2,183 matches
-
refuzarea pedepsei cu moartea și a naționalismului, precum și în afirmarea reformelor sociale pentru eradicarea sărăciei"2; b) curentul catolicismului social, ce poate fi înțeles ca o linie politică promovată de Vatican, având un sens paternalist și conservator. În Italia fascistă, catolicismul social a sprijinit regimul politic impus de Mussolini, astfel încât, până la momentul celui de-al doilea război mondial, el nu era considerat a fi de orientare creștin-democrată. Prin avansul fenomenului de secularizare, s-a ajuns la o diminuare a specificului politicii
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
sprijinit regimul politic impus de Mussolini, astfel încât, până la momentul celui de-al doilea război mondial, el nu era considerat a fi de orientare creștin-democrată. Prin avansul fenomenului de secularizare, s-a ajuns la o diminuare a specificului politicii susținute de catolicismul social, încât acesta nu mai urmărește astăzi impunerea unei viziuni dogmatice. Dimpotrivă, curentul a devenit interesat de inserarea în corpul social a armoniei, cooperării și solidarității 3. Aceste diferențe dintre curentul creștin-democrat și cel al catolicismului social s-au estompat
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
specificului politicii susținute de catolicismul social, încât acesta nu mai urmărește astăzi impunerea unei viziuni dogmatice. Dimpotrivă, curentul a devenit interesat de inserarea în corpul social a armoniei, cooperării și solidarității 3. Aceste diferențe dintre curentul creștin-democrat și cel al catolicismului social s-au estompat sau au crescut în funcție de comunitatea în care ele s-au manifestat odată cu perioada postbelică, astfel că, astăzi, ideologia creștin-democrată apare sub o formă ce denotă faptul că "rădăcinile ideologice ale creștin-democrației depășesc granița dintre stânga și
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
-vă, așa-s oamenii noștri cei mai admirabili și mai demni! Căci era totuși om de viță veche, cu avere, șambelan și dacă ar... fi rămas în serviciu... Și uite că renunță subit la slujbă și gata, ca să treacă la catolicism și să devină iezuit, ba încă o face aproape fățiș, cu un fel de entuziasm. A murit la timp, zău așa... da... toți vorbeau pe atunci... Prințul se zăpăcise. — Pavlișcev... Pavlișcev a trecut la catolicism? Nu se poate! strigă el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
și gata, ca să treacă la catolicism și să devină iezuit, ba încă o face aproape fățiș, cu un fel de entuziasm. A murit la timp, zău așa... da... toți vorbeau pe atunci... Prințul se zăpăcise. — Pavlișcev... Pavlișcev a trecut la catolicism? Nu se poate! strigă el îngrozit. — Ba bine că „nu se poate“! mormăi plin de importanță Ivan Petrovici. E prea mult spus și, fiți și dumneavoastră de acord, dragă prințe... De altminteri, îl prețuiți atât de mult pe răposat... într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
de om era prințul; din anumite motive, persoana lui începuse să-l intereseze foarte mult. — Pavlișcev a fost un spirit luminat și un creștin, un adevărat creștin! spuse deodată prințul. Atunci cum a putut să se supună unei credințe... necreștine? Catolicismul e totuna cu o religie necreștină! adăugă el brusc. Ochii îi străluceau și parcă îi învăluiau pe toți cei prezenți. — Asta-i cam prea de tot, mormăi bătrânelul și se uită cu mirare la Ivan Feodorovici. — De unde și până unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
e totuna cu o religie necreștină! adăugă el brusc. Ochii îi străluceau și parcă îi învăluiau pe toți cei prezenți. — Asta-i cam prea de tot, mormăi bătrânelul și se uită cu mirare la Ivan Feodorovici. — De unde și până unde catolicismul este o credință necreștină? întrebă Ivan Petrovici, răsucindu-se pe scaun. Atunci ce este? — În primul rând, e o credință necreștină! începu prințul din nou, extrem de surescitat și peste măsură de tăios. Asta în primul rând. Iar în al doilea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
o credință necreștină? întrebă Ivan Petrovici, răsucindu-se pe scaun. Atunci ce este? — În primul rând, e o credință necreștină! începu prințul din nou, extrem de surescitat și peste măsură de tăios. Asta în primul rând. Iar în al doilea rând, catolicismul roman e mai rău decât ateismul însuși, asta-i părerea mea! Da, asta-i părerea mea! Ateismul nu face decât să predice zeroul, dar catolicismul merge și mai departe: predică un Hristos denaturat, pe care tot el l-a ponegrit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
