4,620 matches
-
în modconstant și, în consecință, ar putea să îi fie cauză. Formularea de ipoteze cauzale se realizează deci prin selectarea din fenomenele empirice care însoțesc fenomenul de explicat. O asemenea idee se fundează însă pe o presupoziție eronată: termenii relației cauzale, cauza și efectul, sunt dați în experiență înainte și independent de formularea ipotezelor cauzale. Problema este doar de a-i selecta dintre celelalte date ale experienței. În experiența noastră „naturală” sunt date fenomenele cauză și efect, amestecate cu alte fenomene
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cauzale se realizează deci prin selectarea din fenomenele empirice care însoțesc fenomenul de explicat. O asemenea idee se fundează însă pe o presupoziție eronată: termenii relației cauzale, cauza și efectul, sunt dați în experiență înainte și independent de formularea ipotezelor cauzale. Problema este doar de a-i selecta dintre celelalte date ale experienței. În experiența noastră „naturală” sunt date fenomenele cauză și efect, amestecate cu alte fenomene. Constanța coprezenței celor două entități în experiență este baza empirică a formulării ipotezelor cauzale
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cauzale. Problema este doar de a-i selecta dintre celelalte date ale experienței. În experiența noastră „naturală” sunt date fenomenele cauză și efect, amestecate cu alte fenomene. Constanța coprezenței celor două entități în experiență este baza empirică a formulării ipotezelor cauzale. Multe cercetări sociologice empirice sunt orientate tocmai de o asemenea speranță. Ele realizează o mulțime de măsurători, fără să fi formulat de multe ori ipoteze prealabile, așteptând să descopere relații cauzale sub forma regularităților empirice. O asemenea speranță este însă
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
entități în experiență este baza empirică a formulării ipotezelor cauzale. Multe cercetări sociologice empirice sunt orientate tocmai de o asemenea speranță. Ele realizează o mulțime de măsurători, fără să fi formulat de multe ori ipoteze prealabile, așteptând să descopere relații cauzale sub forma regularităților empirice. O asemenea speranță este însă neîntemeiată. Faptele, identificabile în mod natural, nu coincid cu cauzele și efectele căutate. Faptele sunt informații despre fenomene complexe, multidimensionale, în timp ce termenii care figurează în enunțările cauzale în calitate de cauză și efect
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
așteptând să descopere relații cauzale sub forma regularităților empirice. O asemenea speranță este însă neîntemeiată. Faptele, identificabile în mod natural, nu coincid cu cauzele și efectele căutate. Faptele sunt informații despre fenomene complexe, multidimensionale, în timp ce termenii care figurează în enunțările cauzale în calitate de cauză și efect sunt proprietăți abstracte ale fenomenelor sau tipuri de fenomene care nu există neapărat ca atare în experiență. De regulă, ele sunt formulate mai întâi teoretic, ca entități abstracte, și apoi operaționalizate printr-un sistem de indicatori
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
este o ilustrare clară a acestei idei. În experiență pot exista, la un moment dat, fapte de genul „rata sinuciderilor” și „grad de urbanizare”, aflate într-o relație empirică semnificativă. Între ele nu există însă, după cum am văzut, o relație cauzală simplă, formulabilă ca lege. Pentru a ajunge la lege, dincolo de entitatea „urbanizare”, trebuie căutată o nouă entitate, „proces rapid de creștere caracterizat printr-un grad scăzut de organizare și integrare”. Teoria lui J. Steward (1955) ne oferă un exemplu elocvent
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
