2,469 matches
-
pentru evitarea descoperirii intraoperatorii a unor anomalii morfofuncționale care pot fi urmate de complicații fatale. Pentru pacienții cu afecțiuni aortice extensive trebuie obținute proiecții radiografice anteroposterioare, oblic laterale stângi și laterale ale aortei, iar substanța de contrast se injectează prin cateterul plasat imediat deasupra valvei aortice. Pentru informații privind marile vase se face o a doua injectare de substanță de contrast în regiunea emergenței trunchiului brahiocefalic. La pacienții cu suspiciune de ruptură traumatică a aortei descendente proximale trebuie obținute proiecții multiple
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
brahiocefalic. La pacienții cu suspiciune de ruptură traumatică a aortei descendente proximale trebuie obținute proiecții multiple pentru a se obține tangente la fiecare porțiune a circumferinței aortice. Se studiază în continuare aorta abdominală în proiecții anterioară și laterală cu vârful cateterului poziționat imediat deasupra diafragmului. Dacă e indicat, se cere radiologului să injecteze ventriculul stâng pentru a controla eventualitatea unei insuficiențe mitrale și pentru a se evalua fracția de ejecție. Injectarea substanței de contrast imediat deasupra valvei aortice permite depistarea unei
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
vena marginală dreaptă, mica venă cardiacă și vena cardiacă mijlocie - se varsă în atriul drept pe peretele posterior al acestuia. Vena cardiacă mijlocie se drenează în sinusul coronar, foarte aproape de vărsarea acestuia în AD. De aceea, are importanță în plasarea cateterului cu balonaș pentru perfuzie cardioplegică retrogradă, care poate obstrua vărsarea acestei vene și exclude perfuzia retrogradă în teritoriul acesteia. Un alt sistem de drenaj venos la nivelul VD este reprezentat de venele Thebesiene, care din miocard se varsă direct în
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
mai fidel al RC decât gradul stenozei. Totuși nici un parametru utilizat izolat nu este adecvat [8]. Mai recent ecografia coronară intraluminală (IVUS) furnizează date morfologice importante asupra peretelui vasului, dar nu este încă o metodă de rutină. Costul ridicat al cateterului IVUS împiedecă utilizarea mai largă, dar cu toate acestea tehnica IVUS este indispensabilă în diagnosticarea vasculopatiei coronare la cordul transplantat. DESCRIEREA CANTITATIVĂ A ANGIOGRAFIEI CORONARE [10] În evaluarea angiografiei coronare descrierea calitativă a afectării coronariene nu numai a % de stenoză
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
numai atunci când cei 2 ventriculi lucrează cu aceași eficacitate. Presiunea arterială pulmonară blocată („wedged pressure”) reflectă fidel presiunea din atriul stîng și deci presiunea telediastolică a VS. Monitorizarea presiunilor arteriale pulmonare și în special a presiunii capilare blocate, cu un cateter Swan-Ganz este obligatorie la bolnavii cu funcție VS alterată. În plus, numai supravegherea permanentă a presiunii capilare pulmonare permite decelarea unor episoade de ischemie acută miocardică, manifestate printr-o creștere brutală a presiunii capilare, în absența unor anomalii electrocardiografice specifice
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
reperarea și identificarea arterelor «țintă» de by-pass-at se efectuează înainte și imediat după instalarea CEC, cu vasele pline și cordul în activitate facilitând această explorare. În by-pass cardiopulmonar total se clampează aorta ascendentă și se administrează soluția cardioplegică pe un cateter preinstalat în aorta asecendentă, proximal de pensa de clampaj aortic. Se obține astfel concomitent stopul cardiac și protecția miocardică pe timpul stopului cardiac ischemic. Recoltarea conductului (a grefelor) decis a se utiliza se efectuează înainte de instalarea CEC. Întreaga strategie operatorie se
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
cu o serie de teste minime cum ar fi urcatul unor etaje sau a debitului expirator maxim (PEF - Peak Expiratory Flow) pot aduce date suplimentare asupra eventualei disfuncții respiratorii sau a unor dificultăți de intubație tarheală sau de poziționare a cateterului peridural. Tot în categoria examenelor obligatorii minime efectuate intră și electrocardiograma, care poate evidenția eventualele elemente de supraîncărcare a inimii drepte cum ar fi devierea la dreapta a axei inimii, P pulmonar sau predominența undelor R în derivațiile V1-3. Radiografia
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
de diagnostic și de profilul secției, fiind cea mai ridicată în secțiile de Terapie Intensivă, unde este raportată între 8 și 20% din cazuri [195]. Intervențiile în urgență, cele pe plămân infectat (supurații), antibioterapia și/sau corticoterapia anterioară prelungită, abundența cateterelor (de aspirație, urinar, centrale, nazo-gastric etc.), pierderea marcată în greutate, întâlnită frecvent la neoplazicii pulmonari, malnutriția protein-calorică, transfuzia masivă, febra etc., sunt exemple ale unor factori de risc de infecții post-chirurgie toraco-pulmonară [56, 110]. Riscul complicațiilor neurologice și neuro-psihice. Poziția
