celor Trei Fortificatii - incluzand Poarta Castrului Roman, Statuia Ecvestra a Voievodului Mihai Viteazul, Monumentul inchinat memoriei lui Avram Iancu, Monumentul Custozza, Biserica de lemn a primei mitropolii ortodoxe a Ardealului ctitorita de voievodul Mihai Viteazul, Busturile Regelui Ferdinand si al Reginei Maria etc. În interiorul Catedralei Încoronării
Alba Iulia () [Corola-website/Science/296930_a_298259]
-
romanilor localitatea era un vicus, o stațiune comercială. Săpăturile efectuate pentru construirea liniei ferate Târgu Jiu - Rovinari au scos la iveală în partea de sud-est a orașului un mozaic, țiglă și cărămizi romane, precum și ceramică asemănătoare celei descoperite în apropierea castrului roman de la Bumbești-Jiu. Orașul este menționat pentru prima oară în anul 1406 sub numele de "Jiul", într-o poruncă dată mănăstirii Tismana de către voievodul Mircea cel Bătrân. Tot în secolul al XV-lea, localitatea apare pentru prima dată în documente
Târgu Jiu () [Corola-website/Science/296945_a_298274]
-
etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (88,43%), cu o minoritate de musulmani (2,51%). Pentru 8,54% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Orașul Măcin s-a constituit în apropiere de castrul roman Arrubium, ridicat de romani în vecinătatea unei așezări daco-getice cu nume de origine celtică (de la care a preluat numele). În antichitate, aici a existat un cult al zeului Jupiter Arrubianus, de unde provine numele. Cetatea era cuprinsă în uniunea tribală
Măcin () [Corola-website/Science/297065_a_298394]
-
de cale ferată care leagă Transilvania de Oltenia. Localitatea este străbătută de râul Cibin si râul Sadu-afluenți ai Oltului. Așezarea sa în apropierea defileului Oltului i-au marcat istoria. Pe raza localității, la Boița (Caput Stenarum), romanii au construit un castru puternic care păzea ieșirea din trecătoarea drumului alutan ce ducea spre Cedonia, Ocna Sibiului și Apulum. Tot pentru dominarea defileului, regii Ungariei au construit cetatea "Landeskrone" (în ) pe dealul din vestul localității, în apropierea șoselei Sibiu - Râmnicu Vâlcea. Conform "Dicționarului
Tălmaciu () [Corola-website/Science/297088_a_298417]