urbanizare”, trebuie căutată o nouă entitate, „proces rapid de creștere caracterizat printr-un grad scăzut de organizare și integrare”. Teoria lui J. Steward (1955) ne oferă un exemplu elocvent în această privință. În centrul teoriei sale asupra culturilor stă enunțul cauzal „combinația dintre un anumit mediu natural și o tehnologie generează un anumit tip de cultură”. Această lege cauzală, remarcă autorul, pare să fie infirmată empiric. „Ceata”, de exemplu- o formă arhaică de organizare socială, fundată pe un număr restrâns de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
integrare”. Teoria lui J. Steward (1955) ne oferă un exemplu elocvent în această privință. În centrul teoriei sale asupra culturilor stă enunțul cauzal „combinația dintre un anumit mediu natural și o tehnologie generează un anumit tip de cultură”. Această lege cauzală, remarcă autorul, pare să fie infirmată empiric. „Ceata”, de exemplu- o formă arhaică de organizare socială, fundată pe un număr restrâns de familii -, apare, la un nivel scăzut de tehnologie, în medii naturale foarte diferite: atât în jungla africană, cât
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
hrăni aproximativ o persoană pe km2. Fenomenul cauză - capacitatea mediului de a oferi, la un anumit nivel al tehnologiei, o anumită cantitate de hrană -, deșiidentificabil empiric, nu era dat distinct în experiență înainte de formularea teoriei. Capitolul 2 MULTICAUZALITATE Șl LANȚURI CAUZALE. STRUCTURA STANDARD A TEORIILOR SOCIOLOGICE CAUZALEtc "Capitolul 2 MULTICAUZALITATE Șl LANȚURI CAUZALE. STRUCTURA STANDARD A TEORIILOR SOCIOLOGICE CAUZALE" Unicauzalitate/Multicauzalitatetc "Unicauzalitate/Multicauzalitate" Până acum s-a vorbit despre cauză ca și cum aceasta s-ar identifica cu un singur fenomen. De cele mai multe
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
oferi, la un anumit nivel al tehnologiei, o anumită cantitate de hrană -, deșiidentificabil empiric, nu era dat distinct în experiență înainte de formularea teoriei. Capitolul 2 MULTICAUZALITATE Șl LANȚURI CAUZALE. STRUCTURA STANDARD A TEORIILOR SOCIOLOGICE CAUZALEtc "Capitolul 2 MULTICAUZALITATE Șl LANȚURI CAUZALE. STRUCTURA STANDARD A TEORIILOR SOCIOLOGICE CAUZALE" Unicauzalitate/Multicauzalitatetc "Unicauzalitate/Multicauzalitate" Până acum s-a vorbit despre cauză ca și cum aceasta s-ar identifica cu un singur fenomen. De cele mai multe ori însă, fenomenele sociale au o cauzalitate multiplă. Cu alte cuvinte, există
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
tehnologiei, o anumită cantitate de hrană -, deșiidentificabil empiric, nu era dat distinct în experiență înainte de formularea teoriei. Capitolul 2 MULTICAUZALITATE Șl LANȚURI CAUZALE. STRUCTURA STANDARD A TEORIILOR SOCIOLOGICE CAUZALEtc "Capitolul 2 MULTICAUZALITATE Șl LANȚURI CAUZALE. STRUCTURA STANDARD A TEORIILOR SOCIOLOGICE CAUZALE" Unicauzalitate/Multicauzalitatetc "Unicauzalitate/Multicauzalitate" Până acum s-a vorbit despre cauză ca și cum aceasta s-ar identifica cu un singur fenomen. De cele mai multe ori însă, fenomenele sociale au o cauzalitate multiplă. Cu alte cuvinte, există o mulțime de alte fenomene responsabile
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
starea economică a respectivei colectivități, eficiența mecanismelor de control social și de integrare, oportunități de delincvență etc. Fiecare dintre acești factori este, în sensul definiției date în capitolul anterior, cauză a delincvenței: variația lor produce o variație a delincvenței. Explicația cauzală constă, în aceste situații, în identificarea complexului cauzal, în realizarea unei liste de cauze a căror combinare este responsabilă de producerea fenomenului efect. Multicauzalitatea ridică o serie de probleme specifice, puțin analizate până în prezent. Aici mă voi opri asupra a
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
control social și de integrare, oportunități de delincvență etc. Fiecare dintre acești factori este, în sensul definiției date în capitolul anterior, cauză a delincvenței: variația lor produce o variație a delincvenței. Explicația cauzală constă, în aceste situații, în identificarea complexului cauzal, în realizarea unei liste de cauze a căror combinare este responsabilă de producerea fenomenului efect. Multicauzalitatea ridică o serie de probleme specifice, puțin analizate până în prezent. Aici mă voi opri asupra a trei asemenea probleme: structura listei cauzale, mecanismele și
