25,038 matches
-
aceste ziduri în care se simte ca o pasăre în colivie?" Nu avea însă tăria să mărturisească cu glas tare acest gând. Era posibil ca dincolo de porțile spitalului, situația ei să se amelioreze în mod simțitor deși deocamdată întoarcerea la catedră nu era încă posibilă. Se hotărî totuși externarea. La aflarea veștii Simona se bucură nespus. Primi recomandările necesare privind continuarea medicației. Pe foaia de observație, la ieșirea din spital, se preciza: Starea bolnavei ameliorată. Nu poate deocamdată îndeplini funcții didactice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
el începuse, în chip firesc, a se preocupa de găsirea unei slujbe la care să se poată angaja. Primul său gând, gândul în totală conformitate cu dorința sa din copilărie, fu acela de a ocupa un post de profesor la catedra de limba și de literatura română. Se pare, examenul la care fusese supus, pentru dobândirea acestui serviciu, se dovedise a fi prea greu, pentru puterea tânărului de a-l trece la acel moment. Renunță. După puțină vreme, izbuti, totuși, să
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
cu grad mare de identificare locală și ocupațională, pe regiuni istorice și medii rezidențialetc "Tabelul 33. Ponderea persoanelor cu grad mare de identificare locală și ocupațională, pe regiuni istorice și medii rezidențiale" Sursa: Sondaj COMALP finanțat de CNCSU, realizat de Catedra de Sociologie a Universității București în septembrie 1995 pe un eșantion reprezentativ la nivel național. Am notat cu (-) subeșantioanele foarte mici, sub 30 de persoane, pentru care instabilitatea procentelor este foarte mare. În fiecare celulă a tabelului este notat procentul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
acasă la părinții ei de o săptămână. Aștepta să-și susțină licența care echivala cu o cununie științifică. Învățase în facultate cu mare poftă, învăța ca și cum ar mușca dintr-un măr, acum urma să primească premiul. Conducătorul ei științific, șeful Catedrei de Cereale, făcuse mare vâlvă cu lucrarea ei de licență, o numea peste tot lucrare de doctorat, ba "una din cele mai serioase lucrări de doctorat din cariera mea didactică". Era obosită, a venit să mai prindă puteri. S-a
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
de culoarea nisipului, pieptănat într-o coafură rebelă. Se îmbrăca simplu, dar un ochi foarte atent observa că simplitatea ei este căutată. Aide avea o natură schizoidă. Cuminte și rebelă, modestă și pasionată, autistă și frondeoră, altruistă și sălbatică. Șeful Catedrei de cereale o stabilise ca reper pentru exigențele la cursurile lui. I se adresa atunci când preda, o provoca atunci când cerea un răspuns, îi cerea referate, o cultiva cum cultivi cel mai prețios soi de cereale. Cu un fel de religiozitate
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
fusese un fel de concert de gală între Profesor și Aide. Se purtau ca doi îndrăgostiți fără să le poți aduce niciun fel de reproș. Profesorul ajungea în sală exact în primele secunde ale orei de curs, se așeza la catedră ca un tigru în taiga, își așeza cărțile, întotdeauna aducea o grămadă de cărți cu el, și traducea direct din engleză, comenta ideile și informația pe textul bibliografic, își confecționa o scrumieră dintr-o foaie de hârtie, adusă de acasă
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
bătând cu picioarele în podea. Aide continuă: Ne obișnuim cu băieții noștri cum ne obișnuim cu băncile, nu?" Sala gemea de râsete. Silueta profesorului a apărut în ușă, s-a uitat la hărmălaia din sala de curs, a urcat la catedră, și-a aranjat cărțile într-un șir ordonat și a început să-și confecționeze scrumiera de hârtie. "Vreți să-mi spuneți și mie ce s-a întâmplat, stimați tovarăși?". Una dintre fete a început să râdă: Aide nu vrea să
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
Dorohoi, oraș mic și cochet, cu obiceiuri moștenite de la evrei, care au format una din cele mai puternice comunități ebraice din țară, nu a atras-o definitiv și, când s-a ivit ocazia, a revenit la Vama, ocupând prin concurs catedra de limba franceză a Școlii generale de arte și meserii „Iorgu G. Toma”, unde se găsește și astăzi. Impactul elevilor din comună cu un profesor exigent de la oraș a fost destul de dur, mai ales când au apărut și primii corigenți
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