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
a trombozei venoase profunde și cu 55% a embolismului pulmonar [163]. Analgezia peridurală toracică acționează probabil similar cu ?-blocantele, producând simpaticoliză și reprezintă și o alternativă atunci când acestea nu se pot administra [158]. Problemele sunt legate mai ales de tehnică, cateterul peridural toracic este uneori dificil de poziționat, eșecul de diferite cauze fiind între 1-8%. Complicațiile, deși redutabile (hematoame, infecții, inflamații medulare) sunt extrem de rare [105], [163]. Tehnica montării cateterului peridural presupune o pregătire specifică, abordul se practică de obicei în
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
se pot administra [158]. Problemele sunt legate mai ales de tehnică, cateterul peridural toracic este uneori dificil de poziționat, eșecul de diferite cauze fiind între 1-8%. Complicațiile, deși redutabile (hematoame, infecții, inflamații medulare) sunt extrem de rare [105], [163]. Tehnica montării cateterului peridural presupune o pregătire specifică, abordul se practică de obicei în regiunea mijlocie toracică (T5-T8) median sau paramedian, apofizele spinoase oblice fiind un obstacol în plus (fig. 2.5). Spațiul peridural toracic este mai îngust, deci pericolul de puncție a
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
2.5). Spațiul peridural toracic este mai îngust, deci pericolul de puncție a durei mai mare, dar presiunea negativă avantajează reperajul acestuia prin metoda absorbției picăturii. Orice altă metodă este bună dacă medicul este familiarizat cu ea (metoda pierderii rezistenței). Cateterul peridural este montat de obicei în preoperator, fiind astfel utilizat în chirurgia toracică în două scopuri, pentru anestezia combinată peridurală și generală, și pentru analgezia postoperatorie. Administrarea analgeticelor se poate face înaintea inciziei, în spiritul analgeziei preemptive, și este utilizat
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
prin puncție, sau de incapacitatea ca, la dozele uzuale, să realizeze o analgezie de bună calitate. Din această categorie fac parte analgezia intercostală, cea paravertebrală toracică și interpleurală. Toate au ca obiectiv blocarea traficului nociceptiv intercostal. Se pot instala și catetere fie prin puncție paravertebrală sau, intraoperator, de către chirurg, în spațiul extrapleural ipsilateral, înainte de închiderea toracotomiei. Se utilizează de obicei anestezice locale de durată medie sau lungă cu adrenalină 1:200 000, cel mai frecvent bupivacaina 0,1-0,5%. Analgezia are
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
frecvent în asociere cu analgetice generale în doză mai redusă, un control al durerii postoperatorii [43, 63]. Anestezia interpleurală se realizează cu o cantitate ceva mai mare de bupivacaină (20 ml, 5%), introdusă la sfârșitul operației sau ulterior pe un cateter intratoracic. În afară de blocajul intercostal difuziunea anestezicului produce și blocaj la nivelul nn. simpatici, ai vagului și frenicului. Deși analgezia este și în acest caz inconstantă, simplitatea metodei o face utilă ca adjuvant al altor modalității de control ale durerii [31
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
și poate necesita un anumit nivel de urmărire perioperatorie. Dintre mijloacele speciale de monitorizare cele mai folosite sunt cateterismul venos central al inimii drepte și al arterei pulmonare, cateterismul arterial, toate metode invazive și, ca metodă neinvazivă, ecografia transesofagiană (TEE). Cateterul venos central este cel mai frecvent utilizat, vârful cateterului este de obicei situat în atriul drept și permite monitorizarea și orientarea tratamentului de echilibrare volemică prin măsurarea presiunii venoase centrale (PVC). Prin urmărirea manometrică, dar mai bine electronică a acesteia
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
Dintre mijloacele speciale de monitorizare cele mai folosite sunt cateterismul venos central al inimii drepte și al arterei pulmonare, cateterismul arterial, toate metode invazive și, ca metodă neinvazivă, ecografia transesofagiană (TEE). Cateterul venos central este cel mai frecvent utilizat, vârful cateterului este de obicei situat în atriul drept și permite monitorizarea și orientarea tratamentului de echilibrare volemică prin măsurarea presiunii venoase centrale (PVC). Prin urmărirea manometrică, dar mai bine electronică a acesteia se estimează volumul intarvascular, sau apariția unor aritmii, pe
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
Pacienții în stare critică sau cei care au o disfuncție miocardică, vârstnicii, cei ce dezvoltă o stare de șoc în perioada perioperatorie necesită date hemodinamice suplimentare care se pot obține prin cateterizarea arterei pulmonare (pulmonary artery catheter - PAC), cu un cateter cu balonaș de tip Swan-Ganz. Se pot obține o serie de variabile directe, cum ar fi presiunea ocluzivă în artera pulmonară (POAP) sau debitul cardiac (DC) sau indirecte, rezistențe vasculare sistemice și pulmonare, aportul și consumul de oxigen etc. (tabelul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