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
identificarea complexului cauzal, în realizarea unei liste de cauze a căror combinare este responsabilă de producerea fenomenului efect. Multicauzalitatea ridică o serie de probleme specifice, puțin analizate până în prezent. Aici mă voi opri asupra a trei asemenea probleme: structura listei cauzale, mecanismele și circuitele determinative și mărimea contribuției fiecărui factor cauzal. Structura listei cauzale. Dacă privim listele cu factori determinanți utilizate în explicarea diferitelor fenomene sociale, vom fi surprinși de eterogenitatea elementelor invocate. În cazul delincvenței vom găsi adesea factori ca
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
căror combinare este responsabilă de producerea fenomenului efect. Multicauzalitatea ridică o serie de probleme specifice, puțin analizate până în prezent. Aici mă voi opri asupra a trei asemenea probleme: structura listei cauzale, mecanismele și circuitele determinative și mărimea contribuției fiecărui factor cauzal. Structura listei cauzale. Dacă privim listele cu factori determinanți utilizate în explicarea diferitelor fenomene sociale, vom fi surprinși de eterogenitatea elementelor invocate. În cazul delincvenței vom găsi adesea factori ca: posibilități „legate” de atingerea scopurilor induse social, dezorganizarea familiei, „cultură
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
responsabilă de producerea fenomenului efect. Multicauzalitatea ridică o serie de probleme specifice, puțin analizate până în prezent. Aici mă voi opri asupra a trei asemenea probleme: structura listei cauzale, mecanismele și circuitele determinative și mărimea contribuției fiecărui factor cauzal. Structura listei cauzale. Dacă privim listele cu factori determinanți utilizate în explicarea diferitelor fenomene sociale, vom fi surprinși de eterogenitatea elementelor invocate. În cazul delincvenței vom găsi adesea factori ca: posibilități „legate” de atingerea scopurilor induse social, dezorganizarea familiei, „cultură criminală”, izolarea socială
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
și de cele mai multe dintre tehnicile actuale de analiză empirică, centrate în mod special pe detectarea simplei covariații. Distingerea diferitelor tipuri de factori determinanți este mai puțin operațională. Pe măsură însă ce se va dezvolta explicația teoretică a procesului de producere cauzală a diferitelor fenomene sociale, listele factorilor determinanți vor trebui să fie tot mai structurate, precizându-se contribuția diferențiată a acestora. Mecanisme și circuite determinative. Factorii determinanți nu acționează, de regulă, toți în mod direct și independent unii față de ceilalți. Acțiunea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Mecanisme și circuite determinative. Factorii determinanți nu acționează, de regulă, toți în mod direct și independent unii față de ceilalți. Acțiunea lor este adesea complexă, realizându-se prin intermediul altor factori, printr-o mulțime de circuite determinative. Pentru ilustrare voi utiliza relația cauzală nivel școlar/calitatea vieții (Zamfir et al., 1984). Nivelul școlar contribuie substanțial la variația calității vieții, dar influența sa este complexă și multiplă,realizându-se printr-o mulțime de circuite determinative mai simple (figura 2.1). Astfel, el acționează prin
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
iar acesta determină nivelul veniturilor, tipul de muncă, statutul social asociat cu profesia, modul de viață complementar cu profesia. Nivelul școlar determină însă și nivelul de aspirații care, la rândul său, este un factor-cheie în determinarea calității vieții. În explicarea cauzală nu este suficientă alcătuirea unei simple liste cu factori determinanți. Este nevoie să se dezvolte, pentru fiecare factor cauzal în parte, un model teoretic care să evidențieze circuitele multiple prin care se realizează contribuția sa determinativă. Figura 2.1. Circuitele