Lucan, zis „Prunaru”. Când iarna era geroasă și râurile Moldova și Moldovița înghețau bocnă, cei care aveam patine jucam hochei pe terenuri improvizate, cu mantinela și porțile construite din pietre de râu. Anual concuram cu succes la competițiile organizate de catedra de educație fizică a școlii, la probele de sanie sau schi fond și coborâre. Iernile de altădată erau lungi, bogate în ninsori și nu prea geroase, vântul bătea rar, fiind atenuat de pădurile care astăzi au dispărut din cauza defrișărilor necontrolate
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
dar numai ca elev, jocul de guțchi, adică fotbalul pe masă, jucat cu două monede vechi de o sută de lei și una foarte mică în loc de minge, pe care l practicam acasă pe planșeta de desen, iar la școală pe catedra clasei. Mare pasionat de ambele jocuri de fotbal era profesorul nostru de istorie, filozofie și economie politică, Ion Cernat, proaspăt repartizat la liceul nostru o dată cu profesorul de matematică, Dorin Botezatu și cu profesorul de română, Eugen Buliga. Profesorul Cernat, foarte
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
o neverosimilă notă de patru în catalog, „dărnicie” pe care i-o reamintesc la întâlnirile din cadrul Cenaclului „Nectarie”. De obicei, în pauza mare jucam cu profesorul Cernat fotbal pe terenul de handbal din curtea școlii sau guțchi în clasă pe catedră, în timp ce un coleg ținea de „șase” la ușă, să nu ne mai surprindă tovarășul director Gânscă în flagrant, căci afișa o atitudine paralelă cu orice formă de sport, el fiind întruchiparea severității pe fondul doctrinei de partid comuniste. După orele
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
profesor de educație fizică și sport Omania Petru și suplinitorii temporari, nesemnificativi. După bacalaureatul din iunie 1970, am fost dus imediat de tata în Iași, la tanti Corina Preda, nepoata de la verișoara sa Nora, soția profesorului universitar Preda Nicolae, șeful Catedrei de Rezistență a materialelor din Institutul Politehnic. Mătușa Corina, care a primit o educație aleasă, fiind singurul copil al inginerului silvic Bucevschi Dragoș din Bucovina, era o femeie casnică, condamnată să-și îngrijească părinții în vârstă, cele două fete, Ghiocel
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
primit o educație aleasă, fiind singurul copil al inginerului silvic Bucevschi Dragoș din Bucovina, era o femeie casnică, condamnată să-și îngrijească părinții în vârstă, cele două fete, Ghiocel și Cătălina, pe Dom’ profesor, care în afară de studii de specialitate la catedră, nu știa să bată un cui. Nu avea nevoie profesorul Preda de așa ceva și nici timp n-avea, fiind plecat la conferințe și congrese pe tot globul, ca și cealaltă somitate a Universității ieșene, profesorul Mangeron. Cu tanti Corina de
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
Colecția UNIVERSITARIA 119 Seria Rela]ii publice Flaviu Călin RUS este conferențiar universitar doctor, fiind Șeful Catedrei de Comunicare și Relații Publice, din cadrul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării a Universității Babeș-Bolyai. Flaviu Călin RUS predă cursuri care cuprind teme din domeniul Comunicării și al Relațiilor Publice. La Editura Institutul European a mai publicat 3
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
cultural” și de „organizare a muncii”). Astfel este Teoria lui Fichte expusă În opera Statul comercial Închis. Necesitatea unei energice intervenții a Statului pentru rezolvarea problemelor economice și sociale, În genere a fost susținută, de asemenea, de „Școala socialismului de catedră” etc. Giorgio del Vecchio remarca faptul important că această autoritate, care este esențială oricărei organizații juridice, poate fi amenințată: 1. atât de un individualism greșit și strâmt, cât și de: 2. un concept eronat al socialului („socialismul” de orice tip
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
pricina mai nimeni nu știe de - cazul propus de cronicară - Mimi Botta, Victor Ion Popa sau madam Bulandra. Lumea Întreabă de ...Laura Stoica! Și tradiționaliștii, de Eminescu. Punct. Povesteam azi, pe strada Lăpușneanu din Iași, unei colege foarte serioase ! de catedră, că tre’ să existe un paranormal care ne guvernează, oricît am apela noi la rațiu ne! Îi reaminteam că trei oameni apropiați, lîngă care am În ceput viața mea În teatrele ieșene, s-au dus Într-un an, par că
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
bani siguri, deși tardivi (bani care n-au cum și de unde să apară!)...foști amici care mă mustră că nu-i pun În scenă de ani de zile...așa-ziși Rectori la universități inexistente, care mă roagă să conduc o catedră... sunt deja odioși. Fiindcă ei cred că au numai drepturi, iar cei din jur - doar datorii. Fiindu-mi milă de mine, recunosc, pînă la urmă, mie milă și de ei... Dintr-un articol despre marele interpret al Slugii la doi