surescitat și peste măsură de tăios. Asta în primul rând. Iar în al doilea rând, catolicismul roman e mai rău decât ateismul însuși, asta-i părerea mea! Da, asta-i părerea mea! Ateismul nu face decât să predice zeroul, dar catolicismul merge și mai departe: predică un Hristos denaturat, pe care tot el l-a ponegrit și profanat, un Hristos contrar celui adevărat! Catolicismul îl predică pe Antihrist, jur, vă asigur de asta! E convingerea mea personală, pe care o am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
asta-i părerea mea! Da, asta-i părerea mea! Ateismul nu face decât să predice zeroul, dar catolicismul merge și mai departe: predică un Hristos denaturat, pe care tot el l-a ponegrit și profanat, un Hristos contrar celui adevărat! Catolicismul îl predică pe Antihrist, jur, vă asigur de asta! E convingerea mea personală, pe care o am demult și m-a chinuit peste poate... Catolicismul roman crede că biserica nu va rezista pe pământ dacă nu va deveni puterea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
denaturat, pe care tot el l-a ponegrit și profanat, un Hristos contrar celui adevărat! Catolicismul îl predică pe Antihrist, jur, vă asigur de asta! E convingerea mea personală, pe care o am demult și m-a chinuit peste poate... Catolicismul roman crede că biserica nu va rezista pe pământ dacă nu va deveni puterea de stat universală și strigă: Non possum!* După părerea mea, catolicismul roman nici măcar nu e o credință, ci e în mod categoric continuatorul Imperiului Roman de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
E convingerea mea personală, pe care o am demult și m-a chinuit peste poate... Catolicismul roman crede că biserica nu va rezista pe pământ dacă nu va deveni puterea de stat universală și strigă: Non possum!* După părerea mea, catolicismul roman nici măcar nu e o credință, ci e în mod categoric continuatorul Imperiului Roman de Apus, și în cadrul lui totul, începând cu credința, se subordonează acestei idei. Papa a cotropit pământul, tronul pământesc și a pus mâna pe sabie; de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
mai naive, cele mai înflăcărate simțiri ale poporului, au dat totul, totul pe bani, pe josnica putere pământească. Și asta nu-i învățătura Antihristului? Cum să nu fi apărut de la ei ateismul? Ateismul de la ei a apărut, chiar din sânul catolicismului roman! Ateismul a început mai întâi de la ei: oare puteau ei înșiși să-și dea crezare? S-a întărit din dezgust pentru ei; este rodul minciunii și neputinței lor spirituale! Ateismul! La noi nu cred deocamdată doar anumite categorii sociale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
foarte mult! spuse tărăgănat Ivan Petrovici, parcă întrucâtva plictisit și chiar jenat de ceva. Biserica de acolo are și ea reprezentanți demni de toată stima și virtuoși... Niciodată nu m-am referit la reprezentanții bisericii, luați în parte, ci la catolicismul roman în esența lui. De Roma vă vorbesc. Oare o biserică poate dispărea cu totul? Asta n-am susținut-o niciodată! — De acord, dar toate astea se cunosc și chiar nu-i nevoie și... țin de teologie. — O nu, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
O nu, nu! Nu numai de teologie, vă asigur! Ne privește mult mai îndeaproape decât vă imaginați. Tocmai aici e greșeala noastră: încă nu suntem capabili să vedem că problema nu este una exclusiv teologică! Doar și socialismul este rodul catolicismului și al esenței catolice! Și el, ca și fratele lui ateismul, a provenit din disperare, opunându-se catolicismului în sens moral, pentru a se substitui puterii pe care religia a pierdut-o, pentru a potoli setea spirituală a omenirii și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
aici e greșeala noastră: încă nu suntem capabili să vedem că problema nu este una exclusiv teologică! Doar și socialismul este rodul catolicismului și al esenței catolice! Și el, ca și fratele lui ateismul, a provenit din disperare, opunându-se catolicismului în sens moral, pentru a se substitui puterii pe care religia a pierdut-o, pentru a potoli setea spirituală a omenirii și a o mântui, dar nu prin Hristos, ci tot prin violență! Socialismul înseamnă tot libertate prin violență, tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
vine asta? Vă mirați de Pavlișcev, puneți totul pe seama nebuniei sau bunătății lui, dar nu-i așa! Și nu doar dumneavoastră, ci întreaga Europă rămâne uimită, în asemenea cazuri, de temperamentul nostru rusesc. Dacă unul dintre ai noștri trece la catolicism, atunci negreșit ajunge iezuit, ba încă dintre cei mai subterani; dacă devine ateu, negreșit se apucă să ceară stârpirea credinței în Dumnezeu prin violență, adică și prin sabie! De ce, de ce atâta frenezie deodată? Se poate să nu știți? Pentru că și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