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Nivelul școlar determină însă și nivelul de aspirații care, la rândul său, este un factor-cheie în determinarea calității vieții. În explicarea cauzală nu este suficientă alcătuirea unei simple liste cu factori determinanți. Este nevoie să se dezvolte, pentru fiecare factor cauzal în parte, un model teoretic care să evidențieze circuitele multiple prin care se realizează contribuția sa determinativă. Figura 2.1. Circuitele prin care nivelul școlar determină calitatea vieții Mărimea contribuției factorilor determinanți. Multe cercetări se mulțumesc să argumenteze, teoretic și
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
dintre factorii determinanți ai lui Y; că el aduce o contribuție semnificativă la explicarea variației acestuia și, în consecință, poate fi inclus în lista factorilor determinanți. Pasul următor este însă determinarea mărimii contribuției fiecărui factor în parte din lista factorilor cauzali. Venitul economic contribuie la variația calității vieții? Și dacă da, în ce măsură? Dar nivelul școlar, profesia sau vârsta? Fluctuația este determinată nu numai de un singur factor, ci de mai mulți (Cazacu et al., 1979). Care este însă contribuția diferențiată a
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
empirice deosebit de complexe, încă insuficient analizate. Pentru înțelegerea ei este nevoie să se descifreze mecanismele și circuitele complexe care leagă cauzele de efecte. În ultimul timp au fost dezvoltate în mod special diferite tehnici de determinare empirică a contribuției factorilor cauzali. Tehnica cea mai simplă și mai frecvent utilizată este corelația. Corelația ne oferă o măsură a covariației variabilelor presupuse a fi cauză și efect. Pentru ilustrare voi utiliza aceeași analiză asupra calității vieții citată mai sus. În cadrul colectivității noastre actuale
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
calității vieții utilizați în cercetare) este de +0,06. La rândul său, nivelul școlar se corelează negativ cu calitatea percepută a vieții (-0,15). Simpla corelație ar putea însă să ne inducă în eroare. Dacă diferiții factori determinanți din lista cauzală ar fi independenți unul în raport cu ceilalți, atunci corelația simplă ar fi o măsură satisfăcătoare a determinării. Dar această presupoziție este arareori corectă. De regulă, factorii determinanți ai unui fenomen de explicat se influențează la rândul lor. Sunt interdependenți. În cazul
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
explicarea calității percepute a vieții (+0,18) în raport cu cât arăta corelația simplă (+0,06). Nivelul școlar influențează puternic negativ, fapt care iese în evidență mai pregnant controlând celelalte variabile. De aici derivă și o altă problemă, referitoare la completitudinea listei cauzale; factorii cauzali incluși într-o anumită listă ne dau o explicație cvasicompletă a fenomenului efect sau este nevoie să mai includem și alți factori? O tehnicăuzuală pentru estimarea măsurii în care o mulțime de factori, luați împreună, explică fenomenul efect
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
percepute a vieții (+0,18) în raport cu cât arăta corelația simplă (+0,06). Nivelul școlar influențează puternic negativ, fapt care iese în evidență mai pregnant controlând celelalte variabile. De aici derivă și o altă problemă, referitoare la completitudinea listei cauzale; factorii cauzali incluși într-o anumită listă ne dau o explicație cvasicompletă a fenomenului efect sau este nevoie să mai includem și alți factori? O tehnicăuzuală pentru estimarea măsurii în care o mulțime de factori, luați împreună, explică fenomenul efect, este corelația
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]