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
drumul după cum urmează: Mă numesc Dan C. Mihăilescu. A! Nu, nu-i nicio legătură între mine și criticul cu același nume. M-am obișnuit să precizez inițiala din mijloc fiindcă la noi la facultate mai există un Dan Mihăilescu, la catedra de farmacologie. Și e tot lector. Un tip la vreo treizeci și cinci de ani socotit fuuooaarte simpatic de colegi, de superiori și chiar de studenți. Nu și de mine. În fond, uneori am senzația că și eu aș fi simpatic, scoțând
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
revin la normal. Normalul meu, desigur. Trecuse deja aproape o lună de când Adrian și Agnes se întorseseră în America aia a lor. Era vineri. Dom' profesor Corneliu Cuzbășan, Băși cum îl alintam eu în gând, nu tocmai cu simpatie, șeful catedrei de organică, în subordinea căruia mă aflam, era într-o zi de nu. Poate că-l supăra ulcerul, poate se certase cu madam Matilda, mustăcioasa aia de nevastă-sa, mare șmecheră pe la Ministerul Învățământului. În orice caz, era plin de
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
n-am auzit pe nimeni din Institut să spună ceva nasol despre ea, ceea ce e de-a dreptul o performanță. Aveam relații cordiale cu fata asta. Și ea "beneficia" tot de o băbăciune, încă și mai acră decât Băși, la catedra ei. Dar Milena depășea catifelat, cu un zâmbet, ofticoșeniile și fițele pe care i le mai făcea Săvuleasca, augusta ei șefă, altminteri bună prietenă cu domnul profesor Cuzbășan. Am schimbat câteva vorbe și, când să ne despărțim, scoate un disc
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
să-și desăvârșească munca organizatorică, nu înainte de a-i anunța că eu o să fac o inspecție solitară prin biroul lui Băși. N-au comentat de niciun fel și au ușchit-o rapid, pătrunși de importanța misiei lor. Dom' șef de catedră stătea plăcințit într-unul dintre fotoliile jerpelite din cameră, având un aer exagerat de mofluz. Din când în când bâțâia din cap, destul de misterios, fiindcă nu ai fi putut interpreta mișcarea asta ca fiind una de aprobare sau de negare
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
Cui să te plângi, corb la corb nu-și scoate ochii." "Păi, nu și-i scoate cân' amândoi îmbucă din același cașcaval", observă supurând de invidie Săvuleasca. Se sumeți, cuprinsă de dignitate: "Mai mare rușinea! Să fii tu șef de catedră și să te încârdășești cu un..., cu un..., cu un cârnat împuțit, cu un hoț, pentru un pumn de bani." " He, he, he! Treaba-i că nu-i chiar un pumn de bani, Anicuțo. (Numai Băși, din toată universitatea, își
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
atât de bine și să participe cu atâta suflet din prima ședință, la primii stimuli. Nu i-am rămas dator: "EȘTI DOAR O BABĂ SFERTODOCTĂ, APUCĂTOARE ȘI PROASTĂ", veni imediat răspunsul, afișat prompt pe zid. "Sunt profesor universitar, șef de catedră, membru corespondent al Academiei Române, tâmpiților!", răcni tipa, pătrunsă până-n adâncul inimii de onoarea ei de cărturăreasă română, făcută la apelul de seară. "LASĂ CĂ ȘTIM NOI CUM AI AJUNS ÎN FUNCȚIILE ASTEA. ORICUM, TOT O DOBITOACĂ ȘI O ȚOAPĂ PARVENITĂ
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
ca acesta să-l adore. însă el e și skandalon, obstacolul viu de care se împiedică oamenii, modelul mimetic în măsura în care devine rival și ni se pune în drum". Cartea lui Lazăr Popescu e o eminentă lucrare de seminar la o catedră ideală a lui René Girard, care, nu ne îndoim, va fi apreciată ca un segment distinct al postumității exegetice argheziane, încă plină de surprize.
Arghezi prin grila Girard by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9182_a_10507]
-
ca ofițer. La absolvire, având dreptul să aleg, am avut o surpriză neplăcută, ce unități / garnizoane dorite de mine, erau acontate pentru alți colegi mai slabi clasați și, vrând nevrând și sfătuit de colonelul (Dumnezeu să-1 odihnească) MITRICĂ MIHAIL - șeful catedrei de Tactica Trupelor Chimice, am „ales” Brigada 4 V.M. Aici am găsit un mediu favorabil de dezvoltare, dur, necunoscut, unde am întâlnit oameni extraordinari, vânătorii de munte, care formează un corp aparte de militari, încercați, în care funcționează o lege
CADENȚE PESTE TIMP by Col.(r) Aurel MIHĂIESCU () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93210]