să se revolte, ceva mai târziu, împotriva formalismului impus de New Criticism asupra poeziei americane pentru cel puțin două decenii. Urmau alte forme de revoltă. Un Lowell este un WASP (White, Anglo-Saxon, Protestant); Robert rămâne alb, dar se convertește la catolicism și, mai mult, după absolvirea universității în 1940, se căsătorește cu o femeie cu mult sub statutul Lowell-ilor și Winslow-ilor, scandalizându-și astfel părinții și rudele. Imediat după Pearl Harbor, într-un moment de entuziasm patriotic, Lowell dorește să se
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
o religie care presupunea respectarea unor norme morale de ordin exterior pentru a asigura recunoașterea valorii morale în fața lui Dumnezeu, având în vedere c] Iisus analiza motivele de ordin interior. Aceast] batjocur] a fost intensificat] de luptă lui Luther împotriva catolicismului medieval tîrziu, atribuit adesea școlii fariseice. Atunci, in ce constă diferența dintre Iisus și diferitele partide iudaice, în special cea a fariseilor? În primul rând, acestea erau exclusiviste și în al doilea rând, modul in care înțelegeau nivelul și profunzimea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ca o confirmare a „cuvintelor sfântului”), rugăciunile sale dezvăluie (uneltirile mârșave puse la cale de Mihnea cel Rău și de boierul Stoican), salvează (Craioveștii sunt beneficiari) și pedepsesc (suprimarea „urâtului și a muncitoriului” Mihnea, trecut între timp - păcat suprem - la catolicism, de către „viteazul Dumitru Iacșici”, a fost sprijinită tot de „ruga lui sveatâi Nifon”). În intenția lui Neagoe Basarab, care comandase scrierea Vieții patriarhului Nifon oficializând astfel propria versiune a desfășurării evenimentelor și făcând-o credibilă, căci faptele erau istorisite de
VIAŢA PATRIARHULUI NIFON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290531_a_291860]
-
VI-lea XE "Carol al VI-lea" stabilea că sărbătorile romano-catolice urmau să fie celebrate de către toți locuitorii regatului Ungariei, indiferent de confesiune. În acest fel, se urmărea atât consolidarea timpului de muncă al categoriilor sociale productive, cât și promovarea catolicismului la scara Întregului regat. Extrem de interesante sunt consecințele pe care le produc aceste tentative În teritoriu. Impunerea noilor sărbători rezultate din aplicarea ordonanței, paralel cu refuzul uniților sau al ortodocșilor de a renunța la propriile praznice, și așa prea numeroase
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
punctul de vedere al dogmelor și al vieții bisericești. Problema era una extrem de delicată, deoarece, la nivelul judecății comune, critica instituției celibatului ecleziastic catolic, precum și a imoralității pe care el ar genera-o, constituia o modalitate favorită de atac la adresa catolicismului din partea tuturor adversarilor acestuia, fie ei reformați sau ortodocși. Pe de altă parte, catolicismul aducea probe că acest argument era fals, că educația pe care o oferea preoțimii sale o menținea la un standard moral ireproșabil și că, dimpotrivă, clericii
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
deoarece, la nivelul judecății comune, critica instituției celibatului ecleziastic catolic, precum și a imoralității pe care el ar genera-o, constituia o modalitate favorită de atac la adresa catolicismului din partea tuturor adversarilor acestuia, fie ei reformați sau ortodocși. Pe de altă parte, catolicismul aducea probe că acest argument era fals, că educația pe care o oferea preoțimii sale o menținea la un standard moral ireproșabil și că, dimpotrivă, clericii altor culte erau cei care se complăceau Într-o promiscuitate morală condamnabilă. Lucrurile se
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
că moravurile pe care le-am analizat ar fi specifice Bisericii Unite sau că ele ar pune-o pe aceasta Într-o lumină proastă În comparație cu Biserica Ortodoxă, după cum Îmi reproșa părintele Racovițan XE "Racovițan" . Asemenea moravuri nu sunt specifice nici catolicismului, nici ortodoxiei, ci firii și slăbiciunilor omenești. Cercetarea istorică a unor aspecte mai puțin luminoase din viața socială a unei Biserici nu echivalează cu un atac la adresa acesteia. Avem dreptul să studiem viața familiei Borgia, dacă ne Încearcă o asemenea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de asemenea, această suprapunere. Ulterior, „frânc” se delimitează Însă de „lătin”, cantonându-se mai ferm decât acesta În sfera semantică a lui „european occidental romanic”, care, implicit, este catolic. Din punctul de vedere al imaginii frâncului, așa cum reiese din semantica etnonimului, catolicismul acestuia este o altă trăsătură forte, resimțită și mai puternic, În imaginarul țărănesc, ca o marcă de alteritate. Francezul, italianul, spaniolul, frâncul În general, reprezintă, prin excelență, străinul catolic Îndepărtat, occidental, percepându-se totodată și apartenența sa la o entitate
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]