variabile directe, cum ar fi presiunea ocluzivă în artera pulmonară (POAP) sau debitul cardiac (DC) sau indirecte, rezistențe vasculare sistemice și pulmonare, aportul și consumul de oxigen etc. (tabelul 2.20) [79]. Contraindicațiile sunt aceleași cu cele de la inserarea oricărui cateter venos central. Complicațiile legate de caterul de tip Swan-Ganz (PAC) sunt relativ puțin frecvente, între 0,02-1,5%, cele mai notabile fiind aritmiile și mai rar embolia, pneumotoraxul sau ruptura de arteră pulmonară [98]. Interpretarea valorilor date de PAC este
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
fiind aritmiile și mai rar embolia, pneumotoraxul sau ruptura de arteră pulmonară [98]. Interpretarea valorilor date de PAC este supusă unor erori datorate unor factori tehnici sau care țin de pacient, cei mai importanți fiind legați de poziționarea corectă a cateterului, de presiunile intratoracice și de disfuncția cardiacă. Astfel, cateterul trebuie să fie fixat în zona pulmonară III West, datele trebuie colectate la sfârșitul expirului și fără PEEP, volumele cardiace sunt calculate în funcție de presiuni care, în condiții de complianță miocardică necunoscută
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
de arteră pulmonară [98]. Interpretarea valorilor date de PAC este supusă unor erori datorate unor factori tehnici sau care țin de pacient, cei mai importanți fiind legați de poziționarea corectă a cateterului, de presiunile intratoracice și de disfuncția cardiacă. Astfel, cateterul trebuie să fie fixat în zona pulmonară III West, datele trebuie colectate la sfârșitul expirului și fără PEEP, volumele cardiace sunt calculate în funcție de presiuni care, în condiții de complianță miocardică necunoscută pot da naștere la erori etc. [98, 150]. Deși
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
anesteziei toraco-pulmonare apar o serie de dificultăți suplimentare, specifice. Astfel, în cursul anesteziei pe un singur plămân colapsul plămânului operat și vasoconstricția hipoxică impune poziționarea PAC în artera pulmonară de partea cealaltă. Dacă în cursul operațiilor pe plămânul stâng vârful cateterului este, de obicei în partea dreaptă, în cele pe plămânul drept PAC se află cel mai frecvent în zona West I din plămânul colabat și măsurătorile n-au relevanță. Cateterul poate fi secționat în cursul pneumonectomiilor [48]. Măsurătorile sunt influențate
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
partea cealaltă. Dacă în cursul operațiilor pe plămânul stâng vârful cateterului este, de obicei în partea dreaptă, în cele pe plămânul drept PAC se află cel mai frecvent în zona West I din plămânul colabat și măsurătorile n-au relevanță. Cateterul poate fi secționat în cursul pneumonectomiilor [48]. Măsurătorile sunt influențate de poziția în decubit lateral. Zona unde se fixează cateterul este frecvent zona III West din dreapta dar acest lucru nu poate fi influențat. Se practică controlul radiologic după montarea PAC
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
plămânul drept PAC se află cel mai frecvent în zona West I din plămânul colabat și măsurătorile n-au relevanță. Cateterul poate fi secționat în cursul pneumonectomiilor [48]. Măsurătorile sunt influențate de poziția în decubit lateral. Zona unde se fixează cateterul este frecvent zona III West din dreapta dar acest lucru nu poate fi influențat. Se practică controlul radiologic după montarea PAC. Toate acestea fac să utilizăm rar caterismul arterei pulmonare în cursul anesteziei din chirurgia toracică. Având ca indicație precisă pacientul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
blocarea unei bronșii principale, realizându-se inițial cu baloane de cauciuc, sonde Foley sau chiar prin meșaj, și adesea prin tehnici „oarbe”. Epoca modernă a blocanților bronșici este deschisă de Ginsberg în 1981 care a folosit pentru ocluzia bronșică un cateter cu balonaș de tip Fogarty trecut printr-o sondă de IOT obișnuită. Poziționarea blocanților bronșici se face sub ghidaj bronhoscopic. Poziția corectă este la 4-5 mm dincolo de carină în bronșia principală care trebuie blocată (fig. 2.8 b). Au o
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
Univent realizează o rezistență la fluxul aerian mai mare decât SLD ceea ce le face inoportune ventilației mecanice postoperatorii [171]. Blocantul bronșic ghidat cu fir de ghidaj (Arndt) este o achiziție mai recentă [13] (fig. 2.8 c) și este un cateter 7-9 F cu două lumene. Printr-unul din lumen trece un fir flexibil care la capăt are o ansă ce poate fi cuplată la bronhoscop care îi ghidează poziția. Prin celălalt lumen se insuflă aerul în balonaș. Cateterul se introduce
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
este un cateter 7-9 F cu două lumene. Printr-unul din lumen trece un fir flexibil care la capăt are o ansă ce poate fi cuplată la bronhoscop care îi ghidează poziția. Prin celălalt lumen se insuflă aerul în balonaș. Cateterul se introduce printr-o sondă de IOT obișnuită, astfel, încât la sfârșitul operației, după ce se retrage, pacientul poate fi eventual ventilat mecanic fără a mai schimba sonda IOT. A fost folosit cu succes la pacienții în stare critică care necesită
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]